În perioada 2015–2022, Marinela și Rusalin Ion Cârpaci ar fi creat o rețea de fermieri, care în realitate nu erau agricultori, dar primeau de la autoritățile române sume de bani în cadrul unor scheme de plată sau a unor finanțări din fonduri europene, potrivit anchetatorilor.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au făcut joi dimineața percheziții la membrii clanului din Timișoara. Vineri, instanța a decis să impună controlul judiciar pentru cei doi.
Membrii familiei Cârpaci sunt cunoscuți pentru retrocedările imobiliare dubioase din centrul Timișoarei. Aproape 144 de clădiri din Timișoara au fost cerute spre retrocedare de membrii clanului imediat după Revoluție.
Unul dintre avocații care au reprezentat membrii clanului a declarat că nu poate comenta pentru moment.
„Stadiul actual al procesului nu este unul public. Momentan nu am acceptul suspecților să fac alte declarații. O să mă consult cu familia Cîrpaci, clienții mei, și dacă vor fi de acord să facă declarații, voi discuta săptămână următoare”, ne-a declarat și Teodora Croitoru, avocatul care a intrat oficial pentru a-i reprezenta pe Marinela și Rusalin Ion Cârpaci.
Rețeaua investigată de DNA
Europa Liberă a reușit să afle, din documente ale procurorilor, pașii pe care i-ar fi făcut membrii clanului pentru a realiza a rețea prin care să păcălească autoritățile române și pe cele europene:
- Au înregistrat societăți comerciale în domeniu agricol. Marinela și Rusalin Ion Cârpaci ar fi înființat pe numele lor sau al apropiaților societăți comerciale sau persoane fizice autorizate (PFA) pe care le-ar fi controlat.
- Firmele s-ar fi înregistrat la agențiile din subordinea Ministerului Agriculturii pentru a primi subvenții de la Uniunea Europeană. Cei doi i-ar fi „determinat pe interpuși să depună documente și declarații false sau inexacte la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) – pentru cereri de finanțare - și la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Caransebeș - în vederea efectuării de plăți” de subvenții, așa cum reiese dintr-un document din anchetă consultat de reporterii Europa Liberă. Sumele primite de cei doi ar fi fost de aproximativ 2 milioane de lei, așa cum reiese din aceleași documente.
- Ar fi făcut rost de terenuri pe care le-ar fi „cultivat” pentru a demonstra că au suprafețe cultivate. Soții Cârpaci ar fi încheiat contracte de arendă având ca obiect terenuri aflate în diferite județe din țară după care ar fi depus la APIA cereri de sprijin financiar, solicitând plata în cadrul unor scheme de plată.
- S-ar fi înregistrat cu date false și ca fermieri activi. Pentru că subvențiile europene erau condiționate de îndeplinirea unor cerințe - de exemplu, să aibă calitatea de fermier activ, cei doi ar fi întocmit și folosit documente ce conțineau date nereale pentru a face dovada calității de fermier activ.
- Fermierii „falși” ai clanului ar fi susținut chiar că fac agricultură ecologică. Cu această calitate, fermierii fictivi ai clanului, spun anchetatorii, ar fi fost înregistrați în sistemul de agricultură ecologică – condiție pentru a beneficia de Sprijinul prin Măsura 11 Agricultura ecologică.
- Ar fi falsificat facturi din care reieșea că au comercializat producția agricolă. Astfel, ar fi falsificat facturi ce atestau, în fals, comercializarea producției realizate pe terenurile arendate sau ar fi făcut declarații nereale prin care își asumau angajamente în calitate de fermier activ, formularea acestor declarații fiind cerințe esențiale pentru a putea beneficia de plăți în cadrul schemelor de plată. După îndeplinirea acestor pași, „fermierii” clanului puteau cere subvenții agricole pentru culturile anuale.
Europa Liberă a încercat și să comunice direct cu Marinela și Rusalin Ion Cârpaci sau cu apropiații acestora, fără succes însă. Avocații au refuzat să ne ofere declarații oficiale pentru că „nu au acceptul familiei”, iar foști parteneri de afaceri ai acestora ne-au oferit același răspuns.
Mai mult, Marinela și Rusalin Ion Cârpaci sunt asociați și administratori în firmele Paco Lepeio SR, Gimex&Ion&Maria SRL și Cuatro Primos D&M SRL. Am sunat la toate numele de telefon rezervate acestor companii românești, dar erau închise.
Doi inspectori acuzați de DNA că sunt complici
Sprijinul prin Măsura 11 Agricultura Ecologică era condiționat de înregistrarea firmelor în sistemul de agricultură ecologică și de obținerea unui certificat eliberat, în urma unui control, de un Organism de Inspecție și Certificare în Agricultură Ecologică.
Astfel, Marinela Cârpaci și Rusalin Cârpaci ar fi încheiat contracte de certificare în agricultura ecologică cu o societatea de certificări recunoscută de statul român. Firma trebuia să acționeze ca un garant al datelor declarate de clanul din Timișoara.
Doi inspectori ai firmei amintite ar fi certificat în fals că societățile controlate de familia Cârpaci dețin livezi plantate cu meri sau pruni, aflate în anul I sau II de conversie la agricultură ecologică și că urmează a fi recoltate diverse cantități de fructe (între 8 tone și 30 de tone), potrivit documentelor obținute de Europa Liberă.
Cercetările ulterioare au stabilit că pe terenurile arendate fie nu există livezi, fie au existat cândva, dar acum se află în stare avansată de degradare și nu mai realizează producție.
În cazul cererilor de finanțare depuse la AFIR pentru sprijinul tinerilor fermieri, cei doi ar fi căutat prin anturajul lor cunoscuți care au sub 40 de ani, pe numele cărora ar fi înființat PFA-uri, ar fi realizat dosarul necesar depunerii solicitării de finanțare, iar după obținerea primei tranșe de bani, ar fi întocmit facturi ce atestau, în mod nereal, comercializarea producției realizate pe terenurile arendate.
Clanul Cârpaci a fost mereu certat cu legea
Clanul Cârpaci din Timișoara este una dintre cele mai controversate familii de rromi din România. Aceasta deținea la mijlocul deceniului trecut 144 de clădiri istorice, toate dobândite în condiții suspecte după 1989.
Familia a devenit cunoscută după ce a evacuat acum 11 ani mai multe spitale, printre care și Spitalul de Copii din Timișoara, mai exact o aripa a acestuia.
Apoi, o ancheta realizată de Primăria Timișoara a descoperit ca familia are 144 de imobile, acestea fiind cumpărate cu titluri litigioase. Potrivit anchetatorilor, rromii aflau ce procese are municipalitatea cu persoanele care cereau retrocedarea anumitor clădiri.
Membrii familiei au zeci de dosare penale, pentru ca i-au forțat pe proprietarii de drept sa își părăsească locuințele, prin scandaluri, jigniri si sabotări.
În 2016, Curtea Supremă a emis sentința finală într-un dosar în care a fost judecat și liderul clanului Cârpaci din Timișoara, Ionel Sandner, alias Ionelaş. El a fost condamnat la 7 ani și două luni de închisoare pentru escrocherii imobiliare
Ionel Sandner, așa cum s-a rebotezat Ionelaș Cârpaci după ce a obținut cetățenia germană, a fost prins de-abia peste doi ani de Poliția Română.
Ultimele ilegalități ale membrilor clanului din Timișoara au fost consemnate în Marea Britanie.
Cinci dintre membrii clanului Cârpaci au fost judecați și condamnați pentru furturi de instanța Nottingham Crown Court.
Presa britanică scrie că este vorba de un grup de români având o activitate „sofisticată” în domeniul criminalității internaționale. Infractorii au fost acuzați și condamnați după ce au furat bunuri în valoare de peste 200.000 de lire sterline.
West Bridgford Wire notează că membrii clanului au furat cel puțin 20 de autoutilitare Mercedes Sprinter într-o perioadă de cinci luni. Ei furau vehiculele parcate în fața caselor localnicilor din Nottinghamshire, dar și din alte părți ale țării.
În urma perchezițiilor la membrii clanului, polițiștii britanici au găsit un adevărat „tezaur auto”, scriu englezii. Printre bunurile furate se numărau inclusiv motoare Mercedes și osii de la alte nouă autoutilitare furate din Marea Britanie în 2019 și 2020 și care urmau să fie expediate în străinătate.
