În România, 95% din apa potabilă din zonele urbane este gestionată în condiții de siguranță, în timp ce în zonele rurale doar 67% din apa de la robinet este potabilă, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) preluate de washdata.org.
Deși există zone extinse cu apă potabilă, în special în orașe, Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor din Statele Unite (CDC) le spune turiștilor americani care vin în România să NU bea apă de la robinet.
Agenția națională de sănătate publică a SUA este categorică:
În România, se pot consuma:
- Apa îmbuteliată care este sigilată;
- Apa care a fost dezinfectată;
- Gheața preparată cu apă îmbuteliată sau dezinfectată;
- Băuturile carbogazoase;
- Cafeaua sau ceaiul fierbinte;
- Laptele pasteurizat;
NU trebuie consumate:
- Apa de la robinet sau din fântână;
- Gheața preparată cu apă de la robinet sau din fântână;
- Băuturile preparate cu apă de la robinet sau de fântână (cum ar fi sucul reconstituit)'
- Laptele nepasteurizat;
Și aproape 60% din români preferă apa îmbuteliată, arată un studiu citat anul trecut de Digi24.
În 2019, capitala României s-a confruntat cu apă contaminată cu clor. Situația a apărut în condițiile în care Apa Nova, care gestionează rețelele de apă și canalizare din București, a fost nevoită să folosească mai mult clor pentru a trata apa livrată locuitorilor orașului, deoarece râul Argeș, una dintre principalele surse de apă pentru capitală, a fost poluat cu amoniac după topirea masivă a zăpezii, scria Adevărul.
Problema a fost rezolvată, dar arată că România încă se confruntă cu asigurarea apei potabile în condiții sigure.
Calitatea apei de la robinet poate fi amenințată prin recontaminare în cazul în care are loc o clorinare discontinuă, informează OMS. În multe cazuri, acest lucru este atribuit echipamentului vechi, stricat sau manual sau lipsei de clor.
„În toate clasamentele legate de industria apei, România e în fruntea listei ce vizează nevoia de investiții și ultima în lista care ilustrează investițiile realizate”, spune Ilie Vlaicu, președinte Asociației Române a Apei (ARA).
„Crearea condițiilor optime de trai prin accesul la sisteme sigure de alimentare cu apă și canalizare pentru proprii cetățeni este o condiție obligatorie în secolul XXI. România are cel mai redus grad de racordare la aceste sisteme dintre țările UE, fiind de 70% la apă și de 55% la canalizare”, adaugă acesta.
Situația explică de ce, în cazul României, investițiile în acest sistem au fost printre prioritățile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), parte a Mecanismului european de redresare și reziliență. Ele vizează în principal accesul la rețele.
Proiecte susținute de UE
- 1,88 miliarde de euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare și conectarea a 88.000 de gospodării la infrastructura publică de apă și canalizare.
Investiția face parte din capitolul „Managementul sistemului de apă și canalizare” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dedicat „creșterii gradului de acces al populației, în special din zonele rurale, la un serviciu public de apă și canalizare conform cu cerințele legislației Uniunii Europene și asigurarea accesului tuturor categoriilor sociale la acest serviciu”.
„Avem prin PNRR un buget de aproximativ 1 miliard de euro pentru a susține, atât comunitățile mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți cât și comunitățile mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, în mai 2022.
„În componenta managementul apei, în bugetul de 1 mld euro trebuie să construim 1.600 km de rețele de apă, 2.500 km de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 de locuitori echivalenți și 400 km în localități mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți, putem finanța aproape 13.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate, construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți”, a mai spus acesta.
Alte programe pentru acces la apă
Comisia Europeană a aprobat în 2020 o investiție de aproape 370 de milioane de euro din Fondul de Coeziune pentru a spori furnizarea de apă potabilă sigură și colectarea și tratarea apelor uzate în șase județe din România: Constanța, Călărași, Dâmbovița, Ialomița și părți din Ilfov și Brașov. Se preconizează că proiectul va fi operațional începând cu iulie 2023.
Comisia a mai aprobat în iunie 2022 un proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Buzău care să asigure servicii de alimentare cu apă și de canalizare pentru aproximativ 170.000 de locuitori, scrie Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Tot cu fonduri europene, peste 100.000 de oameni din Călăraşi, Oltenița, Lehliu Gară şi Budești, județul Călăraşi, și Urziceni, județul Ialomița, au primit acces la servicii mai bune de alimentare cu apă potabilă, conform MIPE.
În județele Sibiu și Brașov investiția venită din partea UE este de peste 70 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru îmbunătățirea infrastructurii de apă și apă uzată.
Acest proiect are în vedere construirea și recondiționarea a douăzeci și șase de noi stații de pompare a apelor uzate menajere, conectarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare și punerea în funcțiune a 156 km de noi conducte principale de transport și reabilitarea a 55 km de conducte principale.
POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) beneficiază de alocare totală de cca. 10,87 mld. euro din care din care 6,53 mld. euro Fond de Coeziune, 2,10 mld. euro Fond European de Dezvoltare Regională și 700,05 mil euro Fond European de Dezvoltare Regională și cca. 1,53 mld euro cofinanțare națională.
Un alt proiect, din fonduri POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare), în valoare de 2 miliarde de lei, are în vedere accesul la apă sigură din punct de vedere calitativ și cantitativ a 193.246 locuitori din următoarelor comune și orașe ilfovene: Balotești, Bragadiru, Brănești, Cernica, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Cornetu, Domnești, Glina, Jilava, Grădiștea, Gruiu, Măgurele, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Pantelimon, Periș, Petrăchioaia, Tunari.
Mai mult, Comisia Europeană a încheiat recent un proiect în partea central-sudică a țării: Pitești, Merișani, Ștefănești, Costești-Buzoești, Mărăcineni, Albota, Moșoaia, Bradu, Bascov și Topoloveni. 198 789 de persoane, 100 % din populația din zona proiectului, ar avea acum acces la apă potabilă de calitate și sunt conectate la rețeaua locală de canalizare.
Beneficiile apei de la robinet
Un studiu a analizat parametrii fizico-chimici din surse de apă potabilă (apă de la robinet, apă de fântână, apă de izvor, apă de la robinet filtrată cu filtru biologic), selectate în județele Galați, Brăila, Buzău și Vrancea. Din punct de vedere al conținutului de ioni de calciu și magneziu, apele studiate sunt considerate benefice, având în vedere importanța acestor ioni pentru organismul uman, a constatat studiul.
Un adult ar putea economisi aproximativ 1.942 lei pe an, în România, dacă ar bea apă de la robinet în loc să cumpere apă îmbuteliată, deoarece apa de la robinet este de cca. 700 de ori mai ieftină decât aceeași cantitate de apă îmbuteliată, respectiv de 0,5 litri, scrie Apa Nova.
Iar consumul de apă îmbuteliată în plastic contribuie la poluarea mediului. Pentru producerea şi comercializarea unui litru de apă îmbuteliată se consumă 3 litri de petrol, a mai observat compania.
