Stephen Schlesinger, expert american în afaceri internaționale, autorul unui volum despre fondarea Organizației Națiunilor Unite (ONU) apărut în 2003, declara pentru The Economist în 2020 că organizația a rămas înțepenită „într-o birocrație înnebunitoare”, cu toate că fusese proiectată să fie flexibilă.
Singurele modificări de la înființarea din 1945 sunt minore și se referă la extinderea numărului de membri: în 1965 Consiliul de Securitate s-a extins de la 11 la 15 membri, dar nu a oferit puteri mai mari în Adunarea Generală numeroșilor membri care au aderat în timp. Fără schimbare, decalajul de legitimitate va crește, este concluzia expertului.
Rotativa a ajuns la litera R
Absența unei reforme organizaționale explică situația calificată ca „absurdă” sau „o glumă proastă” nu doar de conducerea Ucrainei agresate de Rusia, dar și de lideri occidentali.
Rusia a preluat la 1 aprilie conducerea Consiliului de Securitate al ONU în timpul unui război declanșat de Federația Rusă cu scopul de a ocupa teritorii în Ucraina și de a anexa țara vecină.
Consiliul de Securitate are ca atribuții menținerea securității și păcii mondiale, pentru care poate intreprinde acțiuni cu forţe armate şi civile în zone de conflict, pentru a ajuta la soluționarea fără vărsare de sânge a conflictelor militare.
Consiliul are 10 membri nepermanenți aleși o dată la doi ani și 5 membri permanenți cu drept de veto: Franţa, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă şi China, state fondatoare, care exercită decizia.
Regulile organizației sunt înscrise în Carta ONU, conform căreia cele 15 state preiau rotativ conducerea câte o lună în ordine alfabetică.
Principiul „marilor puteri învingătoare în Cel De-al Doilea Război Mondial”, care a stat la baza fondării ONU, nu se mai potrivește cu evoluția lumii în cei 78 de ani trecuți de la război. În Consiliul de Securitate stau față în față state democratice și state autoritare, cu interese divergente față de misiunea consiliului.
Rusia a adoptat cu doar o zi înainte de preluarea președinției Consiliului de Securitate noua strategie de politică externă, prin care declară inamic Occidentul și stabilește ca prioritate „eliminarea vestigiilor de dominație ale Statelor Unite și ale altor state neprietenoase în afacerile mondiale, reducerea oportunităților acestora de a abuza de poziția lor în economie”.
Intențiile de cucerire și încorporare în Federația Rusă a „străinătății apropiate” și amenințările cu atacul nuclear sunt în contradicție flagrantă cu misiunile asumate ca membru ONU.
În aceste condiții, liderii Uniunii Europene s-au declarat prudenți în fața unei realități pe care nu o pot controla dincolo de reguli.
Conducerea rotativă în ordine alfabetică este regula care a adus Rusia la butoane.
Întrebat la conferința de presă din 3 aprilie despre aplicarea art.20 care permite unui stat să se recuze în caz de incompatibilitate cu misiunea Consiliului de Securitate, Vasili Nebenzia, ambasadorul Federației Ruse la ONU, a invocat „precedentele”, arătând că niciun stat nu s-a retras: „Cât timp nu există schimbări în regulamentele și procedurile Consiliului de Securitate, nu se poate”, a precizat ambasadorul.
Josep Borrell, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a afirmat că „Rusia nu încetează să încalce cadrul juridic al Națiunilor Unite”, chiar din poziția de membru permanent al Consiliului de Securitate.
De altfel, tot Rusia se afla la conducere în februarie, când a pornit neprovocată războiul din Ucraina. „Uniunea Europeană se va opune oricărui abuz din partea Rusiei” în perioada cât se află la șefia Consiliului de Securitate, a subliniat Borell.
Ce poate face Rusia la Consiliul de Securitate
„Nimic important”, susține profesorul Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității București.
„Ce poate face, este să blocheze inițiative împotriva ei sau a Chinei. Dar asta putea să facă și până acum. În Consiliul de Securitate sunt cinci membri iar deciziile se iau consensual, de aceea nu există mecanisme de contracarare. Nu se vede niciun fel de boicot, fiindcă Rusia nu poate să facă nimic important în perioada cât este la șefia Consiliului de Securitate”, a explicat Radu Carp întrebat de Europa Liberă.
În 10 aprilie, agenda consiliului conține discutarea acordurilor care reglementează exportul de armament și riscurile încălcării acestora.
Însă în 24 aprilie, când întrunirea Consiliului de Securitate va fi prezidată de ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, Rusia vrea să abordeze o temă sensibilă:
„Ideea noastră este să avem o discuție strategică cuprinzătoare, orientată spre viitor, despre contururile unei Noi Ordini Mondiale ce urmează să o înlocuiască pe cea unipolară”, a declarat ambasadorul Vasili Nebenzia la conferința de presă.
Rusia își va urmări țelurile, mimând respectarea regulilor. Linda Thomas-Greenfield, ambasadoarea SUA la ONU se așteaptă ca Rusia să acționeze „profesionist” în această poziție, „dar ne aşteptăm, de asemenea, să folosească preşedinţia pentru a răspândi dezinformare şi pentru a-şi promova propria agendă atunci când vine vorba de Ucraina”, a adăugat diplomata.
În plus, ceilalți membri ai Consiliului de Securitate pot atrage atenția și împiedica abuzul de poziție.
Vasili Nebenzia a replicat la conferința de presă din 3 aprilie că astfel de afirmații fac parte din narativul obișnuit al Occidentului, dar că vor dovedi contrariul.
La întrunirea format ARIA al Consiliului de Securitate se vor demantela „dezinformările” occidentale legate de „răpirea și deportarea” copiilor ucraineni în Rusia. Diplomatul rus susține că e vorba de „evacuare”, confirmând că Rusia va pune presiune propagandistică pe conținutul dezbaterilor.
Întrebările jurnaliștilor acreditați la ONU despre mandatul emis de Curtea Penală Internațională pe numele președintelui Putin au zgândărit orgoliul reprezentantului Federației Ruse la ONU care a folosit un limbaj nediplomatic numind decizia „stupidă”, cu efect zero pentru Rusia.
Agenda Consiliului de Securitate pe timpul conducerii ruse include și problemele curente legate de țări ca Yemen, Columbia, Haiti, Siria, Israel. Accentul cade pe mai multe dezbateri „deschise” propuse de Rusia despre „multilateralism” și despre „noua lume multipolară” imaginată de Rusia și China.
Cum văd europarlamentarii români situația
Întrebați de Europa Liberă ce așteptări au de la președinția rusă la Consiliului de Securitate, trei membri ai Parlamentului European, reprezentând România, au formulat răspunsuri:
Iuliu Winkler, Grupul Partidului Popular European:
„Cred foarte mult într-o lume bazată pe reguli. Numai așa democrația își poate impune acțiunea, deciziile într-un mod predictibil. O lume a regulilor permite și ipostaze mai puțin confortabile, cum este aceasta că Rusia, stat agresor, condusă de o persoană sub învinuiri penale internaționale, Federația Rusă însăși fiind supusă sancțiunilor de majoritatea statelor democratice, preia șefia Consiliului de Securitate ONU.
Regulile organizației se bazează pe colaborarea cu bună-credință. La asta nu mă aștept din partea Federației Ruse. Din păcate, are parteneri în acea ambiguitate strategică în care e și China care nu s-a delimitat.
Contextul va fi dificil dar sistemul global va supraviețui. Sunt convins că se apropie momentul când organizațiile internaționale vor trebui să-și revizuiască statutul”.
Victor Negrescu, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților:
„Există regula rotativei la nivelul unor structuri internaționale. E o situație nefericită în condițiile în care Rusia este un stat agresor care nu respectă dreptul internațional. Mă aștept ca Rusia să direcționeze discuția spre interesele sale, să manipuleze prin știri false pozițiile oficiale ale ONU.
Trebuie să fim prudenți și totodată mai vocali, inclusiv România, pentru a evita orice dezinformare la nivelul Consiliului de Securitate al ONU care asigură stabilitatea și pacea la nivel global”.
Vlad- Marius Botoș, Grupul Renew Europe:
„Nu am nicio așteptare de la Rusia. Este regretabil ca un stat agresor și terorist să dețină această calitate. Chiar dacă procedura rotativă o impune”.
Reformele din interiorul Organizației națiunilor Unite sunt „inevitabile”, susțin cei mai mulți politicieni cu experiență. România susţine o lărgire limitată a Consiliului de Securitate, prin sporirea membrilor permanenţi cu Japonia, Germania şi un număr restrâns de ţări în dezvoltare.
România este de acord cu creşterea numărului membrilor nepermanenţi care presupune și un vot în plus pentru Grupul Geografic Est-European din care face parte şi țara noastră”.
