Linkuri accesibilitate

Avocatul Poporului a atacat la CCR legea care abrogă pensiile speciale


Renate Weber invocă motive procedurale, motive constituționale și încălcarea deciziilor anterioare ale CCR

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională pentru legea care elimină pensiile speciale, adoptată marți de Camera Deputaţilor.

"Sunt două motive mari pe care le-am invocat noi în această excepţie de neconstituţionalitate - o dată, e faptul că nu s-au respectat prevederile clare din Constituţie cu privire la componenţa parlamentului în momentul în care se modifică Statutul senatorilor şi deputaţilor. Constituţia e foarte clară. E nevoie de şedinţa camerelor reunite, or, aici a fost vorba doar de votul Camerei Deputaţilor, iar pe de altă parte celălalt motiv e nerespectarea deciziilor anterioare ale Curţii Constituţionale", a declarat, pentru Agerpres, Avocatul Poporului, Renate Weber.

"Sunt motive multiple de neconstituţionalitate (...) am avut sesizări de la diverse categorii profesionale şi, analizând, am constatat că sunt probleme mari de neconstituţionalitate", a mai spus Weber.

Curtea Constituțională va discuta pe 18 martie sesizările împotriva proiectului de lege care privește abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu, adoptat marți de Camera Deputaților.

Curtea Supremă a decis miercuri seară sesizarea Curții Constituționale împotriva legii care elimină pensiile de serviciu, adoptată marți de Camera Deputaților.

Potrivit unui comunicat al Instanţei Supreme, decizia a fost luată de Secţiile Unite în prezenţa unui număr de 103 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum cerute de lege.

  • "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale (...), adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 28.01.2020", se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, sesizarea „priveşte actul normativ în întregime”, fiind reţinute vicii de neconstituţionalitate "atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă".

Secţiile Unite au reţinut că se impune ca CCR să examineze dacă dispoziţiile actului normativ încalcă prevederile art. l alin. 5 din Constituţia României, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la ordinea sesizării camerelor Parlamentului în ceea ce priveşte reglementarea unor aspecte ţinând de autoritatea judecătorească.

ÎCCJ mai reclamă:

  • omisiunea aprobării unei modificări a statutului deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere,
  • încălcarea principiului bicameralismului,
  • caracterul "incoerent şi lipsit de previzibilitate" al procesului legislativ,
  • caracterul "lacunar" şi vidul legislativ creat în condiţiile în care acelaşi proiect de lege face referire la reglementarea în termen de şase luni a unor scheme de pensii ocupaţionale,
  • discrepanţa dintre intenţia legiuitorului şi realitatea reglementării,
  • deficienţe privind activitatea de documentare şi nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale,
  • încalcă principiul independenţei judecătorilor şi afectează statutul constituţional al procurorilor,
  • nesocotește aspecte statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi documente internaţionale adoptate de către ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est.

Alte critici se referă la încălcarea prevederilor art. 147 din Constituţie, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi la încălcarea principiului nediscriminării, „în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, între magistraţii civili şi cei militari", precum şi în cadrul familiei ocupaţionale care are printre atribuţii protejarea ordinii publice.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Alina Corbu, a publicat miercuri, înaintea ședinței Secțiilor Unite, o scrisoare deschisă în care susține că decizia luată de Parlament, de eliminare a pensiilor speciale ale magistraților, este „tristă" și „stupefiantă".

Corina Alina Corbu susține că, de fapt, parlamentul a eliminat doar aproximativ 5% din numărul pensiilor speciale, numărul pensiilor de serviciu pentru magistrați și ceilalți angajați ai instanțelor și parchetelor reprezentând aproximativ 3% din total.

„Decizia luată ieri de Parlamentul României a fost pentru mine, ca judecător și cetățean, tristă și, aș spune, stupefiantă", a scris șefa Înaltei Curți.

Ea susține că decizia este tristă pentru că a fost luată cu „ignorarea flagrantă, chiar premeditată, a jurisprudenței anterioare pe această temă a Curţii Constituţionale".

Decizia a fost catalogată stupefiantă pentru că a fost luată cu „ignorarea completă a principiului cooperării loiale între autoritățile statului" și cu ignorarea argumentelor pe care le-au prezentat magistrații.

Corina Corbu susține că pensiile magistraților nu sunt pensii speciale și nici „pensii nesimțite".

Șefa Înaltei Curți mai spune că judecătorii nu trăiesc „închiși" în sediul instanței și știu că opinia majoritară a românilor este împotriva pensiilor de serviciu.

„De asemenea, nu îmi voi permite niciodată să spun într-o țară democratică că societatea greșește sau că opinia poporului român poate fi ignorată. Pot spune însă, cu toată responsabilitatea, că ea este bazată în mare parte pe împrejurarea că de o lungă perioadă de timp celelalte puteri ale statului tratează justiția, de multe ori, în cel mai bun caz ca pe o „Cenușăreasă”, iar, în cel mai rău caz, ca pe o ramură a puterii de stat de rangul doi, care trebuie pusă la locul ei, pentru a nu „deranja„ celelalte puteri ale statului”, susține șefa ÎCCJ.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat miercuri seară că susţine „demersul legal al Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra propunerii legislative adoptate de Camera Deputaţilor”, transmite CSM într-un comunicat remis presei miercuri seară.

La rândul său, în susţinerea demersului iniţiat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul va transmite Curţii Constituţionale opinia sa juridică, „bazată pe argumentele de neconstituţionalitate intrinsecă şi extrinsecă ale actului normativ adoptat, deduse atât din jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, cât şi din reglementări internaţionale cu incidenţă în domeniul statutului magistratului şi al independenţei justiţiei”, se mai spune în documentul citat.

Pensiile speciale pentru mai multe categorii urmează să fie eliminate, după ce Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care se elimină pensiile de serviciu pentru mai multe categorii, printre care: deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membri ai Curţii Constituţionale şi ai personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Indemnizațiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor și polițiștilor.

Proiectul legislativ a fost cu 247 de voturi în favoarea proiectului și 21 de abțineri.

Legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis, însă va intra în vigoare doar dacă nu este atacată la CCR și, în acest caz, doar dacă va primi aviz din partea judecătorilor constituționali.

Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au avut joi o întâlnire, la Palatul Cotroceni cu președintele României, Klaus Iohannis, căruia i-au prezentat propriile argumente împotriva adoptării și promulgării legii prin care este eliminată pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor.

Magistrații au deja de partea lor o decizie a CCR din 2010, pe care o invocă de fiecare dată când este pusă în discuție eliminarea pensiilor speciale.

Abrogarea pensiei de serviciu a magistraților a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010.

Curtea arăta că acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistrați constituie o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistrații. Raportat la principiul independenței justiției, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile prin care se elimină pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale sunt neconstituționale.

CCR a invocat statutul și restricțiile magistraților în protejarea pensiei de serviciu, afirmând că „independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor”.

„În concluzie, Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei”, se arată în decizia din 2010 a Curții Constituționale.

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finalul anului 2019, de 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pentru procurori și judecători erau în plată 3.878 de pensii de serviciu. Pensia medie pentru această categorie este de 18.716 lei. De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor erau în plată 1.800 de pensii. Pensia medie pentru această categorie este de 4.439 lei, scrie Hotnews.ro.

Adunările generale ale mai multor instanțe și parchete din țară au decis săptămâna trecută suspendarea activității în semn de protest față de posibila eliminare a pensiilor de serviciu ale angajaților din sistemul judiciar.

Grefierii, personalul auxiliar din instanțe și parchete, au suspendat de asemenea activitatea câte două ore pe zi, fiind pregătiți de proteste mai ample dacă parlamentul decide eliminarea pensiilor de serviciu. Grefierii mai cer și adoptarea unui mod de calcul al sporurilor care să nu le afecteze veniturile. Reprezentanții lor au avut marți o întâlnire cu premierul Orban și au obținut un „grup de lucru”.

XS
SM
MD
LG