Linkuri accesibilitate

Riscul angajărilor „externe” din Poliție și Jandarmerie. MAI pregătește 6.000 de posturi de încadrare directă


Peste 2.000 de polițiști din sursă externă vrea să angajeze Ministerul de Interne în perioada următoare. Imagine generică cu polițiști în trafic.

6.279 de posturi de încadrare directă sau trecere în corpul ofițerilor sunt scoase la concurs de structurile subordonate Ministerului de Interne. Sindicaliștii spun că este o practică perpetuată de mai bine de 10 ani, care are ca scop servirea clientelei politice.

Ministerul de Interne a dat detalii despre numărul posturilor scoase la concurs pe fiecare armă într-un răspuns pentru Europa Liberă.

MAI face angajări în următoarele instituții:

  • Inspectoratul General al Poliției Române: 2.212 posturi cu încadrare directă;
  • Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române: 501 posturi cu încadrare directă;
  • Inspectoratul General al Jandarmeriei Române: 1.094 cu posturi încadrare directă;
  • Inspectoratul General pentru Situații de Urgență: 3.350 de posturi cu încadrare directă și 139 de posturi TCO (trecere în corpul ofițerilor);
  • Inspectoratul General pentru Imigrări: 46 posturi cu încadrare directă;
  • Inspectoratul General de Aviație al MAI: – 26 posturi cu încadrare directă și 5 posturi TCO (trecere în corpul ofițerilor).

Procedura de încadrare directă pare să fi devenit de mai bine de zece ani o obișnuință în cadrul Ministerului de Interne. Inițial, a fost lansată pentru a aduce în sistem specialiști care nu se pot pregăti în școlile de poliție - psihologi sau IT-iști. Acum, oricine dorește să ajungă în Poliție, Jandarmerie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, la Inspectoratul de Imigrări sau chiar la cel e Aviație dă un concurs pe teme legislative și apoi e angajat direct.

Noii angajați au obligația apoi ca, în decurs de doi ani, să meargă la Centrul de Pregătire și Perfecționare al Polițiștilor de la Slatina și să parcurgă un curs de pregătire profesională practică de trei luni.

„Au fost cazuri în care s-au dus după un an de la angajare la centrul de pregătire. Au fost polițiști un an nepregătiți. Dar nici în cazul celor care merg cele trei luni nu putem spune că avem pretenția să credem că știu. Nici măcar elementele de bază nu le pot învăța în acest timp”, a declarat, pentru Europa Liberă, Cosmin Andreica, președintele sindicatului polițiștilor Europol.

Președintele sindicatului Europol critică dur măsurile luate de MAI în privința metodelor de recrutare ale polițiștilor.
Președintele sindicatului Europol critică dur măsurile luate de MAI în privința metodelor de recrutare ale polițiștilor.

Prin recrutarea directă sunt ocupate în special posturi care nu au fost foarte atractive - posturi în zona rurală sau în zone izolate. Dar, sunt situații în care angajații ajung chiar în Capitală. S-a întâmplat în cazul polițistului de proximitate de la Secția 5 care, în primăvara lui 2022, a omorât o fată de 11 ani pe trecerea de pietoni și a rănit grav alta. Nu doar că a fugit de la locul accidentului, dar a fost agresiv cu jurnaliștii și la una dintre audieri. Bărbatul era angajat din sursă externă în 2017.

Andreica spune că, cel puțin pentru 2022, MAI ar fi trebui să știe din timp că un număr mare de polițiști ajung la vârsta de pensionare și că este nevoie de personal nou. Astfel, era ușor să se suplimenteze numărul de locuri la școlile postliceale de poliție. O soluția poate mai bună, chiar dacă, și aici, pregătirea s-a bagatelizat, spune el.

Durata școlii postliceale de poliție este de un an. Jumătate pentru pregătirea teoretică, cealaltă jumătate pentru pregătirea practică.

Până în 2017, timpul petrecut de un agent în școală era de doi ani. Decizia de a scădea la un an timpul petrecut în școala postliceală de poliție a fost luată de ministrul de Interne de la acea vreme, Carmen Dan, tocmai pentru a acoperi deficitul de personal din structurile MAI. Măsura a dus la deprofesionalizarea polițiștilor, atrag atenția sindicaliștii.

„Vor fi în situația să restrângă drepturi și libertăți, vor fi în situația să propună măsuri preventive, vor fi în situația în care vor cerceta fapte de natură penală. Și aici apare un mare semn de întrebare cum poți să ai tu pretenția de la aceste persoane care se pregătesc șase luni să aplice legea întocmai în condițiile în care, dacă ne uităm, cel puțin pe zona de poliție judiciară, vedem că procurorii, judecătorii, avocații ceilalți actori ai circuitului judiciar au cel puțin patru ani de pregătire”, a declarat Cosmin Andreica pentru Europa Liberă.

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că pregătirea în școlile pentru angajații Ministerului de Interne este nu doar de-profesionalizată, dar și politizată.

El spune că problema pregătirii este vizibilă din ce în ce mai pregnant, mai ales după evenimentele din 10 august 2018. Eroarea pe care o fac cei care pregătesc polițiștii sau jandarmii ar fi timpul scurt de pregătire.

„Discutând cu profesori de la școlile de jandarmerie, mi-au explicat că recrutarea este foarte subiectivă, că nu ține cont de calitățile elevilor pe care ei le recomandă. La sfârșitul cursurilor există niște fișe în care se fac recomandări pentru postul pentru care sunt pregătiți, iar Ministerul de Interne nu ține cont de acest lucru. Oameni care au absolvit cursuri de jandarmi sunt trimiși să facă pază la obiective industriale”, explică politologul Cristian Pîrvulescu cum se desfășoară repartiția absolvenților după terminarea cursurilor.

Pîrvulescu: „Statul nu este interesat de prevenire, ci de combaterea violentă

Profesorul Pârvulescu spune că limitarea școlarizării polițiștilor are ca scop întărirea politicii pe care o promovează statul român încă din 2017.

„E nevoie de forțe de poliție pentru a păstra ordinea. Vedem o orientare profund spre dreapta a guvernării și a modalității în care este privită ordinea publică, deci nu prevenirea, ci combaterea violentă prin forțe suplimentare de poliție a situațiilor complicate”, subliniază Pîrvulescu.

El spune că cei care fac parte din forțele de ordine nu au nevoie doar de pregătire practică sau de cunoașterea legislației, ci trebuie să știe și cum să reacționeze în momente concrete care implică pregătire psihologică. „Dacă vorbim despre un stat de drept, vorbim despre pregătirea corespunzătoare a forțelor de poliție conform statului de drept”, concluzionează Pîrvulescu.

Masteratul lui Bode

O altă procedură prin care oameni fără pregătire specială ajung să facă parte din structurile Ministerului de Interne este prin absolvirea unui master profesional în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

În 2021, statutul polițistului a fost modificat în așa fel încât la cursurile de master profesional se pot înscrie și absolvenți ai altor facultăți decât cele specifice sistemului de apărare.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a fost inițiatorul ordonanței de modificare a statutului polițistului care face posibil ca, din 2022, la masterele profesionale ale Academiei de Poliție să se poată înscrie oricine.
Ministrul de Interne, Lucian Bode, a fost inițiatorul ordonanței de modificare a statutului polițistului care face posibil ca, din 2022, la masterele profesionale ale Academiei de Poliție să se poată înscrie oricine.

Academia a vrut să organizeze primul master în anul 2021-2022 și el să aibă o durată de un an, dar acesta a fost respins de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior. Anul acesta, oricine se poate înscrie la masterele de la Poliție.

În sesiunea din septembrie 2022, Academia de Poliție scoate la concurs 50 de locuri la Facultatea de Poliție și 50 de locuri la cea de Pompieri. Masterul durează doi ani.

„După doi ani, cine vine din afară, este acceptat în acest master, ocupă un loc în Academia de Poliție și absolvă acest master va deveni ofițer de Poliție și va coordona munca celor care ocupă funcții de execuție”, arată Cosmin Andreica.

În descrierea celor două programe se arată că prin „curricula programului de masterat este vizată aprofundarea cunoștințelor profesionale necesare absolvenților programului de studii de licență 'Ordine și siguranță publică' din Facultatea de Poliție, neîngrădind accesul absolvenților altor programe de studii universitare de licență”.

Mai mult, regulamentul de organizare precizează cine se poate înscrie la programele Academiei de Poliție pentru master: „absolvenţii cu diplomă de licenţă obţinută în România sau echivalentă, indiferent de anul absolvirii programului de licenţă, cu condiţia ca acesta să fie acreditat sau autorizat să funcţioneze provizoriu, conform legii, fără nici o discriminare, asigurându-se deplina egalitate de şanse persoanelor cu handicap, apţi pentru profilul la care candidează”

„De ce vrea să facă acum acest masterat?”, se întreabă Cristian Pîrvulescu. „Ne putem gândi la politizare, ne putem gândi cum sunt trecute prin aceste masterate persoane care au o anumită orientare politică, care urmează apoi să populeze Ministerul de Interne și să asigure un control politic asupra lui inclusiv în ceea ce privește protecția politicienilor împotriva anchetelor, în România, o țară unde corupția este endemică. O să vedem cum fiecare primar și președinte de Consiliu Județean își trimite oamenii să facă masterate pentru a intra în Ministerul de Interne și pentru a fi protejați.”

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG