Seceta a prins, din nou, România nepregătită, deoarece programul de irigații este departe de ținta asumată prin programele de guvernare din 2017 sau 2020.
Peste două milioane de hectare ar fi trebuit să beneficieze astăzi de sisteme moderne de irigații, dacă promisiunile politicienilor s-ar fi îndeplinit.
Realitatea din teren este diferită de cea de pe hârtie: seceta afectează masiv culturile în 2022, irigațiile nu s-au realizat decât pentru cel mult 40% din suprafața promisă, iar costurile pentru irigații sunt mari. Investițiile sunt și ele departe de suma promisă.
Din totalul de 1,1 miliarde de euro care a fost pe hârtie în 2017, doar 10% reprezintă investiția reală în intervalul 1 ianuarie 2017 – 1 ianuarie 2020, potrivit fostului ministru al Agriculturii, Adrian Oros.
În acest context, politicienii încearcă să caute vinovați, iar banii europeni sunt priviți, din nou, cu interes. Din păcate, intervenția nu poate salva cultura din 2022, iar cauza se regăsește în eșecul anilor trecuți, remarcă experții. Nici introducerea capitolului irigații în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu reprezintă o soluție miraculoasă pe termen scurt.
Minciunile din programele de guvernare
Programul de guvernare asumat de PSD în 2017 prevedea reabilitarea infrastructurii principale de irigații, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru circa 2 milioane de hectare.
Impactul bugetar preconizat pentru perioada 2017 – 2020 era de 1,14 miliarde de euro. Acestor bani li se adăugau 342 de milioane de euro din fonduri europene și co-finanțare de la bugetul de stat.
Programul de guvernare conținea și anumite elemente tehnice:
- randamentul de funcționare al stațiilor de pompare și repompare este de 40%,
- gradul de degradare al canalelor și construcțiilor hidrotehnice fiind de 80%, iar pierderile de apă pe canale se ridică la 60%.
După reabilitare, programul promitea că randamentul de exploatare va crește, astfel că stațiile de pompare și repompare vor avea un randament de 79%, gradul de degradare al construcțiilor hidrotehnice nu va depăși 20%, iar pierderile de apă pe canale nu vor fi mai mari de 20%.
În toată perioada ianuarie 2017 – noiembrie 2019, cât PSD s-a aflat la guvernare, ministrul Agriculturii a fost Petre Daea, actualul deținător al funcției. Investițiile în irigații a fost doar pe hârtie, plățile în teren fiind sub 10% după patru ani de guvernare PSD.
Noul guvern format din PNL, USR și UDMR în decembrie 2020 a reluat promisiunile făcute de PSD în 2017, semn că lucrurile nu au evoluat foarte mult în acest domeniu.
A reapărut promisiunea că randamentul stațiilor de pompare va crește de la 40% la 80%, iar reducerea pierderilor de apă din canale se va reduce de la 60% la 28%%. Urma să crească și suprafața deservită de infrastructura de irigații.
Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros (deputat Forța Dreptei, ex-PNL), susține că în România se pot iriga cel mult 750 de mii de hectare, departe de ținta de 2 milioane de hectare.
„Privații și-au făcut treaba, au absorbit banii europeni, dar statul român nu și-a făcut treaba. Deși s-a vorbit despre 1 miliard de euro, când am ajuns la minister, la finalul lui 2019, am constatat că din 2017 s-au alocat până în 2019 doar 528 de milioane de lei (aproape 100 milioane de euro), deci 10%”, a afirmat Oros pentru Europa Liberă.
În 2020 și 2021 s-au alocat câte 300 de milioane de lei anual, precizează el, mult „prea puțin comparativ cu nevoile sistemului de irigații”.
Canalele lui Ceaușescu și de ce nu sunt irigațiile în PNRR
Apariția Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a deschis o nouă oportunitate pentru dezvoltarea sistemului de irigații. Comisia Europeană viza însă proiecte moderne, ecologice, în timp ce România a încercat să readucă la viață canalele din epoca lui Ceaușescu. Concluzia: România a ratat orice șansă să primească vreun euro pentru irigații prin PNRR.
La un an de zile după aprobarea Planului, oficialii români redeschid discuția și doresc renegocierea acestui capitol cu Uniunea Europeană. PSD și PNL aruncă vina spre USR pentru lipsa irigațiilor, deși Uniunea nu a avut vreu ministru la Agricultură în ultimii 6 ani.
„Suntem în situația în care greșeala prostească sau intenționată a USR, de a nu prinde în PNRR sistemul de irigații, se vede cu ochiul liber pe câmpurile arse de soare. Aceasta trebuie reparată urgent pentru binele tuturor”, susține secretarul general al PSD, Paul Stănescu. Social-democratul nu menționează însă ratarea țintelor legate de irigații din perioada guvernării PSD.
Ideea este susținută și de Marcel Ciolacu, președintele PSD, dar și de miniștrii Agriculturii (PSD) și Proiectelor Europene (PNL).
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, susține că proiectele României pentru irigații au fost respinse din cauza incompetenței autorităților din domeniu.
„Oamenii de la ANIF [Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare n.r.] și de la Ministerul Agriculturii erau într-un film tot din 1970, altceva decât uriașe canale deschise nu concepeau. Asta au învățat ei pe vremuri la facultatea de agronomie - canale mari, ca și când apa e nelimitată și energia gratis. Stil sovietic.Mi se tot spune acum că, uite, Cehia și Portugalia au irigații în PNRR. Da, au. Irigații prin picurare și supravegheate de drone, apa merge la vale prin subteran, nu e împinsă în sus și deschis, cum voiau ai noștri”, este replica lui Ghinea într-un editorial publicat pe site-ul digi24.ro și intitulat „Comedie cu proști - despre irigațiile care nu au fost niciodată în PNRR”.
Adrian Oros susține că ministrul Ghinea nu a trimis proiectele pentru agricultură spre Comisie, dar că responsabil este și fostul premier Florin Cîțu.
„În forma finală a PNRR nu a fost prins vreun proiect de gestionare a apei. Domnul Ghinea nu se pricepe la irigații, nu ne-am întâlnit vreodată cu Ghinea. Nu înțelege subiectul și nu l-a interesat”, a declarat fostul ministru al Agriculturii.
„Trebuie bani, nu legi”
Deputatul susține că ideea ministrului Daea de lansare a unui nou proiect de lege pentru irigații nu ar fi o soluție.
„Trebuie bani, nu legi. Trebuie miliarde de euro pentru pompe și impermeabilizarea canalelor. S-au furat dalele de beton”, insistă Oros.
Ideea sa ca acele canale pentru irigații să fie acoperite cu panouri fotovoltaice pentru producerea de energie verde nu a fost nici ea acceptată de Comisie.
„În ultimii 30 de ani nu s-a făcut nimic pentru sistemul de irigații, a fost distrus. Dacă nu sunt finanțate proiectele de pe hârtie nu se rezolvă nimic. Este doar un semnal electoral ce face Daea”, a declarat fostul ministru al Agriculturii.
Adrian Chesnoiu (PSD), fostul ministru al Agriculturii pentru care DNA a cerut ridicarea imunității parlamentare, nu a dorit să ofere mai multe informații despre starea terenurilor din România, motivând că nu are datele la el. Chesnoiu afirma, în aprilie 2022, că România are 1,3 milioane de hectare în care rețelele de irigații au fost reabilitate.
La câteva zile după ce a fost nominalizat pentru un nou mandat la Agricultură, ministrul Daea îl informa pe premierul Ciucă despre faptul că toate culturile care au fost irigate „au o stare de vegetație corespunzătoare”.
Marile probleme în 2022, unde se poate vorbi despre o „compromitere totală”, conform ministrului, ar fi culturile de floarea soarelui și porumb.
În programul de guvernare al actualei Coaliții (PNL – PSD – UDMR) se vorbește despre extinderea și reabilitarea sistemului de irigații, care ar trebui să acopere 3.3 milioane de hectare. Bugetul necesar este de 2,7 miliarde de euro, iar promisiunea este că totul se va realiza până în 2024, data viitoarelor alegeri.
Fermierii au solicitat și în 2022 despăgubiri din partea guvernului pentru secetă. Anual, statul român plătește despăgubiri de sute de milioane de euro sau zeci de milioane de euro.
România se confruntă aproape constant cu acest fenomen, dar nivelul de intensitate diferă. Între 2015 și 2021, cei mai secetoși ani au fost 2015 și 2020, iar agricultura Românie rămâne dependentă de factorii climatici. În 2020, valoarea despăgubirilor din cauza secetei a fost de aproape un miliard de lei.
Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii a declarat că a mers „la față locului”, în 10 județe, pentru a vedea „care este starea de fapt, care sunt aşteptările, care sunt soluţiile, ce măsuri putem să luăm imediat, în aşa fel încât suferinţa plantelor să fie întreruptă şi dacă putem să păstrăm vegetaţia pe suprafeţele pe care le-am văzut la culturile cunoscute”, a transmis Digi24.
Petre Daea nu a menționat nicio soluție sau o măsură concretă, a spus doar că „discutând cu fermierii, am socotit necesar să intervin printr-un act normativ care să dea libertatea fermierilor să decidă la faţa locului în aşa fel încât să nu se piardă în întregime producţia de pe unitatea de suprafaţă şi să curăţăm suprafeţele în vederea executării lucrărilor pentru anul agricol următor.”
La sfârșitul săptămânii, ministru a adăugat, răspunzând unei întrebări la Digi24, că situația produsă de secetă e atât de „disperată”, încât rugăciunile sunt binevenite. „Orice măsură pe care o înţelege mintea umană şi comportamentul individual este folosită în disperarea aceasta pe care o avem în ţară şi mă îngrijorează şi pe mine şi pe fiecare dintre noi. Orice am face pentru binele ţării e binevenit”, a afirmat ministrul Agriculturii, potrivit news.ro.
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, s-a rugat, vineri, pentru ploaie, pe un câmp din comuna Valu lui Traian. El a precizat că aceste rugăciuni vor continua. Anterior, în 8 iulie, Patriarhia română a făcut un apel la rugăciune pentru încetarea secetei.
„În contextul foarte îngrijorător, creat de seceta care afectează masiv agricultura şi alte domenii de activitate, Patriarhia Română adresează un îndemn părintesc către toate Eparhiile sale, pe teritoriile cărora seceta persistă, să oficieze rugăciunile care se rostesc stăruitor 'la vreme de secetă', a transmis Patriarhia potrivit agenției sale de știri basilica.ro.
