Linkuri accesibilitate

Analiză | Congresele PNL și USR PLUS. Ce sfori mai trag candidații și care e efectul


Premierul Florin Cîțu și șeful PNL Ludovic Orban se vor confrunta cel mai probabil în alegerile interne din partid.

PNL și USR PLUS se află în logică electorală internă, deși până la congresele celor două partide mai sunt luni bune. Ludovic Orban, Florin Cîțu, Dan Barna și Dacian Cioloș vor concura cel mai probabil pentru șefia partidelor, iar acest lucru se reflectă în diversele lor atitudini sau declarații.

Miza conducerii partidelor este importantă pe mai multe paliere: poziția de forță în raport cu liderii locali, cu guvernul și, eventual, candidatura la președinție.

La PNL, tabloul momentului îl plasează în pole-position pe Ludovic Orban, care din postura de actual președinte, de fost și chiar de viitor premier în cazul realegerii, are mai multe atuuri decât contracandidații săi, știuți și neștiuți.

De altfel, Orban este singurul care și-a anunțat public candidatura. Florin Cîțu încă nu a făcut o declarație oficială în acest sens, deși e clar că ideea îi surâde, iar Dan Motreanu a fost anunțat doar pe „surse” interne din partid.

Mizele lui Orban

Acesta e probabil motivul pentru care 18 organizații și-au anunțat deja susținerea pentru Orban. Acesta spune că, de fapt, sunt „36 de organizații care au votat în birourile județene susținerea candidaturii mele”.

Anunțul a fost făcut la mijlocul lunii mai, în contextul în care congresul este preconizat a se ține cândva în toamnă, în format fizic. Nu e clar dacă sunt cu adevărat 36 de organizații sau mai puține, dar cert este că Orban și-a pus oameni fideli, deocamdată interimari, în destule locuri: în București la sectoarele 5 și 6, Dâmbovița, Slobozia, Ialomița, Brăila, Satu Mare, Neamț, Vâlcea, Timiș. Nu trebuie omis însă că în filialele care au președinți interimari se vor organiza alegeri până în congres.

Sociologul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că, de fapt, Orban nu e foarte puternic în partid, de aceea și transmite astfel de mesaje.

Jocurile nu sunt făcute, declarațiile lui Orban sunt menite a transmite mesajul că e puternic tocmai pentru că nu e puternic. Nu are o filială a lui sau un grup de filiale pe care să le reprezinte. Are și împotrivirea președintelui, ceea ce e important, pentru că Iohannis are, totuși, o influență destul de mare în partid”.

Însă Orban are câteva cărți importante în mână. În primul rând, cunoaște foarte bine partidul până la ultima filială, mult mai bine decât Cîțu în tot cazul, în al doilea, a distribuit la negocierea din coaliție, care durează deja de câteva luni și tot nu s-a terminat complet, poziții importante în guvern, administrația centrală și deconcentrate fie unor apropiați, fie pentru a satisaface pretențiile organizațiilor, în ideea de a le fideliza.

La acest capitol marja de manevră a lui Cîțu este destul de redusă chiar dacă este șeful executivului, ceea ce s-a văzut în suficiente situații, când a trebuit să acccepte fără să crâcnească oamenii puși de partid.

În plus, se mai observă că Orban preia, de câte ori poate, negocierile care ar intra mai mult în responsabilitatea guvernului decât în cea a partidului, spune Ovidiu Voicu.

Ca vizibilitate publică, este cel care negociază mereu în numele partidului chiar și în chestiuni legate de puterea executivă, de situația miniștrilor, de anumite politici pe care guvernul le implementează, nu legat de pandemie, nu vrea să se asocieze cu acest subiect în care îl lasă pe dl Cîțu să își asume totul. A organizat tot felul de întâlniri cu părți ale societății, patronate și sindicate, deși dialogul social e o responsabilitate a guvernului. Aceste gesturi nu sunt decât o reflexie a ambițiilor lui Orban de a fi văzut în continuare ca cel care decide și de a se poziționa ca viitorul președinte PNL și, dacă se poate, prim ministru”.

Atuurile lui Cîțu

Cu toate acestea, Orban este departe de a fi sigur de victorie în fața lui Florin Cîțu, dacă acesta va decide să candideze. Motivul e simplu: premierul are în mână bugetul, deci banii de care depind baronii și șefii locali. Mai mult, se bucură de susținerea președintelui Iohannis, care nu l-ar mai vrea pe Orban nici la șefia PNL, nici la guvern. Pe de altă parte, există multe voci cu greutate în PNL care spun că acesta e arogant, prost comunicator și nu se consultă suficient cu partidul.

Acesta este și motivul pentru care, așa cum s-a văzut în ultima perioadă, Cîțu nu mai stă cu brațele încrucișate, ci caută să echilibreze raportul de forțe în partid, unde există o grupare, nu foarte consistentă însă, nemulțumită de actuala conducere. Cîțu a făcut un turneu în Ardeal, unde a încercat să obțină sprijinul organizațiilor de aici, în special pe cea a lui Emil Boc, acesta fiind mai dispus, din informațiile Europei Libere, să sprijine o schimbare de gardă în PNL, ca de altfel mai toată aripa ardeleană a partidului.

„Am văzut că și dl Cîțu a început să meargă în teritoriu să se întâlnească cu oamenii, ceea ce nu prea a făcut în primele luni. A mers la Cluj după ce l-a sacrificat ritualic pe dl Voiculescu, cerut în zona ardeleană a partidului afară din guvern de către Rareș Bogdan, Ben Oni Ardelean, Florin Roman și alți oameni vocali. Această grupare este împotriva dlui Orban. Înainte să plece la Bruxelles a fost la Satu Mare. Se observă că dl Cîțu a început să facă lucruri fără dl Orban, inclusiv în relația cu USR PLUS, ceea ce e foarte important din perspectiva partidului”, susține sociologul Ovidiu Voicu.

Candidatura la prezidențiale și distribuția rolurilor

Alegerile interne din cele două partide se joacă și în cheia candidatului la prezidențialele din 2024, de aceea șefia partidului atârnă greu în balanță. Motiv pentru care Orban a spus deja că „ia în calcul această posibilitate”. Președintele PNL va trebui să intre în această luptă, dar, susține Orban, are „în vedere toate alternativele” și va face „analize serioase”.

Sunt conştient de faptul că, odată înscris în lupta pentru un nou mandat de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, odată cu acest mandat, trebuie să iau în calcul şi candidatura la Preşedinţia României, pentru că preşedintele Partidului Naţional Liberal va trebui să intre în lupta pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Sigur, pe de altă parte, sunt un om care am în vedere toate alternativele, în politică e bine să ai o gândire strategică”, a declarat Orban la un post de televiziune.

În privința lui Florin Cîțu problema nu s-a pus deocamdată. Cât de potriviți ar fi oricare dintre ei pentru candidatura la prezidențiale este o altă discuție, ținând cont că sunt cotați destul de slab în sondaje.

Situația de la USR PLUS

La USR PLUS și-au anunțat intenția de a candida la următoarele alegeri prezidențialele și Dan Barna, și Dacian Cioloș, așa cum ambii vor candida și la funcția de lideri ai partidului rezultat din fuziune.

Primul care a făcut anunțul a fost Dacian Cioloș. „Așa cum stau lucrurile acum, a spus el, intenționez să candidez la alegerile prezidentiale”, dar și la cele de președinte al USR PLUS. A trimis săgeți către Dan Barna, care nu ar mai avea timp să se ocupe de conducerea partidului după ce a fost numit vicepremier în guvern.

Ulterior, și Dan Barna a precizat că ia în calcul o candidatură la prezidențiale din pozitia de lider al USRPLUS. „Dacă acest Guvern va performa (...) evident că și eu voi fi într-o poziție bună în ochii colegilor, pentru o candidatură la prezidențiale.”

Pe de altă parte, la alegerile trecute perfomanța lui Dan Barna a fost sub așteptări, iar în USR i s-a reproșat chiar că slaba sa prestație a tras partidul în jos la parlamentare. Cât despre Dacian Cioloș, este sub semnul întrebării dacă va renunța la poziția de lider al grupului Renew Europe din PE pentru cea de candidat la prezidențiale. În fond, nu a făcut-o nici acum doi ani, deși își anunțase și atunci intenția de a se înscrie în cursa prezidențială.

„Ar putea fi un tip de aranjament - Cioloș pentru președinte, Barna la guvern și șef al partidului. Pe de altă parte, în 2019 Cioloș nu a părut să dorească foarte tare să fie candidat la prezidențiale, a renunțat relativ repede. S-ar putea ca Cioloș să se mulțumească la o negociere cu o poziție care îi dă un profil important dar și posibilitatea de a avea o poziție puternică la Bruxelles”, spune Ovidiu Voicu.

Complicațiile din USR PLUS

La USR PLUS mai sunt de făcut încă multe reglaje interne după fuziunea dintre cele două partide, care de abia a căpătat undă verde de la instanță. De facto, cele două funcționează încă separat și acest lucru s-a văzut limpede în contextul demiterii lui Vlad Voiculescu. Cei din PLUS, mai radicalizați din cauză că Voiculescu era ministrul lor, au cerut chiar ieșirea de la guvernare dacă Florin Cîțu nu va fi înlăturat din funcția de premier.

Și-au făcut atunci apariția la scenă deschisă Dragoș Pîslaru și Dragoș Tudorache, ambii din PLUS, s-a reactivat brusc și Dacian Cioloș, pe care îmbolnăvirea cu Covid-19 l-a împiedicat să participe la negocierile din partid și din coaliție. Altfel spus, lucrurile nu sunt încă stabilizate în noul partid, care nu funționează ca un întreg.

Este de presupus că în afara lui Barna și Cioloș să apară și alte candidaturi la șefia partidului, iar disputele să fie aprige. Unul dintre numele vehiculate este cel al lui Cătălin Drulă, care s-a făcut remarcat din poziția de ministru al Transporturilor, în special prin atitudinea dură față de sindicaliștii de la Metrou, conduși de controversatul Ion Rădoi.

Deocamdată, cele mai mari șanse le are Dan Barna, care, spre deosebire de Cioloș, este prezent și implicat permanent în viața partidului și în guvernare. Pe de altă parte, știrea că DLAF a sesizat DNA în privința proiectului cu fonduri europene în care Barna a fost implicat ar putea schimba paradigma jocului.

Dosarul lui Barna care a apărut în ultimele zile ar putea să decidă lucrurile. Îi face mult rău din perspectiva congresului”, spune Ovidiu Voicu.

De altfel, chiar Barna a declarat că dacă va fi pus sub urmărire penală de DNA se va retrage.

Dacă se va porni urmărirea penală împotriva mea, evident mă voi retrage. (...) Principiile pe care le susțin, fără penali în funcții publice, voi continua să le susțin și reprezintă o valoare și un crez cu care am venit în politică și cu care voi continua să fac politică în România.”

Video | Noaptea Muzeelor: sute de atracții culturale își așteaptă vizitatorii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:15 0:00
XS
SM
MD
LG