Linkuri accesibilitate

Asociația condusă de Emil Boc atacă Guvernul, după amânarea pensiilor speciale. „Lupte interne de partid, bugetul ar sări în aer”


Emil Boc, fost prim-ministru, primar al municipiului Cluj-Napoca, președinte al Asociației Municipiilor din România

Toți primarii din România acuză Guvernul că a adoptat o Ordonanță de Urgență fără să îi consulte, deși legea impune o astfel de obligație. Asociația primarilor de comune a formulat deja o plângere prealabilă și spue că singura soluție este retragerea articolelor controversate din OUG. În caz contrar, edilii amenință că vor da în judecată Guvernul. Ministrul Dezvoltării susține că termenul legal nu a fost respectat deoarece nu a existat timpul necesar, iar dacă Ordonanța de Urgență nu intra în vigoare până la 31 decembrie, „România sărea în aer din punct de vedere bugetar”.

Starea de nervozitate a primarilor s-a văzut în mesajele transmise la adresa noului Guvern. Asociația Primarilor de Municipii (AMR), condusă de Emil Boc (PNL), susține că „practicile nesănătoase ale guvernelor anterioare au fost însușite rapid de guvernul Cîțu”, iar acest lucru nu va rămâne nesancționat „public și juridic”. Asociația Primarilor de Comune a formulat deja o plângere prealabilă și intenționează să dea la rându-i Guvernul în judecată. Totodată, a sesizat și Avocatul Poporului în legătură cu Ordonanța de Urgență apărută la finalul anului trecut. Și Asociația Primarilor de Orașe a criticat atitudinea Guvernului, care nu s-a consultat cu primarii din țară.

Ordonanța de Urgență incriminată are numărul 226, face referire la mai multe măsuri fiscal-bugetare și a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 decembrie 2020. Graba Guvernului a fost motivată de faptul că prin această OUG s-au putut proroga mai multe măsuri cu impact bugetar, care altfel ar fi intrat în vigoare de la începutul acestui an. Printre ele, două măsuri de interes pentru aleșii locali: prorogarea termenului de intrare în vigoare a pensiilor speciale pentru aleșii locali și înghețarea salariilor în sectorul bugetar.

Primarii au reclamat faptul că Guvernul avea obligația legală să îi consulte cu zece zile înainte de a adopta Ordonanța de Urgență. Primarii de municipii susțin că decizia Guvernului de a nu respecta legea în domeniul transparenței și dialogului cu structurile asociative „este de natură să tragă un semnal de alarmă cu privire la capacitatea Guvernului de a realiza reforma statului”

Președintele executiv al Asociației Municipiilor din România, Constantin Toma (PSD), susține, într-o declarație pentru Europa Liberă, că „încălcarea legii a fost făcută de Guvern” și că primarii nu au fost ascultați deloc. Emil Boc, președintele AMR, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere, dar și-a însușit comunicatul Asociației.

Ministrul Dezvoltării și Administrației: „A fost o situație excepțională. A fost imposibil fizic să respectăm termenele”

Direct incriminat de primari, ministrul Cseke Attila explică cum s-a ajuns la această situație în Guvern și de ce nu au fost consultate în termenul legal structurile asociative ale primarilor.

Este extraordinar de greu, imposibil fizic, matematic, ca atunci când un Guvern se formează pe 23 decembrie seara, iar sfârșitul anului este pe 31 decembrie, să existe o consultare cu zece zile înainte. Era nevoie de această Ordonanță de Urgență înainte de 1 ianuarie pentru prorogarea unor termene care aveau un impact bugetar semnificativ. Nu a existat Guvern cu puteri depline pentru a respecta termenul de 10 zile”, a explicat ministrul la Europa Liberă.

El a precizat că a trimis către primari draftul Ordonanței de Urgență, atunci când l-a avut la dispoziție. Acesta a lăsat de înțeles că mesajele venite din partea primarilor au un substrat politic, făcând parte din bătăliile interne. Referirea a fost către Emil Boc, președintele AMR, cel care a contestat în interiorul PNL felul în care s-au purtat negocierile pentru formarea noului Guvern.

Poate că anumite lupte de politică internă din interiorul unui partid au contribuit la această adresă, dar eu nu aș vrea să intru în această chestiune, ci doar să asigur structurile asociative că termenele vor fi respectate în viitor”, a subliniat ministrul Dezvoltării pentru Europa Liberă.

Cseke Attila a adăugat că dacă textul OUG ar fi atacat la Curtea Constituțională, România „ar sări în aer din punct de vedere bugetar”.

Cum se poziționează Avocatul Poporului în acest scandal

Asociația Comunelor din România a trimis o solicitare către Avocatul Poporului, Renate Weber, pentru a sesiza Curtea Constituțională. Fiind vorba de o Ordonanță de Urgență, Avocatul Poporului are un rol decisiv, partidele neavând dreptul să atace la CCR o OUG.

Renate Weber a fost intens criticată de PNL și de fostul premier Ludovic Orban, cel care a vorbit public despre necesitatea schimbării acesteia din funcție. În mai multe rânduri, președintele PNL s-a referit la Renate Weber ca fiind „avocatul PSD”.

„Am avut o discuție luni în ședința conducerii instituției și am decis că nu este cazul să sesizăm Curtea Constituțională pentru Ordonanța de Urgență 226/2020”, a declarat Avocatul Poporului pentru Europa Liberă.

Asociația Comunelor: „Dăm Guvernul în judecată dacă nu retrage două articole din OUG”

Dacă primarii de municipii și orașe s-au limitat la a critica public Guvernul, primarii de comune au depășit acest stadiu. Ei au depus o plângere prealabilă și acuză Executivul că a acționat „discreționar”, fiind un „exces de putere de o gravitate extremă”. Guvernul are termen de 30 de zile să răspundă, iar dacă Asociația Comunelor nu este mulțumită se poate adresa instanței în legătură cu OUG 226/2020.

„Legea este atât pentru noi, cât și pentru Guvern. Executivul a dat un act administrativ, Ordonanța de Urgență, cu nesocotirea principiilor din Constituție, Cartea Europeană a Autonomiei Locale și din Codul Administrativ. Orice instanță nu poate să nu dea câștig de cauză plângerii noastre. Dacă nu vor abroga textul respectiv, vom merge în instanță”, a afirmat Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, pentru Europa Liberă.

Cele două puncte pe care primarii de comune le vor anulate se referă la prorogarea termenului privind pensiile speciale și înghețarea salariilor din domeniul bugetar.

„Eu întreb pe orice om sănătos la cap, când vede că un primar iese după cinci mandate cu 1.700 de lei pensie, poate să spună că primarul e un demnitar sau că este un cerșetor?” - a fost poziția lui Emil Drăghici, care a câștigat anul trecut, ca independent, al optulea mandat în comuna Vulcana-Băi, județul Dâmbovița.

Edilul a precizat că Guvernul trebuie să cedeze și că nu se poate ajunge la un compromis, deoarece Asociația Comunelor se află „pe o stradă cu sens unic”, la finalul căreia se află instanța.

„Trebuie să renunț eu că am făcut un lucru bun sau Guvernul trebuie să renunțe că a făcut un lucru prost. Nu scrie nicăieri că dacă frige ceva la Guvern trebuie să îi ardă pe toți din țară. Motivația e lasă că frige ceva la noi, vă ardem pe voi. Să ia act că sesizarea noastră e pe lege și să revină asupra încălcării legii. Cum să existe cale de împăcare cu nelegiuirea? Doamne ferește, asta înseamnă să fiu complice! Mă consider parte vătămată”, a subliniat președintele Asociației Comunelor din România.

Asociația Orașelor: „Nu este un lucru sănătos ca Guvernul să nu ne consulte”

Asociația Orașelor din România are în fruntea sa tot un primar PNL, pe Adrian Teban, primarul orașului Cugir, județul Alba. Asociația a criticat și ea modul în care a acționat Guvernul.

„Înțelegem că e o situație de pandemie și toată lumea e în urgență, dar și în aceste condiții se pot face consultări online, există tehnologie pentru a respecta legea. Când Guvernul nu poate să facă acest lucru, este foarte greu ca noi să putem avansa. Nu cred că este un lucru sănătos ca administrația centrală să nu se consulte cu administrația locală”, a declarat Adrian Teban pentru Europa Liberă.

Ordonanța de Urgență 226/2020 a fost adoptată în Guvern pe 30 decembrie și a fost publicată pe 31 decembrie în Monitorul Oficial. În nota de fundamentare, se precizează că dacă aceste măsuri nu erau luate până la 1 ianuarie ar fi generat un impact suplimentar asupra deficitului general consolidat de 1,55% din PIB în 2021.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG