Linkuri accesibilitate

Arestări în masă în Turcia | Istoricul cererilor de extrădare soluționate de justiția română


După puciul militar din 2016, instanțele din România au refuzat să mai extrădeze cetățeni turci la cererea regimului Erdogan

Procurorii turci au decis reținerea a 532 de suspecţi, printre care 459 de militari activi. Operaţiunea îi vizează pe susţinători ai mişcării predicatorului Fethullah Gulen. Autoritățile din Turcia au cerut în ultimii ani și României extrădarea unor cetățeni acuzați de fapte similare.

Până în 2016, România a răspuns favorabil la cel puțin o cerere de extrădare făcută de Turcia. După tentativa de lovitură de stat militară împotriva regimului Erdogan, instanțele de judecată din țară au renunțat să-i mai extrădeze pe cetățenii turci doriți în închisoare de regimul de la Ankara.

O ultimă solicitare admisă a fost pe 20 martie 2015, când Curtea de Apel Timișoara a decis extrădarea a doi foști ofițeri de poliție acuzați de autoritățile de la Ankara de spionaj.

Potrivit actelor de extrădare, Zavar Sedat și Usta Ilker erau acuzați că, „în zilele de 24 noiembrie și 25 noiembrie 2011, au instalat, fără drept, la reședința oficială din Cankaya și la reședința privată din Kecioren, ale primului-ministru al Turciei, aparate de interceptare a convorbirilor, ascunse în prelungitoare electrice, aparate cu care l-au ascultat pe demnitarul menționat până la finalul lunii decembrie 2011”.

Cei doi au fost prinși de Poliția de Frontieră pe când încercau să iasă din țară prin vama Nădlac și reținuți în baza mandatului de arestare emis de Turcia. La proces, procurorul a cerut extrădarea celor doi foști polițiști pe motiv că nu înțelege de ce au fugit din Turcia, ei fiind judecați acolo în stare de libertate.

Probe fabricate

Avocații lui Zavar Sedat și Usta Ilker au încercat să convingă judecătorul că cei doi foști polițiști sunt cercetați pentru fapte de ordin politic. „Aceștia au fost arestați de două ori, iar acum se încearcă arestarea lor a treia oară. Consideră că Zavar și Usta nu au parte de un proces echitabil și aici face referire la aspectul presiunii din mass-media făcută de președintele din Turcia”, se arată în motivarea instanței.

În ultimul cuvânt, Zavar Sedat arată că nu este cercetat în aceleași dosarul cu fostul său director și a precizat că i s-a deschis dosar de urmărire penală în decembrie 2013 pentru că a participat la respectiva misiune, „operațiune care a fost desfășurată de trei departamente din cadrul poliției din Turcia, iar toți care au participat la aceea operațiune au fost înlăturați din poliție. După patru zile de la operațiune a fost îndepărtat din funcție și i s-a adus la cunoștință că nu mai este nevoie de serviciile sale, iar când a întrebat telefonic de ce, i s-a răspuns să fie și ei înțeleși că acestea sunt condițiile politice impuse. Arată că a scris un raport de evaluare, nu un raport tehnic, dar totul s-a produs în urma acestui raport, iar acest raport a fost întocmit la două săptămâni după evenimentele petrecute în perioada 17-25.12.2013”, se mai arată în sentință.

Zavar Sedat a mai susținut în fața judecătorului de la Timișoara că perchezițiile locuinței sale au fost ilegale și că familia sa a primit amenințări, iar procurorul de caz a fost destituit deoarece ancheta nu era pe placul regimului politic.

Se poate proba faptul că perchezițiile ce s-au efectuat la domiciliul tatălui său unde locuiește și soția și copii săi nu au avut temei legal, se pot proba și amenințările efectuate asupra fratelui său și ale cumnatei sale, a soției sale, a profesorilor la școlile unde merg copii săi. (…) Procurorul care a dispus începerea operațiunii din 17-25.12.2013 a fost amenințat și mutat. Procurorul care nu a fost de acord cu întocmirea rechizitoriului a fost destituit din funcție. Toți procurorii care nu au fost de acord cu întocmirea dosarului penal împotriva lor au fost destituiți. În dosarul de urmărire penală există doar rapoarte false, nu există nici o probă legal administrate”, a mai susținut Zavar Sedat.

Cereri ignorate

Judecătorul a admis cererea de extrădare a celor doi pe motiv că în rechizitoriul întocmit în Turcia „nu reiese că împotriva celor două persoane extrădabile ar fi fost formulată vreo acuzație întemeiată pe apartenența acestora la un anumit grup social. Astfel, în rechizitoriu se menționează doar că în presa din Turcia ar fi apărut știri precum că Zavar Sedat și Usta Ilker (alături de alte persoane) ar fi membri ai organizației conduse de Fethullah Gulen, fără însă ca această împrejurare de fapt să fie reținută ca un capăt de acuzare împotriva celor doi și nici ca element circumstanțial în cadrul celorlalte acuzații aduse acestora”, se mai arată în documentul instanței.

Nu mai știu nimic de cei doi polițiști turci. S-a admis cererea de extrădare, atât de către Curtea de Apel Timișoara cât și de instanța supremă. De atunci, nu am mai auzit de ei”, a declarat pentru Europa Liberă avocatul Mihai Pașca, cel care l-a reprezentat pe Zavar Sedat.

Arestată pentru că folosea o aplicație pe telefon

În decembrie 2019, profesoara de informatică Bușra Zeynep Șen era reținută de autoritățile române în baza unui mandat de arestare emis de Turcia. Profesoara în vârstă de 24 de ani era „urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunii de a fi membru al unei grupări infracționale teroriste înarmate”. De această dată procurorul s-a opus extrădării și a arătat că Bușra Zeynep Șen este din 2017 angajata a unui liceu din Capitală unde predă informatica și că a depus cerere de azil politic în România.

Din conținutul cererii de extrădare, al documentelor anexate cererii de extrădare, precum și din celelalte înscrisuri și dovezi anexate prezentei cauze, apreciază că există motive temeinice de a se considera că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi și judecării d-nei Bușra Zeynep Șen pe motive legate de opiniile sale politice și ideologice”, a susținut procurorul în ședința de judecată.

Din actele trimise de Turcia la dosar rezultă că după ce a părăsit țara în 2016, profesoara a folosit un număr de telefon în aplicația By-Lock, „program folosit exclusiv de membrii organizației teroriste înarmate Fetullah/Organizația Statul Paralel în scopurile acestei organizații. S-a arătat și că persoana extrădabilă este utilizatoare a programului menționat, deținând un ID de utilizator. S-a arătat de asemenea că în data de 5.10.2014, persoana extrădabilă a efectuat prin transmiterea a 7 mesaje tip SMS donații către o asociație prin care organizația teroristă anterior menționată își asigura surse de finanțare”, se arată în motivarea instanței.

În plus, se mai susține la dosar că, în timp ce își efectua studiile universitare, persoana extrădabilă „a locuit în casele organizației teroriste menționate”.

Instanța a respins cererea de extrădare cu motivarea că aceste acuzații nu sunt suficiente pentru a demonstra că a susținut o grupare teroristă. „Constată că nu sunt îndeplinite condiţiile extrădării cu privire la cetăţeanul turc Buşra Nur Zeynep Sen. Respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Respinge cererea de extrădare formulata de autorităţile judiciare din Republica Turcia cu privire la cetăţeanul turc Buşra Nur Zeynep Sen”, se arată în decizia instanței.

Interpol nu mai vrea să audă de justiția lui Erdogan

În decembrie 2018, tot Curtea de Apel București respingea extrădarea jurnalistului turc Kamil Demirkaya, acuzat de comiterea aceleași infracțiuni ca Buşra Nur Zeynep, respectiv „de a fi membru al unei grupări infracționale teroriste înarmate”.

Kamil Demirkaya avea permis de ședere în România și a cerut azil politic. Procurorul s-a opus extrădării și a precizat că din adresa emisă de Inspectoratul General al Poliției Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Național Interpol a rezultat că cetățeanul turc „nu este pus în urmărire la nivel internațional prin canale Interpol deoarece Secretariatul General al Organizației Internaționale de Poliție Criminală Interpol a interzis folosirea canalelor de comunicare Interpol pentru a relaționa în legătură cu orice problemă, în ceea ce privește lovitura de stat din Turcia din anul 2016, întrucât contravine art. 3 din Constituția acestei instituții, conform căreia această organizație nu poate interveni în probleme cu caracter politic, militar, religios sau ideologic”.

Mai mult, a cerut respingerea extrădării și „precizează că există motive temeinice de a se considera că extrădarea este solicitată în scopul urmării persoanei pentru motive în legătură cu opiniile sale politice sau ideologice”.

Motivele arestării

Acuzațiile Turciei erau că Demirkaya Kamil avea anumite conturi deschise la Banca Asia, că este înregistrat ca fiind persoană care a utilizat aplicația By-lock și că în anul 2015 ar fi luat legătura cu anumiți membrii considerați de rang înalt ai organizației teroriste Fethullah.

Apărătorul lui Kamil Demirkaya a arătat că „singura vină care i se poate reține este aceea că a fost ziarist și cadru didactic în organizații care nu l-au susținut, în mod necondiționat, pe actualul președinte al Republicii Turcia, respectiv președintele Erdogan, acesta fiind singurul motiv pentru care persoana extrădabilă este inculpată în Turcia, riscă pedeapsa cu închisoarea și relele tratamente care se aplică în prezent tuturor ziariștilor care sunt arestați în Turcia. Astfel, consideră că motivele invocate în cererea de arestare nu se încadrează ca fiind elemente constitutive ale niciunei infracțiuni și arată că din cauza situației generale din Turcia, respectiv confiscarea clădirii Ziarului Zaman, astfel cum a rezultat din declarația martorului, arestarea în prealabil a mai multor ziariști, în acea perioadă premergătoare datei de 16 iulie 2016, au determinat-o pe persoana solicitată să părăsească teritoriul Turciei și să nu se mai întoarcă în această țară, fiindu-i teamă că integritatea sa fizică și libertatea sa ar avea de suferit. De altfel, arată că întreaga sa familie a părăsit Turcia, întrucât toți sunt fie cadre didactice, fie ziariști”, se arată în motivarea instanței.

Cererea Turciei a fost respinsă pe 14 decembrie 2018. „Constată că nu sunt îndeplinite condiţiile extrădării cu privire la cetăţeanul turc Demirkaya Kamil. Respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Respinge cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia cu privire la cetăţeanul turc Demirkaya Kamil”, se arată în decizia instanței.

După vara lui 2016, numărul victimele lui Recep Erdogan se ridică la aproximativ 80.000 de persone arestate sau inculpate în urma puciului militar eșuat.

XS
SM
MD
LG