Definiție: zonă terestră sau marină destinată special pentru protecția și menținerea biodiversității, a resurselor naturale și culturale.
Una dintre aceste zone se remarcă drept cea mai vizitată din România – Parcul Natural Bucegi.
33.000 de hectare întinse pe teritoriul a trei județe. O oază de frumusețe naturală și biodiversitate în inima României care atrage ca un magnet turiști dornici să exploreze peisajele pitorești și să se bucure de aerul proaspăt de munte. Aer rece și curat. Până te izbește un iz de... porumb fiert!
Pe Bucegi nu e loc de teren agricol, dar asta nu e vreo problemă. Căci porumbul ajunge la turiști chiar și la 2000 și ceva de metri. E cald, e bun și e ronțăit cu poftă cât să îți tragi sufletul înainte să vezi Babele.
Urcăm Bucegii într-o zi de luni. Vreme superbă, lume multă, turism de masă. Și, ca după fiecare masă, rămân și resturile. Răsar dintre stânci, din iarbă, pe poteci, din șanțurile săpate de ploaie. Nimeni nu pare deranjat. În fotografii se vede doar frumosul. Cine se împiedică totuși de vreun deșeu ridică întrebarea: de ce nu sunt coșuri de gunoi pe munte?
Alexandru Colțoiu – director Parcul Natural Bucegi
Pentru că în zona montană nu trebuie să existe tomberoane! În momentul în care se creează zone de colectare a acestor ambalaje, resturi alimentare, în a două clipă acea zonă va fi frecventată de animale sălbatice. Urși, vulpi, poate chiar și lupi.
Crucea de pe Caraiman, Babele, Sfinxul și Vârful Omu sunt punctele de reper pentru orice turist de weekend sau iubitor al muntelui care urcă în Bucegi. Absorbiți de loc, plimbăreții uită de reguli sau le ignoră cu bună-știință. Oamenii nu se leapădă de proastele obiceiuri nici la peste 2000 de metri.
Valentin Bălan – ranger Parcul Natural Bucegi
Am ecologizat un traseu în luna mai. Acum aud de la turiști că iarăși s-a umplut de gunoaie în acea zonă. Acum trebuie să mergem din nou să colectăm aceste gunoaie. Va fi o muncă foarte grea pentru că nu poți intra cu o mașină acolo. Trebuie să iei la pas, cu sacul în spinare. Dacă sunt foarte multe gunoaie trebuie să faci mai multe drumuri.
Dar nu doar deșeurile ne ies în cale în Bucegi. Ca să îi țină departe pe aventurieri, Babele sunt înconjurate de gard. Nu și stâncile din jur și ele monumente ale naturii. Iar regulile parcului spun clar: cățărarea este strict interzisă. Degeaba! Adulți copii se urcă deopotrivă, fără probleme.
La doi pași de Sfinx, un ciclist vrea să confirme că o fotografie chiar face cât o mie de cuvinte. Și urcă pe două roți pentru a imortaliza momentul, lucru interzis!
Alexandru Colțoiu – director Parcul Natural Bucegi
Sunt reguli de bun-simț. Nu sunt reguli care să nu aibă un motiv pentru care sunt implementate. Toate sunt cu motiv și pentru a fi respectate.
În fiecare an, pe 28 noiembrie, de ziua Sfinxului, sute de oameni urcă muntele să absoarbă din energia stâncii, la ora magică, atunci când se formează piramida luminii. În restul anului, prea mulți uită parcă să respecte monumentul învăluit încă în atâta mister.
În drumul lor spre munte sau de pe munte, oamenii ignoră una dintre cele mai dure și mai importante legi ale oricărei zone sălbatice: nu intrați în contact și nu hrăniți animalele sălbatice!
Valentin Bălan – ranger Parcul Natural Bucegi
Văd gunoaiele aruncate de om ca cea mai simplă sursă de hrană. Ursul este cel mai oportunist animal. Găsește întotdeauna cea mai ușoară sursă de hrană. De aici și interacțiunile dese cu oamenii.
Fimul Om versus Urs pare să găsească mereu noi și noi scenarii. Și din film documentar se transformă rapid în thriller sau dramă.
Valentin Bălan – ranger Parcul Natural Bucegi
Foarte periculos! A fost o fotografie, a făcut înconjurul lumii, când, în gară la Sinaia, un turist a luat o eugenie, a pus-o în gură și a hrănit ursul din gură.
Rangerii monitorizează urșii. Le cunosc zonele de hrană, de plimbare, de hibernare. Îi văd mereu pe munte și știu să îi protejeze. Din păcate, turiștii vin, îi hrănesc și pleacă.
Valentin Bălan – ranger Parcul Natural Bucegi
Activitatea turistică nu mai este ca în vară. Către iarnă ea se diminuează. Unde va mai găsi gunoaie el atunci? Va intra peste oameni în cabană. Va găsi o mașină parcată, va simți mâncare acolo, va rupe mașina.
Iar urșii condamnați de oameni ajung trofee. În registrele de la Ministerul Mediului, România are între 7.500 și 8.000 de urși bruni. Din 2016 și până în 2022, 444 de urși au fost împușcați pentru că au intrat în zonele populate de oameni. În aceeași perioadă, 22 de oameni au fost omorâți de urși.
Vara, când muntele e verde, turiștilor le iau ochii și alte culori: roșu, mov, galben, albastru! Sunt culorile plantelor și florilor care cresc doar aici, la altitudini mari. Rangerii parcului spun că în ultimii ani oamenii rup plantele ocrotite într-un număr atât de mare încât acest lucru a devenit deja un fenomen!
Valentin Bălan – ranger Parcul Natural Bucegi
Mă întâlnesc cu ei și îi întreb: „Doamnă, vă plac florile? / Da, foarte mult! / Păi și atunci de ce le-ați luat? / Să le am și eu pe ale mele!” Păi dumneavoastră vreți să le aveți pe ale dumneavoastră. Mai vor și alți turiști să le aibă. Și le-ați luat de acolo. Gândiți-vă că unele dintre ele sunt trecute pe lista roșie.
Unul dintre cazurile care l-au lăsat pe rangerul Valentin Bălan fără cuvinte este al unei doamne care a vrut să plece de la munte cu o amintire de o viață și a rupt fără remușcări 37 de flori de colț, o plantă atât de importantă și de rară încât este pe lista roșie a speciilor cu grad maxim de protecție!
Valentin Bălan – ranger Parcul Natural Bucegi
Fotografia asta vreau să o folosim la toate prezentările pe care noi le vom face în școli cu AȘA NU! Nu este posibil! Ei nu înțeleg!
Un alt caz celebru este al unei alte doamne care a plecat acasă cu o tufă de bujori de munte care a avut nevoie de 30 de ani să ajungă la maturitate. Planta a fost distrusă, iar turista amendată cu 5.000 lei. Mai dureros a fost oprobiul public, când cei de la Salvamont Argeș au numit-o „troglodită”.
Pe internet a luat de curând amploare un alt fenomen: cel al ghizilor de ocazie care promit experiențe memorabile pe trasee nemarcate! O activitate nu doar ilegală și care se lasă cu amenzi, ci și extrem de periculoasă.
Oamenii muntelui, cei care patrulează zi de zi pe creste, explică de ce.
Alexandru Colțoiu – director Parcul Natural Bucegi
În momentul în care se părăsește traseul turistic se pot deranja animalele sălbatice. Se pot deranja specii de floră care se răsesc doar în zonele neantropizate sau nefrecventate de turiști. În plus, siguranța turiștilor este asigurată, în principal, pe traseele turistice pentru că acolo există o infrastructură de vizitare, există lanțuri, există trepte făcute de serviciile Salvamont și siguranța este mult mai ridicată pe trasee.
Valentin Bălan – ranger Parcul Natural Bucegi
Oamenii trebuie să înțeleagă că și parcul acesta are nevoie de anumite zone de liniște. Acolo sunt bârloage de urs, sunt zone protejate.
Turiști responsabili, zone sigure și rangeri care se ocupă de informarea turiștilor, nu de tranformarea în polițiști de munte. Asta își doresc cei 16 oameni care administrează și patrulează zilnic cele 33.000 de hectare din Bucegi. În România sunt 29 de parcul naționale și naturale. Dintre acestea, 22 sunt administrate de Romsilva, iar restul de șapte de consilii județene, locale, organizații sau asociații.
Alexandru Colțoiu – director Parcul Natural Bucegi
Din cei peste un milion de vizitatori pe care Parcul Natural Bucegi îi are anual, foarte mulți își lasă amprenta asupra ariei naturale. Fie prin abandonul de gunoaie, fie prin hrănirea animalelor sălbatice, fie prin părăsirea traseelor turistice.
De 15 ani Alexandru Colțoiu, Valentin Bălan și colegii lor au grijă de zona asta și spun că, ușor, ușor oamenii care vin aici respectă importanța locului. Mai cu vorba bună, mai cu o mustrare. Și au înțeles, în cele din urmă, că din respectarea regulilor simple câștigă și turiștii și muntele.
