Președintele Nicușor Dan a spus după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării că dislocarea echipamentelor și forțelor militare americane în România este „temporară”.
Șeful statului nu a precizat însă cât ar putea România să sprijine, strict logistic, războiul purtat de SUA împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu durează de aproape două săptămâni, iar declarațiile părților implicate dau de înțeles că o încheiere rapidă a războiului e improbabilă.
Potrivit președintelui Nicușor Dan, SUA vor trimite în România avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare corelate cu scutul de la Deveselu (județul Olt).
„Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici – ele sunt echipamente non-cinetice.”
Decizia CSAT a fost luată pe baza unui acord-cadru de cooperare în domeniul apărării, semnat în 2005 de România și SUA.
„Ne așteptăm ca solicitarea (SUA – n.r.) să cuprindă dislocarea de aeronave pentru sprijin logistic pentru transport, eventual aeronave, drone pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere. Gama foarte largă de capabilități cu abrevierea ISR (n.r. Intelligence, Surveillance and Reconnaissance)”, spune pentru Europa Liberă generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Nu este prima dată când România oferă sprijin de acest fel pentru un război din Orientul Mijlociu.
S-a mai întâmplat în 2003, când Occidentul, la îndemnul SUA, a pornit o ofensivă militară împotriva Irakului. Când Turcia a refuzat să participe la războiul din Irak în 2003, Kogălniceanu a devenit rută majoră de aprovizionare și realimentare a trupelor americane.
„Mă aștept ca baza să fie utilizată așa cum a fost utilizată în războiul din 2003”, spune generalul Virgil Bălăceanu.
Diferența? „Atunci, Irakul nu avea capabilități de răspuns. Acum Iranul are, dar le luăm în considerare teoretic”, adaugă generalul.
Ce urmează?
După decizia CSAT de miercuri, președintele Nicușor Dan a informat Parlamentul, care a aprobat cu 272 de voturi pentru, 18 împotrivă și 5 abțineri hotărârea CSAT.
La ședință a fost prezent și premierul Ilie Bolojan, care a declarat că „propunerea e în interesul țării noastre, pentru siguranța românilor, e făcută cu responsabilitate și care arată că România e un partener sigur”.
Ședința Parlamentului a fost întreruptă, la un moment dat, de parlamentarii opoziției, care au huiduit în timpul discursului liderului PSD, Sorin Grindeanu.
Ei au afișat pancarte pe care scrie „Noi vrem pace, nu război”, timp în care fac transmisiuni în direct pe rețelele de socializare și bruiază ședința Parlamentului.
„Jurământul nostru de credinţă a fost şi este faţă de poporul român şi nu faţă de vreo altă entitate. Alegem să rămânem loiali acestui jurământ şi anunţăm că nu putem vota şi nu ne dăm acordul pentru scrisorile şi garanţiile lui Nicuşor Dan venite de la domnul Grindeanu şi din alte părţi insalubre ale politicii româneşti”, a spus liderul AUR, George Simion.
Sorin Grindeanu, în schimb, a declarat că „România are nu doar dreptul, ci şi responsabilitatea de a contribui activ la consolidarea securităţii regionale, în special în zona Sud-Estul Europei şi la Marea Neagră”.
Are România ceva de câștigat din asta?
Corneliu Bjola, profesor de Științe Politice la Universitatea Oxford, spune pentru Europa Liberă că decizia SUA de a cere sprijin României este surprinzătoare, în contextul în care, în toamna anului 2025, Washingtonul a anunțat că își micșorează efectivul de militari de pe teritoriul României.
„Administrația Trump a descoperit că România – prin Baza Militară de la Kogălniceanu și scutul de la Deveselu – joacă un rol strategic foarte important. Acesta este un semnal pozitiv pentru România. Este o reevaluare din partea administrației americane a importanței strategice a României, în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, spune el.
România ar trebui – crede profesorul Bjiola – să folosească această decizie pentru a păstra o anumită prezență militară americană în România, care „să aibă valoare și pentru forța de descurajare împotriva Rusiei”.
Corneliu Bjola spune că este un moment bun pentru România de a face un pas înspre partenerii europeni, în special către protecția nucleară franceză.
„România a refuzat până acum să transmită un semnal foarte puternic pentru că era această anxietate că SUA vor interpreta prost acest semnal. Contextul s-a schimbat: SUA nu văd acest lucru astfel, deci această temere a factorilor decizionali români trebui să se dilueze”, spune Bjola.
Și analistul Marius Ghincea, expert în politici publice afiliat Institutului Universitar European din Florența și lector la Syracuse University din Statele Unite, crede că România poate profita de această situație.
Primul avantaj pe care expertul îl vede este „normalizarea sau o reconsolidare a parteneriatului transatlantic dintre România și Statele Unite”.
„Este destul de evident că România a încercat în ultimul an să-și reconsolideze relațiile cu Washingtonul, în condițiile ajungerii la putere a noi administrații Trump. Această aprobare ar putea fi benefică pentru atingerea acestui obiectiv.”
În plus, mai spune expertul, permiterea folosirii bazei de către forțele americane „ar fi în asentimentul partenerilor României din Golf, evident – nu al Iranului, cu care întreținem totuși relații diplomatice”.
Marius Ghincea declară pentru Europa Liberă că decizia Bucureștiului de a permite avioanelor implicate în războiul din Orientul Mijlociu să aterizeze la baza de la Marea Neagră ar putea ajuta România să transforme Mihail Kogălniceanu într-unul dintre principalele huburi militare Europa de Sud-Est.
De atlfel, în proiectul de buget al Ministerului Apărării Naționale, publicat pe 10 martie, Baza 57 Mihail Kogălniceanu apare ca prioritate de investiții în infrastructură, alături de Câmpia Turzii, Borcea și Centrul de Instruire de la Cincu.
Ministerul Apărării își propune, potrivit documentului citat, „accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe si capabilitati ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”
Fostul președinte Traian Băsescu – care a semnat din partea României Acordul de Acces între România și SUA, pe 6 decembrie 2005 – spune că Bucureștiul ar trebui să fie pragmatic în privința solicitării venite de la americani.
„În baza acestui acord, Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu. Şi asta nu pentru că Trump are nevoie, ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie. Afaceristul Trump însă, va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operaţiuni în Orientul Mijlociu, costă”, a precizat Băsescu, într-o postare pe Facebook.
Există riscuri?
„Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci, îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a mai spuns președintele Nicușor Dan, după ședința CSAT.
Generalul Virgil Bălăceanu spune și el că riscurile ca România să fie atacată de Iran pentru că sprijină SUA în războiul împotriva ei sunt mici.
Însă nu inexistente.
„Probabilitatea ca o rachetă balistică cu bătaie medie, adică până în 2.000 de km – maximul pe care îl ating rachetele iraniene – [să ajungă în România] este foarte, foarte puțin probabilă.”
Generalul în rezervă explică: pentru a ajunge în România, un posibil proiectil iranian ar trebui să parcurgă spațiul aerian al Turciei sau să treacă de Mediterana de Est, de Marea Egee și Marea Neagră.
Adică ar trebui să depășească zone – inclusiv apărate de NATO – care sunt pregătite pentru a le intercepta.
„Turcia este pregătită să combată orice dronă sau orice rachetă balistică care ar survola spațiul aerian al ei. Pe de altă parte, în zona Cipru s-a constituit o grupare navală care are redutabile capabilități de apărare antirachetă și antidronă.”
Turcia, de altfel, a doborât deja – cu sprijin NATO – două rachete iraniane care au intrat în spațiul său aerian.
„Pe de altă parte, dacă mergem pe scenariul că ar ajunge în spațiul aerian al României, avem propriile capabilități naționale, ca să nu mai vorbim de faptul că întreg spațiul aerian al NATO este supravegheat prin comandamentul operațional aerian NATO de la Ramstein, din Germania”, spune Virgil Bălăceanu, pentru Europa Liberă.
Dincolo situația ipotetică a unui atac iranian asupra României, profesorul Corneliu Bjiola se așteaptă ca decizia CSAT de miercuri să fie folosită de propaganda prorusă în războiul hibrid împotriva României.
„România, din punct de vedere al războiului hibrid și a capacității sale de a-l contracara, este la pământ”, spune Bjola.
„Mă refer la lipsa de comunicare strategică, care este total lamentabilă. Orice fel de decizie este anunțată laconic, cu speranța că va fi înțeleasă. Se lasă un vid comunicațional mare, care este umplut imediat, fie de actori politic care au interes să atace Puterea, fie de aceste rețele ostile ale Rusiei care operează nestânjenit, de zece ani de zile, în spațiu informațional românesc și care sunt ignorate în continuare”.
„Este foarte bine că s-a luat o decizie, că s-a comunicat, dar asta nu este suficient într-un context de război hibrid”, încheie profesorul Bjola.
Importanța Bazei de la Mihail Kogălniceanu
Cererea aprobată miercuri de CSAT nu este prima solicitare de acest tip.
Pe 17 septembrie 2025, Parlamentul a aprobat, la cererea președintelui Nicușor Dan, o solicitare prin care România sprijinea misiunile SUA din Orientul Mijlociu.
Misiunea nu s-a mai desfășurat efectiv.
De data aceasta, contextul e diferit: există un conflict activ, cu operațiuni americane în derulare, și nevoia de infrastructură aeriană suplimentară e reală, nu doar ipotetică.
Autoritățile române își doresc să creeze la malul Mării Negre cel mai mare hub NATO din Europa de Sud-Est – cu facilități pentru 10.000 de militari NATO și familiile lor, inclusiv școli, spital și infrastructură civilă completă. Lucrările au început în 2024.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
