Linkuri accesibilitate

Ce este arma termobarică și de ce SUA se tem că Putin ar putea să o folosească în Ucraina


 „Bomba cu vid” aprinde o minge de foc care aspiră tot oxigenul din jur, pentru a genera o explozie la temperatură foarte ridicată. Valul de explozie poate dura mult mai mult decât cel al unui exploziv convențional și este capabil să evaporeze trupurile omenești.
„Bomba cu vid” aprinde o minge de foc care aspiră tot oxigenul din jur, pentru a genera o explozie la temperatură foarte ridicată. Valul de explozie poate dura mult mai mult decât cel al unui exploziv convențional și este capabil să evaporeze trupurile omenești.

Temerile privind utilizarea armelor termobarice de către Rusia în Ucraina au apărut după ce ambasadorul ucrainean în SUA, Oxana Markarova, a declarat că în timpul invaziei a fost folosită o „bombă cu vid” - un alt termen cu care sunt denumite aceste arme.

Cu câteva zile înainte, pe 26 februarie, jurnaliștii CNN au filmat un lansator de rachete termobarice la sud de Belgorod/Rusia, aproape de granița Ucrainei, ceea ce a sporit temerile că armata rusă ar putea să le folosească în Ucraina.

Principiul de funcționare al acestor arme constă în aspirarea oxigenului din aerul înconjurător pentru a genera o explozie la temperatură foarte ridicată.

Deși folosirea lor în Ucraina nu a fost confirmată din surse independente, imaginile arată existența lansatoarelor de rachete montate pe vehiculele TOS-1 ale Rusiei.

Marcus Hellyer, analist la Institutul Australian de Politică Strategică, citat de The Guardian, spune că, deși nu este clar dacă au fost sau nu trimise de Rusia în Ucraina, cel mai probabil este doar „o chestiune de timp” până când rușii o vor face.

Pulverizează oameni

Bomba cu vid, numită și bombă cu aerosoli sau exploziv de aer combustibil, constă dintr-un recipient de combustibil cu două încărcături explozive separate.

Acesta poate fi lansat ca o rachetă sau aruncat ca o bombă din aeronave.

Lansator multiplu de rachete cu sistem Heavy Flamethrower și armă termobarică Buratino
Lansator multiplu de rachete cu sistem Heavy Flamethrower și armă termobarică Buratino

Când își atinge ținta, prima încărcătură explozivă deschide containerul și împrăștie larg amestecul de combustibil sub formă de nor.

În prima etapă se distribuie un aerosol format dintr-un material foarte fin, de la un combustibil pe bază de carbon până la particule de metal minuscule.

Acest nor poate pătrunde în orice deschideri sau încăperi ale unei clădiri, dacă acestea nu sunt complet etanșate.

O a doua încărcătură aprinde norul și-l detonează, rezultând o minge de foc uriașă, cu o undă de explozie masivă și vid, care aspiră tot oxigenul din jur.

Arma poate distruge clădirile armate, echipamentele și poate ucide sau răni oameni.

Sunt folosite într-o varietate de scopuri și vin într-o gamă largă de dimensiuni - inclusiv arme pentru utilizare individuală, cum ar fi grenade și lansatoare de rachete de mână.

Au fost proiectate și versiuni uriașe lansate în aer, special pentru a ucide oameni adăpostiți în buncăre și complexe de tuneluri.

Efectele armei termobarice sunt mult mai grave în spații închise.

Valul de explozie poate dura mult mai mult decât cel al unui exploziv convențional și este capabil să vaporizeze trupurile omenești.

Astfel de arme sunt folosite pentru o varietate de scopuri și vin într-o gamă largă de dimensiuni.

Hellyer spune că Rusia le folosește în Ucraina pe post de „bunker-buster”, pentru a distruge pozițiile defensive.

În schimb, versiunile extrem de mari, lansate prin aer, sunt concepute pentru a distruge peșteri și complexe de tuneluri.

Cine le-a folosit

Munițiile termobarice pot fi urmărite încă din Al Doilea Război Mondial, când au fost folosite inițial de armata germană.

Ele nu au fost dezvoltate pe scară largă până în anii 1960, când SUA le-au folosit în Vietnam.

Apoi, SUA s-au bazat pe ele și în 2001, în încercarea de a distruge forțele al-Qaeda, care se ascundeau în peșterile din munții Tora Bora, din Afganistan.

Hellyer spune că Rusia are un palmares mai impresionant decât Occidentul în folosirea lor.

„Rusia are sisteme de pe tot spectrul, de la arme tactice destul de mici, până la bombe uriașe, lansate prin aer.”

Rusia le-a folosit în războiul său din Cecenia, în 1999, și a fost condamnată de Human Rights Watch pentru „escaladarea periculoasă” cu „implicații umanitare importante”.

Armele termobarice de fabricație rusă au fost folosite și în războiul civil sirian de către regimul lui Bashar al-Assad.

În 2007, Rusia și-a testat cea mai mare armă termobarică, numită „Părintele tuturor bombelor”.

A creat o explozie echivalentă cu o bombă convențională de 44 de tone - făcând-o cel mai mare dispozitiv exploziv non-nuclear din lume, scrie BBC.

Având în vedere impactul devastator și utilitatea lor împotriva celor care se adăpostesc în clădiri sau buncăre, bombele cu vid au fost folosite în principal în mediile urbane.

Detaliul este cât se poate de important, dat fiind că „frontul” ucrainean pe care-și desfășoară Rusia arsenalul militar în acest moment este constituit în special din așezări urbane.

Ținând cont că Rusia încearcă de ceva vreme să preia controlul asupra capitalei, Kiev, și a altor orașe din estul țării, nu este exclus ca arma să fie folosită ca element-surpriză.

Folosirea lor în orașe poate duce la condamnarea pentru crime de război

Nu există legi internaționale care să interzică utilizarea lor, dar dacă o țară le folosește pentru a viza populațiile civile din zonele urbane, școli sau spitale, atunci ar putea fi condamnată pentru crime de război conform Convențiilor de la Haga din 1899 și 1907 .

Procurorul Curţii Penale Internaţionale Karim Khan a anunțat deja că instanţa sa va investiga posibile crime de război comise de Rusia în Ucraina.

Hellyer spune că armele termobarice sunt eficiente doar în „scopul lor specific”, pentru care au fost create: de a „distruge în primul rând pozițiile defensive”.

„Nu sunt ilegale, chiar dacă efectele lor sunt oribile, din cauza efectului de vid pe care-l creează și pentru că aspiră aerul din plămâni”, remarcă expertul.

Chiar dacă nu pot fi folosite pentru a distruge un tanc, de exemplu, ele ar putea fi extrem de distructive împotriva unui complex de apartamente sau a unei clădiri.

Având în vedere că utilizarea lor este una obișnuită în ceea ce privește tacticile rusești, Hellyer spune că se așteaptă să vadă „mai mult război termobaric” în Ucraina.

„Unul dintre lucrurile pe care le știm despre tactica rusească este că sunt dispuși să distrugă totul.

„Este clar că ucrainenii se găsesc mai ales în orașe, iar rușii vor recurge din ce în ce mai mult la utilizarea oricăror arme pe care le au, inclusiv arme termobarice, în zonele urbane”, conchide specialistul.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG