Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | 23 august 1944, momentul în care România l-a înfruntat pe Hitler. Istoric: Regele Mihai a fost personajul principal


Regele Mihai - artizanul evenimentelor de la 23 august 1944 prin care România a întors armele împotriva puterilor Axei și a declarat război Germaniei naziste

Pe 23 august 1944, regele Mihai I l-a demis și arestat pe mareșalul Ion Antonescu, prim-ministru al României, pentru a putea retrage România din alianța cu Hitler și puterile Axei. 

Ion Antonescu, autointitulat conducător al României după puciul din septembrie 1940, a fost arestat de tânărul rege, de doar 23 de ani, și demis prin decretul regal care a pus astfel capăt dictaturii militare a lui Antonescu.

În condițiile în care Armata Roșie invadase deja România, desprinderea țării din Alianța cu puterile Axei era o necesitate.

Imediat după demiterea și arestarea lui Antonescu, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și a declarat război Germaniei și Ungariei.

Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost semnat la Moscova, pe 12 septembrie 1944.

România a fost obligată la plata a 300 de milioane de dolari despăgubiri către URSS sub formă de bunuri.

Un alt efect al acordului a fost și revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora.

Actul de la 23 august 1944 a accelerat înaintarea Aliaților spre granițele Germaniei.

Armata română a participat atât la operațiunile împotriva Germaniei naziste de pe teritoriul său cât și la cele din Ungaria și Cehoslovacia.

Europa Liberă a discutat cu istoricul Matei Gheboianu despre momentul 23 august 1944 și implicațiile sale, dar și despre minciunile pe care propaganda comunistă le-a insinuat nu doar în manualele de istorie, ci și în mentalul colectiv, cu efecte pe termen îndelungat.

1. Au trecut 77 de ani de la momentul 23 august 1944. Regele a fost aruncat într-un con de umbră iar propaganda comunistă l-a șters total din cărțile de istorie. Ce înseamnă, de fapt, 23 august 1944 și care a fost rolul Regelui?

Matei Gheboianu: „Actul de la 23 august a fost un act unic în aceasta parte a Europei, deoarece un stat partener al lui Hitler s-a ridicat împotriva acestuia. Personajul principal al acestui moment este Regele Mihai care a reusit sa strângă în jurul său o serie de lideri militari - Dumitru Dămăceanu, Constantin Sănătescu, Ion Mocsoni Styrcea, Grigore Niculescu Buzești, Mircea Ionnițiu, dar și politici - Iuliu Maniu, C.IC. Brătianu (Dinu), Titel Petrescu și Lucrețiu Pătrășcanu, care au susținut poziția regelui, de ieșire din parteneriatul cu Germania nazistă.

Regele Mihai în vizită la Regimentul de Gardă Călare
Regele Mihai în vizită la Regimentul de Gardă Călare

În acel moment, ofensiva sovietică avusese succes pe linia Iași-Chișinău, astfel că pericolul ocupării României de către Armata Roșie era unul iminent.

Actul de la 23 august a fost un act unic în aceasta parte a Europei, deoarece un stat partener al lui Hitler s-a ridicat împotriva acestuia. Personajul principal al acestui moment este Regele Mihai

În după-amiaza zilei de 23 august, în jurul orei 16:00, mareșalul Ion Antonescu, cel care se intitula conducătorul statului, a venit într-o audiență la Regele Mihai. Discuția celor doi a fost una în contradictoriu, Regele cerându-i Mareșalului ca România să iasă din război. Acesta a refuzat, neținând cont de opinia Regelui pe care îl considera încă un copil.

Refuzul lui Ion Antonescu l-a determinat pe Rege să pună în acțiune planul de reținere a mareșalului, folosind cuvintele cheie: „Dacă lucrurile stau așa, atunci nu ne mai rămâne nimic de făcut!”.

Ion Antonescu și Adolf Hitler
Ion Antonescu și Adolf Hitler

Ion Antonescu a fost reținut pentru câteva ore în Palatul Regal, în fosta Camera a timbrelor a lui Carol al II-lea, pentru ca apoi să fie preluat de către comuniști și ținut într-o casă conspirativă din Vatra Luminoasă.

În seara zilei de 23 august, la radio a fost transmis mesajul regelui prin care anunța: „România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovieticã, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”. Generalul Constantin Sănătescu a primit sarcina de a forma un nou guvern, iar armata română a trecut de partea puterilor aliate.”

2. Europa Liberă: De ce au fost comuniștii deranjați de gestul Regelui Mihai de a rupe România de Hitler? Mă refer chiar la momentul relatat de Regele Mihai, cu Pătrășcanu și Bodnăraș.

Matei Gheboianu: „Miza comuniștilor era de a ajunge la putere, iar acest deziderat putea fi atins rapid prin victoria URSS-ului asupra României și impunerea acestora în fruntea țării de către Armata Roșie. La momentul 23 august 1944, ofensiva sovietică părea una învingătoare, astfel că actul realizat de către Regele Mihai l-a făcut pe acesta erou, în dauna comuniștilor care sperau ca ei să iasă la rampă după eliberarea țării de către Armata Roșie. Este puțin probabil ca Bucureștiul să fi avut soarta Varșoviei, dacă România ar fi rămas în război alături de Germania, tocmai prin faptul că erau aliate, spre deosebire de polonezi, care se aflau sub ocupația acesteia.”

3. Ce sărbătoreau comuniștii și ce ar fi trebuit, de fapt, să sărbătorim? Cum a devenit 23 august zi națională și în ce constă falsul?

Matei Gheboianu: „Din anul 1948 (până în 1989) statul comunist va sărbători ziua națională pe 23 august, considerând-o ca cea mai importantă dată din istoria României, momentul în care poporul român a întors armele împotriva puterilor fasciste și imperialiste.

În anul 1948, 23 august devine zi națională ca urmare a abdicării Regelui Mihai din 30 decembrie 1947 și impunerea Republicii Populare Române.

Propaganda comunistă a rescris evenimentele din 23 august 1944, astfel că rolul central în acest act a fost cel al comuniștilor, ajungându-se ca în anii 1960 Regele Mihai și Mareșalul Antonescu să nu mai fie pomeniți.”

4. Europa Liberă: Cine a eliberat de fapt România? Armata Română sau cea Roșie?

Matei Gheboianu: „În ceea ce privește eliberarea României, în acest context, este un subiect ce merita detaliat și nuanțat: au existat mai lupte, confruntări între armata română și cea germană, numai că acestea s-au încheiat foarte rapid. Pe teritoriul Românei, pătrunsese Armata Roșie în nord-estul tării iar, după întoarcerea armelor, armata română a dusă o luptă foarte importantă pentru eliberarea teritoriului pierdut prin Dictatul de la Viena. Acest fapt s-a întâmplat alături de Armata Roșie, chiar dacă greul a fost dus de către armata română iar, la 25 octombrie 1944, Ardealul de Nord a fost eliberat, chiar de ziua Regelui Mihai. Odată cu impunerea comunismului, istoria a fost rescrisă, iar la 25 octombrie a fost sărbătorită ziua Armatei române, iar ziua regelui a fost dată uitării.”

Regele Mihai și Ion Antonescu, pe când cel de al doilea era șef al statului, la Catedrala Patriarhală
Regele Mihai și Ion Antonescu, pe când cel de al doilea era șef al statului, la Catedrala Patriarhală

5. Europa Liberă: Au avut Ceaușescu sau Dej vreun rol cât de mic în ieșirea României din alianța cu Hitler, așa cum susținea propaganda comunistă?

Propaganda comunistă a rescris evenimentele din 23 august 1944, astfel că rolul central în acest act a fost cel al comuniștilor, ajungându-se ca în anii 1960 Regele Mihai să nu mai fie pomenit

Matei Gheboianu: „Gheorghe Gheorghiu Dej, precum și Nicolae Ceaușescu nu au jucat vreun rol în actul de la 23 august 1944. Gheorghe Gheorghiu Dej, deși era un lider important printre comuniștii din închisori, nu a participat la acest eveniment. După o lungă detenție, Gheorghe Gheorghiu Dej a evadat din închisoarea din Târgu-Jiu. Un rol important în aceste evenimente, din partea comuniștilor, l-au jucat Lucrețiu Pătrășcanu și Emil Bodnăraș, prezenți în seara zilei de 23 august la Palatul Regal. Nicolae Ceaușescu era un tânăr combatant comunist, dar care nu avea cum să participe la un eveniment de o asemenea de amploare.”

6. Europa Liberă: Pe 23 august 1989, pe tribuna în care se aflau Nicolae și Elena Ceaușescu scria „Trăiască a 45-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă din România”. Există în tot acest amalgam de cuvinte măcar vreunul care are vreo legătură cât de mică cu realitatea istorică sărbătorită?

Matei Gheboianu: „Propaganda comunistă a reușit să rescrie istoria, iar evenimentului din 23 august 1944 se încadrează perfect în această acțiune. Mesajul afișat la tribuna oficială transmitea o situație paralelă cu realitatea, eliberarea socială și națională realizată de către comuniști fiind mai degrabă speranța la momentul 23 august 1944 de revenire la democrație și nicidecum o victorie comunistă. Poate o singură sintagmă folosită era reală, „eliberarea antifascistă” și ține de realitatea istorică, restul fiind propagandă. Sintagmele folosite pot fi citite și în acest sens: „eliberarea socială, națională și antiimperialistă” se încadrează în acțiunile întreprinse pentru impunerea comunismului - colectivizare, naționalizare, industrializare, înlăturarea „dușmanilor poporului”, închiderea opozanților și realizarea unei rupturi totale față de trecut

7. Europa Liberă: A fost rescrierea istoriei o armă ideologică în comunism?

Matei Gheboianu: „Rescrierea istoriei a făcut parte din arsenalul propagandistic comunist. Răsfoind manualele de istorie folosite în școlile din România în perioada comunistă, vom putea observa ca istoria a fost scrisă în funcție de interesele politice și implicațiile propagandistice. Astfel că la finalul anilor ’40 și în anii ’50 suntem martorii unei istorii scrise și coordonate de către Mihail Roller, unde factorul slav era văzut ca decisiv în formarea poporului român, pentru ca apoi să vedem trecerea către o istorie cu un iz național mult mai puternic și scoaterea în evidență a „dacismului”, o astfel de direcție ieșind în evidență prin sărbătorirea la nivel național a creării statului unitar geto-dac al lui Burebista.”

8. Europa Liberă: Credeți că oamenii mai sunt și acum tributari acestei perspective ideologizante?

Matei Gheboianu: „Idealul comuniștilor era acela de a crea omul nou – omul comunist, iar propaganda și educația trebuiau să joace un rol important în atingerea acestui obiectiv. Cu siguranța că în societatea noastră există oameni tributari educației comuniste, care au rămas mai ales cu nostalgia sărbătorii de 23 august, când oamenii nu aveau obligația de a merge la locul de muncă, alegând să petreacă alături de cei dragi. Această nostalgie față de sărbătorile din perioada comunistă s-a perpetuat până în zilele noastre, existând o gamă variată de motive care conduc către un astfel proces.”

King Michael of Romania b.1921 - d. 2017
King Michael of Romania b.1921 - d. 2017

9. Europa Liberă: Și totuși, Regele nu a participat la prima aniversare a evenimentului, pe 21 august 1945 era în grevă. De ce?

Matei Gheboianu: „Începând cu 6 martie 1945 și impunerea guvernului Petru Groza de către sovietici putem vorbi de începutul regimului comunist în România. Refuzul lui Petru Groza de a demisiona la cererea Regelui Mihai, act fără precedent în istoria României, l-a a determinat pe acesta să intre în greva regală (a refuzat să mai semneze actele guvernului Groza) și astfel relațiile dintre monarh și guvern au devenit unele foarte reci, iar regele nu a dorit să participe la evenimentele organizate de către guvern.”

Regele Mihai și Regina Mamă Elena vizitând o catedrală catolică în Ardeal în anii celui de-al doilea război mondial.
Regele Mihai și Regina Mamă Elena vizitând o catedrală catolică în Ardeal în anii celui de-al doilea război mondial.

10. Europa Liberă: Timp de 44 de ani, statul comunist a celebrat o minciună. La 77 de ani de la evenimente, credeți că a fost restabilit adevărul privitor la 23 august 1944?

Matei Gheboianu: „După 1989, istoricii au avut acces la o serie de surse care le-au dat posibilitatea să prezinte și să analizeze evenimentele din 23 august 1944 și să restabilească adevărul istoric. De asemenea, au existat o serie de interviuri cu personalități care au fost participanți, printre acestea ieșind în evidență interviurile acordate de către Regelui Mihai, omul cheie în realizarea actului istoric. După 32 de ani de la ultima aniversare organizată de către Partidul Comunist, momentul 23 august nu mai reprezintă o dată importantă în spațiul public, poate doar amintirea marilor manifestații publice. Educația reprezintă singura cale de a trece peste reminiscențele propagandei comuniste, un proces ce se întinde pe o perioadă îndelungată și care, din păcate, nu se bucură de o atitudine perseverentă a factorilor decidenți. Manualele de istorie au suferit multe transformării față de perioada comunistă, evenimentele istorice fiind prezentate în concordanță cu adevărul istoric, doar că istoria a devenit o materie marginală în programa școlară, astfel de fapte istorice neputând fi abordate în amănunt, din lipsa de timp.”

Cine este Matei Gheboianu

Istoricul Matei Gheboianu
Istoricul Matei Gheboianu

Istoricul Matei Gheboianu este conferențiar universitar al Facultății de Istorie a Universității din București. Este doctor în Istorie, titlu obținut la Universitatea din București, în anul 2013. A publicat articole ce au ca temă învățământul superior românesc în perioada comunistă, precum și presa din România post-decembristă. Ultima carte publicată este PRESA LIBERĂ !? 1989-1992. Presa în România post-comunistă, Editura Cetate de Scaun, 2015.

XS
SM
MD
LG