Singurul lucru care a oprit până acum România să contruiască un avion nou a fost lipsa de voință politică, spun vocile din industrie.
„Pasul cel mai complicat e când cineva își asumă politic, vorbim de ceva ce se întinde pe cel puțin 10 ani. Trebuie o întreagă planificare politică, ca întreg sistemul să sprijine un astfel de program. E un context foarte favorabil care poate fi exploatat, trebuie o voință politică - acesta este primul pas”, spune Cătălin Nae, inginer aerospațial și directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Elie Carafoli” (INCAS).
Ideea construirii unui avion românesc a venit săptămâna trecută, de la ministrul Economiei. Aflat la Aerostar Bacău, Florin Spătaru a lansat „provocarea” companiilor românești din domeniu.
„Este ceea ce noi am militat de-a lungul timpului. Toate celelalte programe dezvoltate anterior au avut INCAS drept autoritate de proiectare și dacă e să discutăm ce înseamnă un avion nou și ce înseamnă program industrial, suntem în măsură să acordăm asistența tehnică pentru ca acest lucru să se întâmple”, mai spune directorul general al Institutului „Elie Carafoli”.
Ce fel de avion poate construi România?
Aflat în vizită la Aerostar Bacău, ministrul Economiei a spus că „din discuţiile preliminare a reieşit că putem să facem un avion pentru partea de training a echipajelor, care să corespundă standardelor internaţionale, dar care să fie produs în România”.
Solicitată pentru un punct de vedere, compania Aerostar Bacău a transmis că „subiectul ar trebui aprofundat chiar cu dl. ministru al Economiei, căruia îi aparține această inițiativă”. La rândul său, Florin Spătaru a afirmat că urmează să răspundă mai târziu întrebărilor.
Specialiștii spun că nu orice aeronavă are o piață în România. „Probabil șansa noastră este pe avioane mai mici, undeva în categoria 80-90 de locuri”, spune directorul INCAS.
Acest segment este dominat de seria 200 de la Airbus și avioanele ATR. Prin urmare, chiar dacă industria aeronautică este dominată de companii mari, România își poate găsi o nișă pe care să devină un actor regional.
„Nu e ușoară viața nici aici, dar aici am putea să facem ceva, e o piață reală. Și nu vorbim doar de România, vorbim și de Cehia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și chiar de Ucraina. E o piață regională incredibilă. (...) Avem capacitatea de a genera aerostructuri în principal, o astfel de aeronavă servește mult mai rațional o piață regională”, adaugă Cătălin Nae.
Deputatul Nicu Fălcoi, fost pilot de avioane militare, spune că România poate să construiască avioane utilitare ori avioane de mici dimensiuni: „Aici avem o tradiție extraordinară, am produs multe avioane și multe dintre ele chiar foarte reușite. (...) Poate că n-am produce cel mai bun avion de luptă din lume, dar am putea produce alte avioane care să ne facă viața mai bună”.
Ce produce România și poate fi folosit într-un avion
Industria din România este dominată de producția de componente, ansambluri și subansambluri, precum și de mentenanță.
Când vine vorba de ce ar putea fi românesc la un viitor proiect de avion, experții spun că se poate vorbi numai despre concepție și mod de organizare, deoarece va fi nevoie de componente „de peste tot”.
„Problema e că în afară de IAR-99 nu mai avem niciun alt produs românesc, că aici e esența, să fii tu producătorul, nu să fii furnizor”, spune Cătălin Nae, directorul INCAS.
„România are IAR-99 și pe care încercăm să-l și modernizăm în perioada următoare”, adaugă deputatul Nicu Fălcoi, fost membru în comisia de apărare a Senatului.
„Capacitățile românești dovedite sunt, în momentul de față, la capacitatea de a integra produsul. Altfel spus, îl scoatem la zbor. Acum, cât e făcut din el, asta înseamnă că foarte mult în partea de aerostructuri - putem proiecta, realiza și certifica o structură pentru o viitoare aeronavă într-o anumită categorie”, adaugă Cătălin Nae.
El mai spune că „avem o problemă reală cu motoarele, trebuie aduse din altă parte”.
„Dacă plecăm de la ideea că avem structura și propulsia, partea de avionică iarăși reprezintă o problemă, pentru că integrarea în spațiul aerian se face acum pe niște standarde noi, iar noi nu avem în România furnizori de avionică, dar avem parteneri. În rest, lucrurile sunt românești mai mult sau mai puțin”, completează inginerul aerospațial.
Cum se ajunge la construcția unui avion?
Dincolo de tradiția României în domeniu și de fabricile deținute de stat sau private, rămâne întrebarea dacă este posibil?
„Avem în momentul de față, credem, capabilitățile necesare pentru a pune bazele unui astfel de program. Ne dorim o voință politică, asta a lipsit într-un program industrial”, afirmă Cătălin Nae, adăugând că Institutul Național de Cercetări Aerospațiale „Elie Carafoli” poate sprijin un astfel de demers.
„Să construim un avion de la zero în România e foarte dificil. (...) Pot fi construite avioane militare și comerciale, dar e nevoie de investiții și nu se poate face de pe-o zi pe alta. România are nevoie neapărat să aducă tehnologie, dacă vrea să facă ceva în zona de industrie militară”, spune deputatul Nicu Fălcoi.
„Ai nevoie de un joint venture, doar așa se poate rezolva într-un viitor apropiat. Pe termen lung, doar dacă am începe să băgăm bani mai mulți în cercetare. Dacă vii cu un motor nou, s-ar putea să ai surprize, pentru că durează până la 10 ani să proiectezi și să testezi unul complet nou”, completează deputatul.
De asemenea, directorul INCAS mai spune că „un astfel de proiect nu poate fi acordat unui agent economic care există, trebuie creat agentul economic capabil să-l dezvolte, cu acționariat privat din partea tuturor celor care deja au experiență în domeniul respectiv”.
„Trebuie o structură nouă, dedicată strict realizării acestui proiect. Statul are pâinea și cuțitul în mână aici, prin politici economice poate face toate acele elemente posibile. Romaero, Avioane Craiova, IAR Brașov - unde statul are rol de acționar - pot furniza componente și nu numai. Dar ideea că un agent economic din România care se apucă din capacități proprii să facă un avion e fantezistă”, mai declară Cătălin Nae.
Există o legătură între construcția avioanelor militare și invazii?
Subiectul construirii de aeronave, cel puțin militare, a apărut de mai multe ori în România, de fiecare dată în contextul invaziilor.
După invazia trupelor comuniste în Cehoslovacia, din 1968, Nicolae Ceauşescu decidea că trebuie mai multe investiții în industria de apărare. Așa apare, la Craiova, Întreprinderea de Avioane. Aici au fost construite celebrele IAR-uri.
Și în 2014, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, Guvernul Ponta ștergea datoria de 20 de milioane de dolari a fabricii din Craiova, în ideea revitalizării industriei, și îi asigura pe angajați că vor avea noi comenzi.
„E oarecum firesc, oamenii se gândesc mai mult la apărare atunci securitatea este amenințată. Sper să nu uităm (când se rezolvă chestiunile de securitate, n.red.). N-ar trebui să uităm, România ar avea nevoie să se concentreze un pic mai mult pe zona asta”, consideră deputatul Nicu Fălcoi.
