Calcularea distanței de siguranța la care trebuia poziționată nava militară pe o mare agitată față de mina aflată în derivă și erorile sistemului informatic au fost cauzele care au dus la acroșarea minei de către vasul care trebui să o neutralizeze, așa cum ne-au explicat surse din cadrul Armatei Române. Din fericire, în acest incident niciun membru al echipajului de 75 de persoane al navei dragor „Locotenent Dimitrie Nicolescu” nu a fost rănit.
Vântul și valurile formate de aceste sunt considerate mici în sistemul marinăresc, având o înălțime de 1,5 metri. Furtuna este consemnată la valuri de 10 metri.
Marina română a raportat că mina a lovit nava din cauza stării vremii care se înregistra pe Marea Neagră la momentul deflagrației și a lipsei vizibilității. Viteza vântului și înălțimea valurilor au fost estimate de Forțele Navale ca fiind la nivelul 4 pe Scara Beaufort, sistem folosit de marinari. Conform Scării Beaufort pe o vreme estimată ca fiind treapta 4 se înregistrează valuri mici. Valurile mari apar de la 5 la 8. Pe ultima treaptă, a 9-a, se înregistrează furtuna, când valurile sunt și de 10 metri.
„Desigur, sunt situații în care mina dispare de pe radar mai ales în astfel de momente. Nu știu dacă asta s-a întâmplat în acest caz că nu am fost acolo. Dacă o navă cu 75 de oameni au plecat să dezamorseze o mină e clar că erau pregătiți să facă asta”, ne-a explicat cu Hari Bucur-Marcu, expert în domeniul militar.
Mai exact, valurile socotite mici pe Scara Beaufort, de până la doi metri nu au permis echipajului de scafandri de pe „Locotenent Dimitrie Nicolescu” să recupereze mina. Când a ajuns lângă obiectul explozibil, din cauza valurilor, comandatul dragorului maritim, vas specializat în deminări, a ales să monitorizeze cursul minei aflată în derivă pe mare până la stabilizarea condițiilor meteorologice.
Însă, din cauza situației meteo, echipajul navei nu a mai avut acces la o parte din datele tehnice care menținea cursul nava în afara pericolului, ne-au mai relatat sursele din cadrul Armatei Române.
Explozia de joi seara în care a fost implicat „Locotenent Dimitrie Nicolescu” a născut și un val de ironii pe rețele sociale. Mai mulți utilizatori comentând că nava marinei române nu a greșit când a lovit mina; ci mina e de vină, că a intrat în dragor.
Incidentul a avut loc la o distanță de aproximativ 25 de mile marine (46 km), în direcție NE față de intrarea în portul Constanța.
Intervenția
Dragorului maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” a ajuns, joi - 8 septembrie, în jurul orei 17:45, în zona în care se află mina în derivă, plutea necontrolat. Obiectul explozibil fusese reperat și raportat de nava GSP „Falcon” în jurul ore 14:00.
Conform procedurilor operaționale pentru aceste intervenții, la bordul navei a fost urcată și o echipă de scafandri cu o șalupă specializată în cercetarea și colectarea de informații despre obiectul care reprezintă un pericol pentru navigație. În astfel de situații, echipa de scafandri trebuia să neutralizeze mina.
„Condițiile hidrometeorologice din raionul maritim în care se afla mina de război s-au înrăutățit, după ajungerea dragorului maritim în raion, din cauza intensificării vitezei vântului (10-12 m/s), marea având gradul 4 (val cu înălțimea de 1,5 – 2 m). Această situație nu a permis lăsarea ambarcațiunii EOD la apă și executarea misiunii”, ne-au precizat reprezentanții Forțelor Navale Române.
Vremea nu a permis detonarea de la distanță a obiectului explozibil.
Deși au fost luate măsuri de siguranță la lăsarea întunericului, ca urmare a condițiilor meteo nefavorabile, nava militară a fost lovită de mina marină, care a fost purtată de valurile mari.
„Deflagrația a produs o gaură de apă de mici dimensiuni, situată la limita liniei de plutire a navei, în zona pupa (partea din spate a navei”, au precizat reprezentanții Forțelor Navale printr-un comunicat.
Bilanțul incidentului
În urma exploziei minei atunci când a fost lovită de dragorul „Locotenent Dimitrie Nicolescu” nu au fost înregistrate victime sau răniți. Cei 75 de militari ai echipajului navei nu au fost în pericol pentru că flotabilitatea navei nu a fost afectată, iar la bord nu au fost avarii majore.
„Imediat după explodarea minei, echipajul navei a acționat pentru astuparea găurii de apă și pentru limitarea efectelor produse de intrarea apei de mare în compartimentul pupa”, ne-au mai precizat reprezentanții Forțelor Navale. Din ordinul șefului Statului Major al Forțelor Navale, nava maritimă cu scafandri „Grozavul” a plecat din portul Constanța, pentru a acorda asistență și pentru a remorca dragorul maritim avariat până în portul Constanța.
După declanșarea agresiunii armate a Federației Ruse în Ucraina, aceasta este cea de-a treia mină de război care a ajuns în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române. De la începutul războiului până în prezent, în partea de vest a Mării Negre au fost distruse 28 de mine marine, dintre care trei mine de Turcia, două de România, una de Bulgaria și 22 de Ucraina.
Vremea rea și Armata Română
Expertul în domeniul Apărării, Claudiu Degeratu, explică faptul că puține dintre aceste echipamentele Armatei Române sunt de ultimă generație.
„Noi nu avem forțe navale echipate la ultimul standard, chiar dacă s-au mai făcut investiții. Oamenii s-au pregătit la standarde NATO, dar echipamentele nu sunt la același nivel”, a precizat Claudiu Degeratu pentru Europa Liberă.
„S-a plecat de foarte jos: echipamentele mai datează încă, în majoritate, din perioada comunistă. Și doar o parte din efective – cea desemnată a activa în componența NATO – are și pregătirea de luptă necesară”, mai adaugă Claudiu Degeratu.
Spre exemplu, echipajul și nava dragor din acest incident au participat la exerciții NATO în Italia și Turcia în cursul anului 2019 sub comanda comandorul Alessandro Falcone (Italia), conform comunicatelor Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” (DM-29) a intrat în funcțiune în 1989 și a fost realizată în șantierul naval din Mangalia. Navele, construite între anii 1980 și 1989, sunt specializate în lupta contra minelor și asigură cale liberă pentru celelalte nave.
„În astfel de operațiuni pe vreme rea nimeni nu poate prevedea ce se întâmplă. Dacă se decide însă să se plece într-o misiune atunci e limpede că misiunea respectivă poate fi îndeplinită. Nimeni nu își asumă riscuri inutile în armată. Câteodată, se întâmplă și accidente. Situația de la începutul misiunii se poate schimba în timpul executării misiunii. Echipamentele sunt și ele importante, sunt mai sensibile pe o vreme neprietenoasă”, ne-a mai explicat Hari Bucur-Marcu.
Avion și elicopter s-au prăbușit în aceeași furtună
O aeronavă MiG 21 LanceR a Bazei 86 Aeriene a Armatei Române, inițial dată dispărută, a fost găsită prăbușită în județul Constanța în seara de 2 martie. Și elicopterul care a plecat în căutarea sa s-a prăbușit la aproximativ 10 kilometri după decolare. Cele opt persoane din avion (un pilot) și elicopter (un pilot și șase militari specializați în intervenții) au murit.
Incidentul a avut loc în județul Constanța, în timpul unei misiuni de patrulare aeriană asupra Dobrogei, arată Ministerul Apărării Naționale (MApN). La puțin timp după ce avionul a dispărut de pe radar, un elicopter IAR 330-Puma, care a pornit într-o misiune de căutare-salvare a aeronavei MIG 21 LanceR, a pierdut la rândul său legătura cu turnul de control și a dispărut de pe radar în jurul orei 20:44.
Cauzele celor două tragedii au fost explicate de reprezentanții Armatei prin defectarea sistemelor de zbor pe timpul furtunii care se înregistra în momentul respectiv.
