Fără o lege împotriva știrilor false, promotorii fake news se folosesc de libertatea de exprimare consacrată de Constituție și distribuie mesaje mincinoase, fără a risca ceva.
Am întrebat mai mulți specialiști în Drept care ar fi soluția pentru acest fenomen în continuă dezvoltare și concluzia este că nu există un astfel de articol în Codul Penal.
„Nu există text de incriminare, acțiunea nefiind de natură penală. Pe de altă parte, este foarte periculos să incriminezi pe free speech”, mi-a spus un magistrat.
Alți juriști consideră că problema pare a fi în altă parte, respectiv la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), instituție care ar trebui să sancționeze derapajele din peisajul audio-vizual.
„CNA sancționează, dacă sancționează, titularul de licență, postul radio sau TV, nu pe cel care face o afirmație falsă pe post. Într-o țară normală, acest lucru s-ar regla prin invitarea unor specialiști în platou. Ce calitate are Dana Budeanu, de exemplu, ca invitat să vorbească despre vaccinul pentru Covid19?”, se întreabă Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
El mai susține că și CNCD s-a implicat în combaterea știrilor false în măsura în care acestea au condus la discriminare. „În interpretarea noastră, știrile false care creează discriminare sau stau la baza discursului de ură le-am sancționat. Am și specificat că este o știre falsă, de exemplu când s-a afirmat pe un post că președintele Klaus Iohannis a patronat, prin intermediul Grupului Etnic German imobile dobândite prin restituiri în valoare de 10 miliarde de dolari. Am sancționat postul respectiv”, spune Csaba.
Dosare clasate pe motiv de lege proastă
Ca de fiecare data, părerile juriștilor sunt împărțite când vine vorba de deschiderea unui dosar penal pentru distribuirea de știri false în baza celebrului articol din Codul penal care sancționează zădărnicirea combaterii bolilor. La începutul pandemiei a fost deschisă o avalanșă de dosare pentru cei care nu respectau condițiile de carantinare, însă, ulterior, mare parte dintre acestea au fost clasate, deoarece procurorii nu au putut demonstra că învinuitul a contaminat, intenționat sau din culpă, o altă persoană sau un grup de persoane.
Creatoarea de modă Dana Budeanu a afirmat zilele trecute, în studioul unei televiziuni, că virusul COVID 19 este o „boală pentru săraci”. „Am repetat și o să repet până la finalul acestei mascarade, că această boala cum s-o numi ea este strict pentru săraci. Această situație generală este strict pentru săraci”, declara Budeanu.
„Din punctul meu de vedere, procurorii ar trebui să insiste pe zădărnicirea combaterii bolilor. Este o chestiune de interpretare. Dacă avem o problemă de lege, haideți să o modificăm. Minciuna spusă pe un post de televiziune cum că o asistentă a murit la 5 minute după ce a fost vaccinată ar trebui anchetată de procurori și acuzația testată în instanță. Eu am avut COVID 19 și nu mă consider sărac. În ce calitate vorbește Budeanu?”, se întreabă așadar șeful CNCD.
Cine definește securitatea națională?
Un alt instrument care ar putea fi folosit de anchetatori în lupta cu cei care distribuie știri false e articolul 404 din Codul Penal.
„Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”. Și în acest caz, în lipsa unei definiții clare a „securității naționale”, procurorii evită să deschidă dosare pentru distribuirea de fake news în baza acestui articol, mai ales după scandalul protocoalelor de colaborare SRI- Parchetul General.
Alt instrument care ar putea limita distribuirea de informații sau știri false ar fi posibilitatea Grupului de Comunicare Strategică (GCS) de a închide publicațiile care distribuie sau scriu minciuni. La începutul pandemiei, GCS a închis câteva siteuri obscure care promovau știri false, cum ar fi catastrofica închidere a supermarketurilor în urma decretării stării de urgență.
Propunerea ministrului de Interne de atunci s-a bazat pe un articol din decretul prezidențial prin care se instituia starea de urgență.
Bani publici pentru minciuni în direct
În aprilie 2020, după ce Avocatul Poporului, Renate Weber, a cerut explicații GCS pentru închiderea respectivelor publicații, Guvernul a schimbat tactica și a propus „premierea” mass media cu 40 milioane de euro pentru a promova anunțurile oficiale legate de pandemia de Covid.
La începutul acestui an fostul premier interimar Nicolae Ciucă a anunțat că va finanța o nouă campanie de informare publică, prin care va aloca direct presei bugete pentru a promova vaccinarea.
G4media a dezvăluit că trustul media fondat de Dan Voiculescu a primit de la stat 14,7 milioane de lei pentru Antena 1, Antena 3 și Radio Zu. Declarația Danei Budeanu despre virusul COVID 19 care ar fi o „boală pentru săraci” a fost făcută la Antena3, televiziune care a primit 3,4 milioane de lei de la guvern pentru a difuza anunțurile oficiale legate de pandemie.
