Dacă Guvernul își asumă răspunderea pentru bugetul de stat pe anul viitor, așa cum a anunțat la nivel de intenție premierul Ludovic Orban, ar fi o premieră în politica românească.
Asumarea răspunderii este o procedură neobișnuită, la care guvernul apelează in extremis, atunci când dorește să aplice rapid anumite legi fără dezbatere, adică fără să riște modificarea prevederilor pe care le propune. Este o procedură constituțională, iar pachetele de lege s-au adoptat îndeobște pentru legi importante.
Reversul unei asemenea proceduri este că, dacă există o opoziție majoritară, cum este situația în care se află Executivul liberal, este foarte posibil ca în Parlament să fie adoptată o moțiune de cenzură, care este resortul căderii guvernului.
Există rațiuni pentru care legea bugetului să fie adoptată fără dezbateri, pentru că riscă să-i fie schimbat sensul - coordonatele macroeconomice - pe care s-a construit împărțirea celor 1.100 de miliarde de lei, cât este estimat PIB-ul României în anul electoral 2020.
PSD a anunțat că va contesta la CCR procedura asumării pe legea bugetului, iar majoritatea judecătorilor, care se află acum de partea social-democraților, este posibil să se opună ca Guvernul să adopte fără dezbatere această lege.
Însă, este puțin probabil că, în prag de sărbători, PSD să depună moțiune de cenzură. Dealtminteri, Marcel Ciolacu, președintele interimar al social-democraților, a și anunțat, la preluarea mandatului, că prioritatea formațiunii sale până în februarie este instalarea unei noi conduceri, așadar, organizarea unui congres al partidului.
Alegerile parlamentare, înaintea celor locale
În tabăra puterii însă, alegerile anticipate sunt luate în calcul la modul serios și se discută cu calendarul în față, potrivit unor informații din interiorul partidului, care au fost confirmte, practic, de președintele Iohannis în două rânduri
- în discursul de victorie din seara alegerilor prezidențiale
- în comentariile sale referitoare la oportunitatea asumării răspunderii pe modificările din justiție și transportul public interjudețean
Planul este ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc înainte de alegerile locale, ultimul dintre scrutine fiind programat să aibă loc fie în ultima săptămână din mai, fie în prima din luna iunie. Astfel, alegerile parlamentare înainte de termen nu vor fi comasate, ci vor fi convocate probabil tot în luna mai, la una sau două săptămâni distanță de alegerea primarilor și a consilierilor locali și județeni. Există și varianta convocării alegerilor parlamentare în luna aprilie, însă atunci vor fi și Paștele catolic (12 aprilie) , apoi cel ortodox (pe 19 aprilie).
Dacă un astfel de plan ar fi pus în aplicare, atunci procedura de dizolvare a Parlamentului trebuie să înceapă cu cel puțin 70 de zile înainte, adică în februarie-martie. Or, tocmai de aceea este important de urmărit ce legi sunt amânate. Asta, pentru că dintre acestea unele pot deveni obiectul unei asumări de răspundere a Cabinetului Orban, ca piatră de încercare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură care să ducă la căderea Executivului.
Legea desființării Secției Speciale ar putea fi unul dintre obiectele asumării răspunderii, însă alegerea primarilor în două tururi sau alegerea președintelui Consiliului Județean de către consilieri, și nu într-un tur, prin vot direct, au depășit termenul. Ultimele două trebuie adoptate cu șase luni înainte de alegeri, or, data limită ar fi finalul acestui an. Dacă nu se adoptă în Pralament, și eliminarea pensiilor speciale ar putea fi adoptate prin asumarea răspunderii.
Desigur, pentru alegerile anticipate este nevoie de formarea în trei rânduri a unei majorități de 233 de parlamentari, care să fie de acord să-și încheie înainte de termen mandatul și, eventual, să-și piardă pensia specială. Este nevoie de 233 de parlamentari care să dărâme un guvern și să respingă formarea, în decurs de 60 de zile, a altor două cabinete. Dacă o parte dintre parlamentarii PSD ar fi convinși, atunci alegerile anticipate nu ar fi imposibile, chiar dacă PMP și UDMR nu și le doresc.
Facebook Forum