Linkuri accesibilitate

Curtea Supremă contestă la CCR eliminarea pensiilor de serviciu


Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție spun că legea adoptată marți de parlament încalcă mai multe prevederi ale Constituției

UPDATE - Consiliul Superior al Magistraturii susţine „demersul legal al Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra propunerii legislative adoptate de Camera Deputaţilor”, transmite CSM într-un comunicat remis presei miercuri seară.

La rândul său, în susţinerea demersului iniţiat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul va transmite Curţii Constituţionale opinia sa juridică, „bazată pe argumentele de neconstituţionalitate intrinsecă şi extrinsecă ale actului normativ adoptat, deduse atât din jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, cât şi din reglementări internaţionale cu incidenţă în domeniul statutului magistratului şi al independenţei justiţiei”, se mai spune în documentul citat.

Curtea Supremă a decis miercuri seară sesizarea Curții Constituționale împotriva legii care elimină pensiile de serviciu, adoptată marți de Camera Deputaților.

Secțiile Unite ale Curții Supreme, convocate de președintele Alina Corbu, după votul de marți din parlament de eliminare a pensiilor speciale, au decis miercuri sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității abrogării legii.

Potrivit unui comunicat al Instanţei Supreme, decizia a fost luată de Secţiile Unite în prezenţa unui număr de 103 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum cerute de lege.

  • "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale (...), adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 28.01.2020", se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, sesizarea „priveşte actul normativ în întregime”, fiind reţinute vicii de neconstituţionalitate "atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă".

Secţiile Unite au reţinut că se impune ca CCR să examineze dacă dispoziţiile actului normativ încalcă prevederile art. l alin. 5 din Constituţia României, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la ordinea sesizării camerelor Parlamentului în ceea ce priveşte reglementarea unor aspecte ţinând de autoritatea judecătorească.

ÎCCJ mai reclamă:

  • omisiunea aprobării unei modificări a statutului deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere,
  • încălcarea principiului bicameralismului,
  • caracterul "incoerent şi lipsit de previzibilitate" al procesului legislativ,
  • caracterul "lacunar" şi vidul legislativ creat în condiţiile în care acelaşi proiect de lege face referire la reglementarea în termen de şase luni a unor scheme de pensii ocupaţionale,
  • discrepanţa dintre intenţia legiuitorului şi realitatea reglementării,
  • deficienţe privind activitatea de documentare şi nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.


"Încalcă principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şi afectarea statutului constituţional al procurorilor, reglementat prin art.l32 alin.(l) din Constituţie, cu referire la art.l alin.(3) din Constituţie, în special prin nesocotirea aspectelor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia CCR nr.20/2000, Decizia CCR nr.873/2010), jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (...), precum şi documente internaţionale adoptate de către ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est şi neluarea în considerare a regimului de incompatibilităţi şi interdicţii prevăzut de lege pentru aceste categorii profesionale", se mai arată în comunicat.

Alte critici se referă la încălcarea prevederilor art. 147 din Constituţie, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi la încălcarea principiului nediscriminării, "în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, între magistraţii civili şi cei militari", precum şi în cadrul familiei ocupaţionale care are printre atribuţii protejarea ordinii publice.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Alina Corbu, a publicat miercuri, înaintea ședinței Secțiilor Unite, o scrisoare deschisă în care susține că decizia luată de Parlament, de elimnare a pensiilor speciale ale magistraților, este „tristă" și „stupefiantă".

„Stimați concetățeni", își începe președinta ÎCCJ scrisoarea deschisă, de aproape patru pagini, adresată și reprezentanților presei și colegilor.

Corina Alina Corbu susține că Parlamentul a eliminat doar aproximativ 5% din numărul pensiilor speciale, numărul pensiilor de serviciu pentru magistrați și ceilalți angajați ai instanțelor și parchetelor reprezentând aproximativ 3% din total.

„Decizia luată ieri de Parlamentul României a fost pentru mine, ca judecător și cetățean, tristă și, aș spune, stupefiantă", a scris șefa Înaltei Curți.

Ea susține că decizia este tristă pentru că a fost luată cu „ignorarea flagrantă, chiar premeditată, a jurisprudenței anterioare pe această temă a Curţii Constituţionale".

Decizia a fost catalogată stupefiantă pentru că a fost luată cu „ignorarea completă a principiului cooperării loiale între autoritățile statului" și cu ignorarea argumentelor pe care le-au prezentat magistrații.

Corina Corbu susține că pensiile magistraților nu sunt pensii speciale și nici „pensii nesimțite".

„Nu cred că am mai avut o astfel de situaţie în România, mai ales că hotărârea a fost luată practic în condiţii de cvasi-unanimitate, o clasă politică altminteri prin definiţie divizată găsind se pare una dintre puţinele linii comune în afectarea pe termen lung a însăşi stabilităţii sistemului judiciar", a scris Corina Corbu.

Șefa Înaltei Curți mai spune că judecătorii nu trăiesc „închiși" în sediul instanței și știu că opinia majoritară a românilor este împotriva pensiilor de serviciu.

„De asemenea, nu îmi voi permite niciodată să spun într-o țară democratică că societatea greșește sau că opinia poporului român poate fi ignorată. Pot spune însă, cu toată responsabilitatea, că ea este bazată în mare parte pe împrejurarea că de o lungă perioadă de timp celelalte puteri ale statului tratează justiția, de multe ori, în cel mai bun caz ca pe o „Cenușăreasă”, iar, în cel mai rău caz, ca pe o ramură a puterii de stat de rangul doi, care trebuie pusă la locul ei, pentru a nu „deranja„ celelalte puteri ale statului”, susține șefa ÎCCJ.

Pensiile speciale pentru mai multe categorii urmează să fie eliminate, după ce Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care se elimină pensiile de serviciu pentru mai multe categorii, printre care: deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membri ai Curţii Constituţionale şi ai personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Indemnizațiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor și polițiștilor.

Proiectul legislativ a fost cu 247 de voturi în favoarea proiectului și 21 de abțineri.

Legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis, însă va intra în vigoare doar dacă nu este atacată la CCR și, în acest caz, doar dacă va primi aviz din partea judecătorilor constituționali.

Adunările generale ale mai multor instanțe și parchete din țară au decis săptămâna trecută suspendarea activității în semn de protest față de posibila eliminare a pensiilor de serviciu ale angajaților din sistemul judiciar.

Grefierii, personalul auxiliar din instanțe și parchete, au suspendat de asemenea activitatea câte două ore pe zi, fiind pregătiți de proteste mai ample dacă parlamentul decide eliminarea pensiilor de serviciu. Grefierii mai cer și adoptarea unui mod de calcul al sporurilor care să nu le afecteze veniturile. Reprezentanții lor au avut marți o întâlnire cu premierul Orban și au obținut un „grup de lucru”.

Citește și:

Pensiile magistraților și anomaliile lor

Jocul de imagine cu pensiile speciale: Vot pentru eliminarea acestora, deși toți știu că pică la CCR

XS
SM
MD
LG