Cel puțin trei sunt motivele mari pentru care bugetul țării trebuie aprobat cât mai repede.
În primul rând, România are nevoie de stabilitate în contextul în care, în Ucraina, la granițele țării, războiul Rusiei continuă, iar în Orientul Mijlociu, atacurile se extind.
De altfel, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se întrunește miercuri dimineață pentru a discuta cererea SUA de a disloca în România noi capabilități militare în contextul războiului din Orientul Mijlociu și implicațiile evenimentelor asupra pieței petroliere din România.
În plus, orice criză politică ar duce la majorarea și mai mult a dobânzilor la care se împrumută România, în jur de 7% sau peste.
„În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”, a afirmat premierul Ilie Bolojan, miercuri dimineață.
În al doilea rând, în aceste prime trei luni ale anului, instituțiile publice au funcționat și funcționează cu o cotă de buget de 1/12 lunar din bugetul pe 2025. Astfel, nu pot fi angajate noi investiții mari.
În al treilea rând, unele instituții trebuie să achite datorii din urmă, iar fără un nou buget național aprobat, prin care se alocă autorităților locale cotele din taxele și impozitele colectate la centru, nu se pot vota bugetele locale și implicit nu se pot plăti obligații.
De exemplu, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat luni, 9 martie, că instituția are în aprilie „un vârf de plăți generat de obligațiuni emise în urmă cu 20 de ani, pe care nu le mai putem rostogoli.”
Ciucu a făcut un epel „la toate partidele Coaliției, în special la PSD, să nu mai amâne adoptarea legii bugetului.”
O eventuală amânare e dată de dorința Partidului Social Democrat (PSD) ca în buget să fie incluse mai multe cheltuieli sociale, inclusiv majorarea salariului minim, după cum a declarat marți, 10 martie, senatorul Daniel Zamfir, pentru Digi24:
„Nu va fi votat bugetul fără o hotărâre că va fi majorat salariul minim. Nu vom vota niciun buget fără programul de solidaritate al PSD. (...) Eu cred că nu se mai poate continua guvernarea cu domnul Bolojan premier. Asta nu înseamnă că PSD impune PNL ce premier să nominalizeze”, a amenițat liderul senatorilor PSD la postul de știri.
PSD va decide duminică, dacă va vota sau nu bugetul României.
Senatorul liberal Lucian Rusu a declarat pentru news.ro că întârzierea adoptării bugetului riscă să ducă la blocaje în realizarea unor investiții.
„E prea mult zgomot de fond şi prea puţină dezbatere pe tema investiţiilor importante atât de necesare Moldovei. Vorbim aici de Autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş sau de Spitalul Regional de Urgenţe de la Iaşi. Dansul pe sârmă al PSD este periculos. Suntem în luna martie, iar cei de la PSD încă fac analize şi pun tot felul de condiţii”, a declarat senatorul PNL.
Opinia Consiliului Fiscal
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune într-un interviu acordat Europei Libere că o eventuală respingere în Parlament a Legii bugetului ar echivala cu demiterea Guvernului, iar o refacere a proiectului de buget „ar fi, de facto, o rectificare”.
„Și așa obligațiunile, cotațiile (dobânda la care se împrumută România – n.r.) sunt mari. Noi și ungurii avem ratingul suveran cel mai de jos”, pune punctul pe i președintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu mărturisește că instituția pe care o conduce, formată din experți independenți, va aviza pozitiv, miercuri, 11 martie, proiectul de buget.
De ce?
„Pentru că este realist, cu un deficit de 6,2% din produsul intern brut realizabil”, argumentează președintele Consiliului Fiscal.
Premierul Ilie Bolojan a transmis miercuri dimineață că „prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar”.
„România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,7 miliarde de lei”, a scris el pe Facebook.
Bolojan afirmă că „această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului”, ci „un efort al întregii economii și al întregii societăți”.
Indicatorii-cheie ai proiectului de buget pe 2026 arată că, pentru prima dată, produsul intern brut al României (PIB-ul) va depăși 2.000 de miliarde de lei (400 de miliarde de euro).
Astfel, PIB-ul ajunge la un nivel de zece ori mai mare decât acum 26 de ani (anul 2000).
Dar președintele Consiliului Fiscal crede că aici trebuie menționat că majorarea PIB-ului vine și din inflație, estimată de Banca Națională a României în luna februarie, pentru 2026, la aproape 4%.
Însă, acum o lună, România era afectată doar de un singur război, cel din Ucraina.
Marți, 10 martie, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a explicat că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa 0,3% ceea ce ar anula complet estimările de inflație actuale.
„Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulențe geopolitice și de securitate. Estimările privind impactul macroeconomic al creșterii prețului petrolului indică anumite riscuri de contagiune și pentru economiile europene, inclusiv în cazul României, iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare va evidenția un impact propagat și persistent”, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, potrivit agenției Agerpres.
Și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, ține să menționeze impactul războaielor asupra economiei.
„Cu cât războiul (din Orientul Mijlociu – n.r.) s-ar prelungi mai mult, cu atât execuția bugetară devine tot mai complicată”, spune fostul ministru de Finanțe.
Creșterea prețurilor la combustibili are efecte în lanț în economie, pentru că hidrocarburile compun prețul a nenumărate produse și servicii, de la alimente până la transport.
În aceste condiții, Guvernul Ilie Bolojan a decis să mențină salariile și pensiile publice înghețate și în 2026, iar nivelul sporurilor să rămână la același nivel cu cel din noiembrie 2025.
Guvernul estimează în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 și anumite creșteri:
- valoarea punctului de referință de 81 de lei;
- creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2026 la 9.192 lei, faţă de 8.709 lei estimat pentru anul 2025 ;
- scăderea ușoară (cu o mie de persoane) a numărului de şomeri înregistraţi, la 265 mii persoane;
- menținerea ratei şomajului înregistrat până la finele anului 2026 la același nivel ca la finele anului 2025, respectiv la 3,4%.
Pe ce se bazează Guvernul
În 2026, șansa României este să atragă cel puțin 16 miliarde de euro din banii europeni disponibili, din care 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Investițiile publice țin economia, iar nerealizarea lor va lua din vigoarea economiei”, subliniază Daniel Dăianu.
Altfel, o creștere economică prognozată la 1% din PIB nu poate aduce prea multe venituri.
Guvernul și-a propus și o colectare mai bună a taxelor și impozitelor, de 36% din PIB față de 34,7% în 2025.
Cheltuielile bugetare estimate sunt de 864,3 miliarde lei (42,3% din PIB).
Executivul mizează în 2026 pe o creștere a PIB-ului la 2.045 de miliarde de lei, cu peste 136 de miliarde de lei peste produsul intern brut de anul trecut.
Cu privire la partea de investiții din proiectul de buget, premierul Bolojan a afirmat miercuri dimineață, în aceeași postare, că sunt „peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare”.
Bolojan a mai spus că, în plus față de aceste investiții, anul acesta se încheie „un ciclu important de accesare a fondurilor europene”, iar prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR.
„Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat.”
Astfel, spune prim-ministrul, bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
