Actualizare 19:20 - Zeci de oameni au trecut, astăzi, pe la mormântul lui Alexei Navalnîi. Pe lângă flori și mesaje, oamenii au lăsat pe mormânt și buletine de vot. „Te alegem pe tine”, au scris oamenii pe buletinele pe care, lângă numele candidaților fusese trecut și numele lui Navalnîi.
Alexei Navalnîi a fost îngropat în cimitirul Borisovo din sudul Moscovei pe 1 martie, cu două săptămâni înainte de începerea alegerilor prezidenţiale.
Actualizare 18:25 - Peste 80 de persoane care au participat la „Amiază împotriva lui Putin” au fost reținute în mai multe orașe din Rusia, relatează presa rusă. Cele mai multe rețineri, 29 de persoane, sunt în continuare la Kazan.
La Moscova au fost reținute 19 persoane. La Sankt Petersburg sunt cel puțin șase reținuți, în Volgograd și Chelyabinsk – câte trei.
Și la București, câteva zeci de persoane au format o coadă în fața Ambasadei Federației Ruse, pentru a participa la protestul organizat de opozanții lui Putin.
Președinta comisiei electorale de la Ambasada Rusiei de la Bucureşti a transmis că 160 de ruşi votaseră până la ora locală 14:00, din cei peste 500 înscriși în registrul consular din România, relatează TASS.
Actualizare 14:25 - Între sutele de oameni care au mers la Berlin în fața Ambasadei Rusiei, la „Amiază împotriva lui Putin” pentru a protesta față de scrutinul organizat doar pentru realegerea lui Vladimir Putin, se află și Iulia Navalnaia, văduva celui mai important lider al opoziției de la Kremlin, Alexei Navalnîi.
Primele date oficiale privind prezența la urne, anunțate de presa rusă, indică o prezența mai mare la această oră, față de scrutinul prezidențial din 2018.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse, prezența la alegerile prezidențiale din Federația Rusă până la ora 13:50, ora Moscovei, a fost de 66,07%.
În 2018, prezența totală la vot la alegerile prezidențiale a fost de 67,54%.
Actualizare 13:40 - Cozi de sute de oameni s-au format și la centrele de votare amenajate în afara Federației Ruse, la ambasade. Și la București zeci de oameni s-au strâns în fața ambasadei de pe Șoseaua Kiseleff.
La Moscova, Procuratura amenință participanții la „Amiază împotriva lui Putin” cu dosare penale pentru ceea ce numesc interferare cu procesul electoral ca urmare a unor apeluri făcute pe rețelele de socializare.
Avocata Valeria Vetoshkina, opozantă care a părăsit Rusia, a declarat pentru Radio Free Europe că, dacă oamenii nu aduc afișe și nu anunță de ce au venit la secția de votare la acea oră, va fi greu pentru autorități să determine în mod legitim această „interferare”. ”
Dar ea a avertizat că există „câteva reguli de bază de siguranță pe care le poți urma dacă ești îngrijorat. Primul nu este să discuti de ce ai venit, doar să votezi. Și în al doilea rând, este mai bine să vii fără niciun mijloc vizual de agitare: fără afișe, steaguri și așa mai departe”.
Grupul OVD-Info pentru drepturile omului a emis o declarație intitulată „Cum să te protejezi” înainte de protestul planificat, sfătuind, de asemenea, participanții să nu aducă afișe sau bannere care pot atrage atenția poliției, să nu strige sloganuri. „Dacă ești întrebat de ce ai venit la prânz, nu da motivul real”, spun membrii grupului.
Actualizare 13:10 - Sute de oameni s-au așezat la cozi, în fața secțiilor de votare de pe întreg teritoriul Rusiei, la ora 12:oo, ora Moscovei (11:00, ora României).
Au răspuns astfel apelului lansat de soția lui Alexei Navalnâi și alți opozanți ai actualului președinte pentru protestul „Amiază împotriva lui Putin”. Fotografiile și clipurile video postate pe diverse canale de social media arată cozi uriașe formate la Novosibirsk, Chita, Iekaterinburg, Perm sau la Moscova.
Numeroase forțe de poliție au fost desfășurate în zonele în care s-au format cozile lungi, iar protestarii înfruntă amenințarea cu închisoarea pentru perturbarea procesului de vot.
Alegerile prezidențiale care se încheie duminică, desfășurate pe parcursul a trei zile, au avut loc practic fără opoziție. Scrutinul a fost organizat doar pentru ca Putin să obțină încă un mandat de 6 ani.
Ideea protestului „Amiază împotriva lui Putin” îi aparține lui Alexei Navalnîi, care a sperat ca miile de oameni adunați în cozi lungi să destabilizeze credința că Putin este sprijinit de populație.
Actualizare 12:30 - Duminică are loc votarea în secțiile deschise de Rusia la misiunile din străinătate, inclusiv în România și în Republica Moldova, la Chișinău, precum și în regiunea transnistreană. În stânga Nistrului, Rusia a deschis șase secții de votare, în ciuda protestelor guvernului moldovean împotriva organizării alegerilor ruse pe un teritoriu pe care nu îl controlează.
Agenția rusă Ria Novosti a publicat imagini cu o coadă de alegători la o secție de votare în stânga Nistrului.
Actualizare 12:20 -În România, votul pentru are loc la Ambasadei Rusiei de din București și la Consulatul General din Constanța, a transmis Ambasada Federației Ruse la București, pentru Europa Liberă.
Știrea inițială
În Federația Rusă a început duminică dimineață ultima zi de vot, a treia, a alegerilor prezidențiale. În încercarea de a obține o mai mare prezență la scrutin și deci un mai mare grad de legitimitate, autoritățile au organizat alegerile vreme de trei zile, adică între 15 și 17 martie.
Mai mult de 60% din cei 110 milioane de alegători eligibili ai Rusiei au votat personal și online până duminică, a anunțat Comisia Electorală Centrală (TsIK).
Sâmbătă, în a doua zi a scrutinului, au avut loc, din nou, proteste sporadice. Oamenii au sfidat amenințările cu pedepse dure cu închisoarea și și-au arătat furia față de un vot organizat doar pentru a prelungi domnia lui Vladimir Putin cu încă șase ani.
El se află la putere din 2000, cu o scurtă variație între 2008 și 2012 când a fost premier, iar Președinția a fost asigurată de secundul său politic, Dimitri Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.
Oficialii ruși și mass-media independentă au raportat, pe 16 martie, aproximativ treizeci de incidente la secțiile de votare. Câțiva oameni au încercat, prin diverse mijloace, să distrugă buletinele de vot.
Autoritățile ruse au intensificat amenințările cu pedepse lungi cu închisoarea pentru cei care încearcă să perturbe procesul de vot, inclusiv în timpul unei acțiuni planificate la prânz pe 17 martie.
Alegerile prezidențiale se desfășoară fără ca Vladimir Putin să aibă vreun competitor real, cei doi contracandidați, unul naționalist, altul de stânga, nu se numără printre criticii președintelui. În schimb, opozanții reali sunt fie morți, fie în închisoare, fie subiectul unor presiuni politice grave, fie în exil.
Statele Unite și Uniunea Europeană și-au făcut cunoscută dezaprobarea față de maniera incorectă în care se desfășoară scrutinul. Unii înalți oficiali, între care președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au dat de înțeles că rezultatul alegerilor din 15-17 martie din Rusia nu va fi recunoscut.
Opoziția a cerut un protest masiv, în ultima zi a alegerilor, la ora 12:00, ora Rusiei.
Știrea de sâmbătă, 16 martie, a doua zi a scrutinului din Federația Rusă:
Votul a început din nou pe 16 martie în Orientul Îndepărtat al Rusiei și a continuat în toate cele 11 fusuri orare ale țării, precum și în Peninsula Crimeea ocupată și în alte patru regiuni ucrainene pe care Moscova le controlează parțial și susține fără temei că fac parte din Rusia.
Putin este gata să câștige și să-și prelungească domnia cu încă șase ani, după ce oricăror oponenți serioși li s-a interzis să candideze împotriva lui, pe fondul unei represiuni brutale împotriva disidenței și a presei independente.
Reprimarea nemiloasă care a paralizat mass-media independente și grupurile pentru drepturile omului a început înainte de lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, dar a fost intensificată de atunci.
Cu aproape o lună înainte de deschiderea scrutinului, cel mai vocal critic al lui Putin, liderul opoziției Alexei Navalnîi, a murit într-o închisoare izolată din Arctica, pe fondul unor circumstanțe suspecte, în timp ce executa o condamnare politică.
Alți opozanți ai regimului Putin au fost uciși, închiși sau siliți să fugă din Rusia în ultimii ani.
Presa independentă a raportat, pe 17 martie 2024, că poliția rusă a deschis cel puțin 28 anchete penale cu privire la incidente de vandalism în secțiile de votare, dar numărul ar putea fi mai mare.
Unii ruși și-au exprimat furia față de regimul autoritar al lui Putin prin vandalizarea urnelor de vot cu un colorant antiseptic verde cunoscut sub numele de zelyonka.
Printre cei cercetați pentru vandalism în secția de votare se numără și un membru al comisiei electorale locale din orașul Izhevsk, districtul Lenin, o femeie în vârstă de 43 de ani, a anunțat Ministerul de Interne pe 16 martie.
Femeia a fost reținut de poliție după ce a încercat să verse zelyonka într-o mașină de vot cu ecran tactil, susține ministerul. Poliția nu a dat publicității numele ei, dar a spus că este membră a Partidului Comunist.
Incidente similare au fost raportate în cel puțin nouă orașe, inclusiv Sankt Petersburg, Soci și Volgograd.
La Moscova, poliția a arestat pe 15 martie o femeie care și-a ars buletinul de vot în interiorul unei cabine de vot dintr-o secție de votare a orașului, au informat agențiile de presă ruse, citând oficiali din capitala Rusiei.
Postul de știri Sota a raportat că femeia a ars un buletin de vot pe care scrisese de mână „Adu-mi soțul înapoi” și a postat un videoclip care se presupune că arată incidentul.
De asemenea, a fost raportat un atentat cu bombă la o secție de votare din Moscova, în timp ce în al doilea oraș ca mărime al Rusiei, Sankt Petersburg, o tânără de 21 de ani a fost reținută după ce a aruncat un cocktail Molotov la intrarea unei școli locale care găzduiește două secții de votare.
„Este prima dată când văd așa ceva – sau cel puțin [astfel de atacuri] nu au fost atât de spectaculoase înainte”, a declarat Roman Udot, analist electoral și membru al consiliului de administrație al monitorului independent Golos, pentru RFE/RL.
„Statul a lansat un război împotriva [procesului electoral] și aceasta este răspunsul uluitor pe care îl primește în schimb. Oamenii sunt supărați din cauza acestor alegeri și au început să le folosească în scopuri complet diferite [decât votul]”.
Ella Pamfilova, șefa Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, a declarat că în primele două zile de la vot au avut loc 20 de incidente în care oameni au turnat lichide în urne și opt cazuri de tentativă de incendiere sau de folosire a bombelor fumigene.
Partidul de guvernământ Rusia Unită a declarat, pe 16 martie, că se confruntă cu un atac pe scară largă a sistemului electronic de vot. Partidul a declarat că a suspendat servicii neesențiale pentru a respinge atacul.
Între timp, parlamentarii ruși au propus modificări la Codul Penal pentru a înăspri pedepsele celor care încearcă să perturbe alegerile „prin incendiere și alte mijloace periculoase”. Conform legii actuale, astfel de acțiuni se pedepsesc cu cinci ani de închisoare, iar parlamentarii au propus prelungirea acesteia până la opt ani de închisoare.
„Amiază împotriva lui Putin”
Înainte de moartea sa, Navalnîi sperase să folosească votul pentru a demonstra nemulțumirea publicului atât față de război, cât și față de stăpânirea cu mână de fier a lui Putin.
El a cerut alegătorilor să voteze, în număr cât mai mare, pe 17 martie laora 12.00 denumind acțiunea „Amiază împotriva lui Putin”. După moartea sa, mesajul a fost preluat de soția sa și de alți lideri importanți ai opoziției ruse.
Imaginile virale ale liniilor lungi care se formează în acest moment ar indica dimensiunea opoziției și ar submina rezultatul net favorabil lui Putin, pe care se așteaptă să îl creeze Kremlinul.
Procuratura din Moscova a amenințat cu răspunderea penală pentru cei care vin la secțiile de votare la prânz în ultima zi de vot. Biroul a spus că ar putea considera cozile lungi la prânz ca interferând cu activitatea comisiilor electorale.
Fără adversari importanți
Putin, în vârstă de 71 de ani, care a fost președinte sau prim-ministru de aproape 25 de ani, candidează împotriva a trei politicieni fără importanță -- liderul Partidului Liberal Democrat Leonid Slutski, vicepreședintele Dumei de Stat, Vladislav Davankov, de la Partidul Poporul Nou, și parlamentarul Dumei de Stat Nikolai. Kharitonov din Partidul Comunist -- ale cărui poziții politice nu se disting cu greu de cele ale lui Putin.
Boris Nadezhdin, un politician anti-război în vârstă de 60 de ani, a fost respins luna trecută de Comisia Electorală pe motiv că avea semnături de sprijin nevalide în cererea sa de a fi înregistrat ca candidat. El a făcut apel, dar decizia comisiei a fost menținută de Curtea Supremă a Rusiei.
„Aș dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa fulgerătoare în alegerile de astăzi”, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare sarcastică pe X, fostul Twitter, pe 15 martie.
"Fără opoziție. Fără libertate. Nicio alegere."
Ucraina și multe guverne occidentale au condamnat Rusia pentru că a organizat votul în regiunile ocupate din Ucraina, considerând că această acțiune este ilegală.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres și-a adăugat vocea criticilor din 15 martie, declarând că „condamnă eforturile Federației Ruse de a organiza alegeri prezidențiale în zonele Ucrainei ocupate de Federația Rusă”.
Purtătorul de cuvânt al său, Stephane Dujarric, a adăugat că „tentativa de anexare ilegală” a acestor regiuni „nu are nicio valabilitate” în temeiul dreptului internațional.
Mulți observatori spun că Putin l-a îndepărtat chiar și pe cel mai slab dintre concurenți pentru a asigura o marjă mare de victorie pe care să o folosească ca dovadă că rușii susțin războiul din Ucraina și gestionarea lui.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
