Linkuri accesibilitate

Toate site-urile REL/RL
site logo site logo
Precedent Următorul
Ultima oră
#ImpactStories

1989: anul căderii comunismului în Europa de Est. 23 octombrie, ziua în care Ungaria a devenit, din Populară, Republică Democratică

41% dintre tinerii din România cred că „sistemul totalitar fără alegeri regulate este un sistem bun pentru țara noastră”, anunță sec un studiu Globsec 2024, finanțat de Uniunea Europeană și sprijinit de Bulgarian-Romanian Observatory for Online Media.

Deși proporția celor care agreează totalitarismul scade la nivelul întregii populații la 36%, semnalul e îngrijorător.

Corelat cu faptul că 81% dintre adulți - tineri și bătrâni deopotrivă - cred că „democrația ca sistem bazat pe egalitate, drepturile și libertățile omului, statul de drept este benefică pentru țara noastră”, adică opusul, pare limpede că pentru o mare parte din alegătorii români nu este clar deloc ce înseamnă democrație, drepturile omului, domnia legii și ce înseamnă totalitarism.

Istoria ultimului secol este însă dominată exact de conflictul major între democrațiile de tip occidental și sisteme totalitare. Răsărite pe ruinele Primului Război Mondial, pe dezastrul soldat cu sute de milioane de victime ale celui de-al Doilea Război Mondial și pe sacrificiile inimaginabile ale celor rămași dincoace de Cortina de Fier a Războiului Rece - lecțiile acestei sute de ani pot sluji drept pavăză împotriva unor catastrofe posibile în viitor.

În pofida semnelor rele - invazia Rusiei în Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, mutațiile profunde provocate de avalanșa de știri false pe social media - Europa Liberă crede că oamenii pot învața din greșeli, că nu ignoră trecutul și că, în situații critice, diferența vitală dintre bine și rău o face MEMORIA.

În acest an se împlinesc 35 de ani de la prăbușirea comunismului în Europa. Nicăieri totalitarismele comuniste nu au venit la putere pașnic (nici măcar în Rusia). Comunismul a fost impus pretutindeni prin teroare și ocupație militară.

În momentul în care, după decenii de amenințări militare, la jumătatea anilor 80, liderul sovietic reformist Mihail Gorbaciov și-a anunțat colegii din Estul Europei că Moscova nu va mai interveni cu tancurile ca să îi sprijine să rămână la putere, toate aceste națiuni au găsit forța să se elibereze.

Au făcut-o într-un singur an - 1989. Unii pașnic, dacă la vârfurile partidului comunist respectiv au existat înțelepciune și deschidere spre reforme, alții - precum românii - violent.

Din fericire pentru ei și țara lor, maghiarii au găsit și-au negociat o cale treptată și pașnică de a trece de la controlul absolut al statului la pluralism și economie liberă.

Iată câteva imagini din acest parcurs, selectate de colegul nostru, Amos Chapple.

(Va urma).

O stea roșie comunistă este îndepărtată de pe o fabrică din Budapesta în 1989. Fotografia a fost făcută pe 26 octombrie 1989, la trei zile după ce Ungaria și-a proclamat statutul de țară democratică, după 40 de ani de regim comunist susținut de sovietici. Imaginea este una dintre multele care prezintă evenimentele importante ce au transformat Ungaria acum 35 de ani.   
1 O stea roșie comunistă este îndepărtată de pe o fabrică din Budapesta în 1989.

Fotografia a fost făcută pe 26 octombrie 1989, la trei zile după ce Ungaria și-a proclamat statutul de țară democratică, după 40 de ani de regim comunist susținut de sovietici. Imaginea este una dintre multele care prezintă evenimentele importante ce au transformat Ungaria acum 35 de ani. 
 
Șomeri așteptând oferte de muncă în Budapesta în 1988. Economia Ungariei, deși relativ liberă în comparație cu alte țări din blocul estic, era în declin la sfârșitul anilor 1980. Conform estimărilor Băncii Mondiale, 17 % din populație trăia în sărăcie, iar rata sinuciderilor era cea mai ridicată din Europa.
2 Șomeri așteptând oferte de muncă în Budapesta în 1988.

Economia Ungariei, deși relativ liberă în comparație cu alte țări din blocul estic, era în declin la sfârșitul anilor 1980. Conform estimărilor Băncii Mondiale, 17 % din populație trăia în sărăcie, iar rata sinuciderilor era cea mai ridicată din Europa.
O demonstrație împotriva distrugerii satelor din Transilvania are loc la Budapesta pe 27 iunie 1988. În iunie 1988, poliția din Budapesta a permis zecilor de mii de demonstranți să protesteze față de planurile României de a distruge mii de sate din Transilvania. Dictatorul român Nicolae Ceaușescu intenționa să mute sătenii din Transilvania în centre „agro-industriale” de stat.  
3 O demonstrație împotriva distrugerii satelor din Transilvania are loc la Budapesta pe 27 iunie 1988.

În iunie 1988, poliția din Budapesta a permis zecilor de mii de demonstranți să protesteze față de planurile României de a distruge mii de sate din Transilvania. Dictatorul român Nicolae Ceaușescu intenționa să mute sătenii din Transilvania în centre „agro-industriale” de stat.
 
O mulțime de oameni adunată în Piața Eroilor din Budapesta pentru a protesta față de „programul de sistematizare rurală” al României. Revoltele din Transilvania au trezit spiritul de rezistență demult adormit în Ungaria. Un protestatar și-a amintit mai târziu: „Bineînțeles că am mers – ne păsa de maghiarii din Transilvania, dar în principal am mers pentru că îi uram pe comuniști”.  
4 O mulțime de oameni adunată în Piața Eroilor din Budapesta pentru a protesta față de „programul de sistematizare rurală” al României.

Revoltele din Transilvania au trezit spiritul de rezistență demult adormit în Ungaria. Un protestatar și-a amintit mai târziu: „Bineînțeles că am mers – ne păsa de maghiarii din Transilvania, dar în principal am mers pentru că îi uram pe comuniști”.
 
Miklos Nemeth (centru dreapta, cu fața spre cameră), imediat după ce a fost numit prim-ministru al Ungariei în noiembrie 1988. În martie 1989, Miklos Nemeth, tânărul prim-ministru al țării, i-a mărturisit liderului sovietic Mihail Gorbaciov, la Moscova, că Ungaria va organiza în curând alegeri libere. Gorbaciov a spus clar că nu este de acord cu această mișcare, dar a promis că „nu vor exista instrucțiuni sau ordine din partea noastră de a o zdrobi”. Nemeth le-a spus consilierilor săi, după ce a părăsit Kremlinul că „avem cel puțin un susținător tăcut... la Moscova”.  
5 Miklos Nemeth (centru dreapta, cu fața spre cameră), imediat după ce a fost numit prim-ministru al Ungariei în noiembrie 1988.

În martie 1989, Miklos Nemeth, tânărul prim-ministru al țării, i-a mărturisit liderului sovietic Mihail Gorbaciov, la Moscova, că Ungaria va organiza în curând alegeri libere. Gorbaciov a spus clar că nu este de acord cu această mișcare, dar a promis că „nu vor exista instrucțiuni sau ordine din partea noastră de a o zdrobi”.
Nemeth le-a spus consilierilor săi, după ce a părăsit Kremlinul că „avem cel puțin un susținător tăcut... la Moscova”.
 
Nemeth se întâlnește cu Gorbaciov la Kremlin pe 3 martie 1989. Noua conducere de la Kremlin le permitea statelor satelit ale Uniunii Sovietice să își croiască singure drumul în ceea ce a devenit cunoscut apoi sub numele de „Doctrina Sinatra”, după melodia My Way a lui Frank Sinatra.
6 Nemeth se întâlnește cu Gorbaciov la Kremlin pe 3 martie 1989.

Noua conducere de la Kremlin le permitea statelor satelit ale Uniunii Sovietice să își croiască singure drumul în ceea ce a devenit cunoscut apoi sub numele de „Doctrina Sinatra”, după melodia My Way a lui Frank Sinatra.
Soldații sovietici părăsesc Ungaria în iunie 1989. Începând din aprilie 1989, mii de militari sovietici din cei 65.000 staționați în Ungaria au început să se întoarcă în URSS, conform unui plan ce urma să reducă drastic numărul soldaților sovietici din Ungaria.
7 Soldații sovietici părăsesc Ungaria în iunie 1989.

Începând din aprilie 1989, mii de militari sovietici din cei 65.000 staționați în Ungaria au început să se întoarcă în URSS, conform unui plan ce urma să reducă drastic numărul soldaților sovietici din Ungaria.
Un muncitor taie gardul dintre Ungaria și Austria. În mai 1989, autoritățile maghiare au decis că acest gard, cu o lungime de 240 de kilometri, nu mai merita să fie menținut. Bariera costisitoare era echipată cu senzori care fuseseră instalați pentru a detecta persoanele care fugeau în Occident. Însă, în 1989, gardul devenise din ce în ce mai problematic, căci senzorii de alarmă erau declanșați de animale sălbatice sau... de nimic.  
8 Un muncitor taie gardul dintre Ungaria și Austria.

În mai 1989, autoritățile maghiare au decis că acest gard, cu o lungime de 240 de kilometri, nu mai merita să fie menținut. Bariera costisitoare era echipată cu senzori care fuseseră instalați pentru a detecta persoanele care fugeau în Occident. Însă, în 1989, gardul devenise din ce în ce mai problematic, căci senzorii de alarmă erau declanșați de animale sălbatice sau... de nimic.
 
Polițiștii de frontieră maghiari ridică „cortina de fier” de la granița cu Austria în mai 1989. „Am șters această rubrică din bugetul meu”, și-a amintit Nemeth mai târziu despre decizia de a demonta gardul de la granița Ungariei cu Austria.   
9 Polițiștii de frontieră maghiari ridică „cortina de fier” de la granița cu Austria în mai 1989.

„Am șters această rubrică din bugetul meu”, și-a amintit Nemeth mai târziu despre decizia de a demonta gardul de la granița Ungariei cu Austria. 


 
Persoane îndurerate înconjoară sicriul lui Imre Nagy și al unei alte victime a represiunii sovietice contra Revoluției Ungare din 1956. În iunie 1989, zeci de mii de oameni s-au adunat la reînhumarea cu toate onorurile a lui Imre Nagy, fostul prim-ministru comunist al Ungariei. Nagy s-a alăturat mișcării revoluționare anti-comuniste din Ungaria din 1956.  
10 Persoane îndurerate înconjoară sicriul lui Imre Nagy și al unei alte victime a represiunii sovietice contra Revoluției Ungare din 1956.

În iunie 1989, zeci de mii de oameni s-au adunat la reînhumarea cu toate onorurile a lui Imre Nagy, fostul prim-ministru comunist al Ungariei. Nagy s-a alăturat mișcării revoluționare anti-comuniste din Ungaria din 1956.
 

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG