Linkuri accesibilitate

17% dintre români sunt freelanceri. Actrița Antoaneta Cojocaru: Într-o țară în care cultura e importantă, acest statut ar fi normal


România este pe locul patru în topul statelor europene cu cei mai mulți freelanceri. Doar 17% dintre românii cu drept de muncă lucrează fără a fi angajați permanent, arată datele Eurostat. Deși este o tendință în creștere, a fi freelancer, fie de voie sau de nevoie, vine la pachet cu mai multă libertate, dar și cu lipsa unui venit constant, de aceea „nu oricine poate să facă acest lucru”, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.

Antoaneta Cojocaru este actriță și a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București în 2001. Ea este unul dintre cei 1,3 milioane de români care sunt freelanceri, un lucru pe care îl justifică mai ales prin faptul că face parte dintr-o industrie creativă.

„În afara unei perioade în care am fost angajată la Teatrul Mundi trei ani, sunt freelancer de când am terminat facultatea”, a explicat ea pentru Europa Liberă.

Probabil într-o țară în care cultura este mai importantă, statutul acesta de freelancer este unul normal pentru un artist
Antoaneta Cojocaru, actriță


Inițial a fost o alegere, fiindcă nu își dorea să fie angajata unei instituții pentru că, din ceea ce văzuse în profesia ei, a înțeles că acest statut ar putea duce la o plafonare: „nu era neapărat o garanție că își faci meseria, joci, că te interesează, că ești o personalitate efervescentă, dimpotrivă”. Apoi, după ce și-a construit cariera, a înțeles că nu ar trebui să facă o departajare atât de clară între statul de angajat și cel de freelancer, teatru de stat sau teatru independent, ci important este să facă parte din proiecte care pot să o formeze ca actriță.

„Cred că pur și simplu așa s-au legat lucrurile și am rămas freelancer. Așa ai posibilitatea să alegi în ce joci, să îți alegi programul. Probabil într-o țară în care cultura este mai importantă (decât în România, n.r.), statutul acesta este unul normal pentru un artist”, explică Antoaneta Cojocaru.

Pe de altă parte, nu are impresia că în România se construiește un pachet de legi care să îi protejeze pe artiști, iar statutul de freelancer devine „întâmplător” și „de la un punct încolo, acest lucru începe să conteze mai ales după ce ai construit ceva”. Sunt mulți actori care au adoptat acest regim, inclusiv unii foarte cunoscuți, explică Antoaneta Cojocaru, pentru că, pe de-o parte, sunt puține teatre, iar pe de altă parte, nu tot timpul, într-un teatru, accentul este pus pe valoarea actorului.

De multe ori, a fi freelancer echivalează cu insecuritatea unui loc de muncă și a unui venit stabil. Actrița crede că ea este un „caz fericit”, care a venit însă, în timp, după foarte multă muncă, dar pentru colegii ei mai tineri nu este aceeași situație, mai ales că posturile în teatre sunt blocate, iar din facultate ies mai mulți actori decât ar putea fi angajați.

Dacă ești un actor care are noroc și joacă, de care e nevoie și care face și alte lucruri, cum am făcut eu și regie de spectaole și coregrafie, se câștigă mai bine ca freelancer. Dar sunt perioade, vara de exemplu, în care activitatea se oprește și scad veniturile. Dacă ești un actor la început de drum, acest lucru este o catastrofă”, mai argumentează Antoaneta Cojocaru, care amintește de exemplul personal.

Pentru ea, „cea mai neagră perioadă” din punct de vedere al veniturilor a fost anul care a urmat după terminarea facultății: „nu exista atunci nicio posibilitate de angajare. Eu am intrat prima la facultate, din prima, am avut foarte multe spectacole în ultimul an, dar cu toate acestea, nu exista nicio posibilitate de a pătrunde cu adevărat în teatre. Nu prea știai în ce direcție să mergi”.

Ce spun statisticile

Cele mai recente date ale Eurostat, serviciul de statistică al UE, arată că în România, 17% din populația ocupată, adică persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani, sunt freelanceri. Cu alte cuvinte, 1,3 milioane de români lucrează pe cont propriu, fără a avea alți angajați.

Acest procent plasează România pe locul al patrulea în topul european, după Grecia, unde o treime dintre persoanele cu drept de muncă sunt freelanceri, Italia și Polonia, dar peste media europeană care se ridică la 14%.

Cele mai multe domenii unde europenii lucrează pe cont propriu sunt legate de profesiile liberale, vânzări, comerț sau agricultură.

Părerea mea este că vor exista tot mai multe locuri de muncă în zona de freelancing, viitorul se îndreaptă către astfel de job-uri. Cred că se vor împuțina locurile de muncă așa cum le știau părinții noștri, adică modelul în care ieșeau la pensie de la primul loc de muncă”, subliniază economistul Aurelian Dochia.

„Nu oricine poate fi freelancer”

Tendința este clară, chiar dacă procentul poate părea deocamdată mic. „În România, dacă vorbim despre generația Z (nativii digitali sau cei născuți între 1995-2005, n.r.) sau chiar Millenials, vedem o dorință din ce în ce mai mare în rândul candidaților de a lua calea freelancing-ului. Nu oricine poate face asta însă. E mai puțin sau chiar deloc probabil să vezi un freelancer în inginerie sau în comerț alimentar, însă din ce în ce mai frecvent în domenii precum comunicare, media, publicitate, marketing, IT, psihologie”, a explicat pentru Europa Liberă, Bogdan Badea, CEO-ul platformei de recrutare eJobs România.

Sunt multe lucruri care fac ca mai ales firmele mici să aibă dificultăți în a angaja și preferă să aibă subcontractori, adică freelanceri.
Aurelian Dochia, economist


El argumentează că, pentru persoanele care își doresc să lucreze pe cont propriu, nivelul de libertate este mai mare, la fel ca satisfacția că pot lucra doar la proiectele în care cred cu adevărat, de unde apare și senzația de autonomie de care foarte mulți tineri au nevoie.

„Pe de altă parte, libertatea vine la pachet cu ceva mai puțină stabilitate și cu fluctuații financiare. Sunt riscuri pe care tot mai mulți tineri și le asumă, însă”, mai spune el.

Mulți nu sunt familiarizați cu aspectele legate de fiscalitate în momentul în care fac pasul către freelancing, mai atrage atenția Aurelian Dochia, dar învață din mers. Economistul mai spune că este posibil ca o bună parte dintre cei care ajung să lucreze pe cont propriu să facă acest lucru mai ales de nevoie.

„Cred că freelancingul este o combinație între dorința oamenilor de a avea o mai mare flexibilitate și libertate și obligațiile asupra firmelor atunci când angajează personal, în sensul în care legislația muncii este încă destul de greoaie și împovărătoare pentru firme nu numai în ceea ce privește salariile, ci și privind multe alte obligații legate de structura orelor de muncă, obligativitatea concediului de odihnă sau medical plătit, protecția muncii. Sunt multe lucruri care fac ca mai ales firmele mici să aibă dificultăți în a angaja și astfel preferă să aibă subcontractori, adică freelanceri”, explică Aurelian Dochia.

Facebook Forum

VIDEO

Alegeri prezidențiale tensionate în Polonia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG