Ministrul de externe, Luminița Odobescu, a dispus convocarea ambasadorului rus, în dimineața zilei de 17 martie 2024 la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
„Ambasadorului i-a fost transmisă nemulțumirea profundă a părții române cu privire la maniera deformată, trunchiată și neconformă în care sunt abordate, inclusiv în comunicarea publică a Ambasadei Federației Ruse, teme importante, cu relevanță bilaterală, care își au originea în trecutul istoric”, a comunicat MAE.
La întâlnire, ambasadorului Federației Ruse i s-a reamintit „necesitatea încadrării depline și permanente în practica diplomatică, inclusiv în ceea ce privește menținerea unei conduite responsabile în comunicarea publică”.
Întâlnirea de la sediul MAE vine după ce, în ultimele zile au apărut discuții pe mai multe teme ce privesc cele două țări.
Parlamentul European a cerut Rusiei să returneze României tezaurul național
Parlamentul European a cerut joi, pe 14 martie, printr-o rezoluție, Federației Ruse să returneze integral României tezaurul național trimis în Rusia, în 1916 și 1917.
Rezoluția, inițiată de europarlamentarul român Eugen Tomac, a fost semnată de toți europarlamentarii români și susținută de marea majoritate a membrilor Parlamentului European.
După adoptarea rezoluției, au venit și primele reacții de la Moscova.
România încearcă să pună pe umerii Rusiei „datoriile sale fantomă” vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, într-o postare pe rețeaua Telegram.
Mai mult, ea susține că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, „potrivit calculelor experţilor”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc care a fost predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917.
Potrivit publicației Komsomolskaia Pravda, care o citează pe Maria Zaharova, în 1949, Moscova „i-a iertat României aproape toată datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, potrivit Agerpres.
Publicaţia rusă mai scrie că, în 2022, România a cerut Rusiei plata a 4 miliarde de euro în contul tezaurului său.
O poziție de forță a adoptat și vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev. El a afirmat că solicitarea este o „obrăznicie” și că „românii nu sunt o națiune”, potrivit agenției de presă TASS.
Fostul președinte și premier rus susține că guvernul sovietic a naționalizat în 1918 tezaurul României pentru „comportamentul necorespunzător” al României și că ulterior România a refuzat să-și „plătească datoriile” către Uniunea Sovietică.
„România a acceptat acest lucru și apoi a primit de la noi renunțarea la reparațiile pentru perioada sa nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei bine, acum, din nou, apetitul s-a reînviat la diferiți idioți din Parlamentul European”, și-a continuat el mesajul.
Români morți în Ucraina
La o zi după ce rezoluția privind Tezaurul României a fost adoptată în Parlamentul European, Ambasada Rusiei la București a anunțat, pe Facebook, numărul total de mercenari străini care au luptat în Ucraina de la începutul războiului, și câți dintre aceștia au fost uciși de forțele ruse.
În lista prezentată de ambasada era menționată și România.
„Din #România au sosit 784 de mercenari, 349 au fost uciși”, scrie în postarea ambasadei.
La câteva ore de la postarea Ambasadei, MAE a transmis un comunicat de presă în care acuză partea rusă de dezinformare.
„Referitor la informațiile vehiculate recent de Ministerul Rus al Apărării, Ministerul Afacerilor Externe reamintește că partea rusă continuă să promoveze informații care, pe fond, fac parte din arsenalul războiului hibrid și al campaniei de dezinformare îndreptate împotriva statelor membre UE și NATO, inclusiv împotriva României”, a transmis MAE.
Alerta cu bombă de la Ambasada Rusiei
Sâmbătă după amiază, un colet aflat în fața Ambasadei Rusiei a mobilizat autoritățile române.
Apelul la 112 a venit de la un trecător care a sesizat coletul. Forțele antiteroriste au izolat imediat zona și au ridicat pachetul suspect. S-a dovedit a fi o alarmă falsă.
Ambasada Rusiei a reacționat, însă, pe Facebook și a acuzat că acțiunea a fost o încercare de intimidare a procesului electoral care se desfășoară, zilele acestea, la ambasadă.
„Putem presupune că acest incident este o încercare deliberată a dușmanilor Rusiei de a provoca panică și de a împiedica votul de astăzi al cetățenilor ruși la alegerile prezidențiale ale Rusiei la București.
Îi asigurăm pe toți cei care ne doresc rău că astfel de provocări sunt sortite eșecului cu bună știință. Toate măsurile de securitate necesare pentru organizarea și desfășurarea votului, precum și pentru a asigura cetățenilor noștri dreptul constituțional, sunt respectate”, a transmis Ambasada Rusiei.
Între 15-17 martie, în Rusia sunt organizate alegeri prezidențiale, considerate de Occident ca fiind fără miză. Vladimir Putin speră să obțină o victorie zdrobitoare care i-ar justifica, în continuare, războiul din Ucraina.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
