În ultimul Raport privind libertatea religioasă, publicat de Departamentul de Stat de la Washington, România continuă să aibă aceleași probleme ca și în anii trecuți: trenează restituirile proprietăților deținute în perioada interbelică de comunitățile evreiești și de cele greco-catolice, cultele minoritare sunt adesea puse la zid chiar de preoți ortodocși, BOR este favorizată de autoritățile locale în defavoarea celorlalte, iar antisemitismul nu a dispărut.
Documentul citează cercetări și studii sociologice care arată că în proporție de aproape 70% românii nu au încredere în musulmani și că aproape jumătate dintre români nu-i văd pe evrei cu ochi buni. Practic, întreg Raportul, care are 22 de pagini referitoare la România, relevă, în mare, lipsa de toleranță a românilor față de cultele mici și față de minoritari.
„Grupările religioase minoritare au continuat să semnaleze cazuri de hărţuire a membrilor comunităţilor lor de către preoţi şi enoriaşi BOR, precum şi de blocare a accesului la cimitire”, potrivit ultimului Raport privind libertatea religioasă în România pe 2019, dat publicității de Departamentul de Stat al Statelor Unite. Analiza menționează vandalizarea cimitirului evreiec de la Huși, unde au fost distruse zeci de pietre funerare, dar nu a fost reținut niciun suspect. Este descris și conflictul din Valea Uzului, unde primarul din Dărmănești unde peste mormintele eroilor maghiari ar fi fost amplasate monumente în cinstea soldaților români, dar și videoclipul din aceeași parte a țării, în care un grup de persoane de limbă maghiară acoperă cruci și monumentul soldaților români în pungi de plastic negre.
Fără ca cercetările sociologice să explice deviațiile, sondajele sunt citate pentru a completa un tablou complicat: astfel, 23% dintre români refuză să aibă prieteni dintr-o minoritate religioasă, în vreme ce peste 60% consideră că musulmanii sunt periculoși.
Antisemitismul continuă să fie o problemă, deși numărul evreilor rămași în țară este insignifiant. Raportul vorbește din nou despre primari care numesc străzi, organizații, școli și biblioteci după persoane condamnate pentru crime de război din perioada nazistă. Este dat exemplul Clujului, unde o stradă continuă să poarte numele poetului Radu Gyr, comandant al mișcării legionare și apologet al antisemitismului.
Raportul Departamentului de Stat subliniază în fiecare an chestiunea Bisericii Catolice. Pe tot parcursul anului, au fost respinse 474 de cereri de restituire a proprietăților care au aparținut Bisericii Greco-Catolice, biserică desființată de regimul comunist, care a dat aproape toate proprietățile acesteia Bisericii Ortodoxe Române.
Cultele minoritare au continuat să se plângă de discriminare în raport cu BOR, se mai arată în Raport.
Libertatea religioasă este bine reprezentată în legislația autohtonă, dar nu se aplică întru totul, aceasta părând să fie concluzia analizei Departamentului de Stat al SUA.
Facebook Forum