Linkuri accesibilitate

Banca Mondială: Economia Ucrainei va scădea la jumătate. Recesiune și în Rusia și Republica Moldova


Economia în regiune va scădea cu 4,1% în acest an, în comparație cu previziunile de dinainte de război, care prognozau o creștere de 3%. Șocurile economice generate de război se adaugă impactului pandemiei de Covid, spun experții Băncii Mondiale.

Războiul împotriva Ucrainei și dar și sancțiunile împotriva Rusiei afectează economiile de pe tot globul, nu doar pe cele ale țărilor implicate.

Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală vor duce greul, arată cel mai recent raport al Băncii Mondiale pentru regiune, lansat luni.

Se estimează că economia în regiune va scădea cu 4,1% în acest an, în comparație cu previziunile de dinainte de război, care prognozau o creștere de 3%. Șocurile economice generate de război se adaugă impactului pandemiei de Covid, spun experții Băncii Mondiale.

Aceasta ar fi a doua contracție și de două ori mai mare decât cea indusă de pandemie în 2020.

Se estimează că economia Ucrainei va scădea cu 45,1% în acest an, deși amploarea contracției va depinde de durata și intensitatea războiului.

La rândul ei, lovită de sancțiuni fără precedent, economia Rusiei a intrat deja într-o recesiune profundă, cu o producție estimată să se contracte cu 11,2% în 2022.

Numai că, în timp ce SUA au interzis toate importurile de petrol și gaze rusești, UE, care primește un sfert din petrol și 40% din gaze din Rusia, încă nu a luat o astfel de decizie.

40% din veniturile Kremlinului asigurate de plățile UE pentru energie

Țările UE continuă să plătească Moscovei până la 800 de milioane de euro pentru energie în fiecare zi, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din veniturile Kremlinului.

UE a propus un plan pentru a face Europa independentă de combustibilii fosili ruși înainte de 2030.

„Amploarea crizei umanitare declanșate de război este uluitoare. Invazia rusă aduce o lovitură masivă economiei Ucrainei și a provocat daune enorme infrastructurii”, a declarat Anna Bjerde, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.

„Ucraina are nevoie imediat de sprijin financiar masiv pentru a-și putea menține economia în funcțiune, iar guvernul trebuie să-și sprijine cetățenii, care suferă și se confruntă cu o situație extremă”, a adăugat ea.

Războiul s-a adăugat îngrijorărilor crescânde cu privire la o încetinire globală bruscă, creșterea inflației și a datoriilor și o creștere a nivelului sărăciei.

Impactul economic s-a reflectat inclusiv asupra piețelor de mărfuri și financiare, dar și în legăturile comerciale.

Războiul lovește puternic și economiile emergente și în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală, o regiune marcată deja de o încetinire economică în acest an din cauza efectelor pandemiei de Covid.

Pe lângă Rusia și Ucraina, se preconizează că și Belarus, Republica Kârgâză, Republica Moldova și Tadjikistan vor intra în recesiune în acest an.

Prognozele de creștere, retrogradate în toate economiile din regiune

Banca Mondială spune că prognozele de creștere au fost retrogradate în toate economiile din regiune din cauza războiului, cu o creștere mai slabă decât se aștepta în zona euro.

Rusia și Ucraina reprezintă aproximativ 40% din importurile de grâu din regiune și aproximativ 75% sau mai mult în Asia Centrală și Caucazul de Sud.

Rusia este, de asemenea, o destinație majoră de export pentru multe țări, în timp ce remitențele din Rusia sunt aproape de 30% din PIB în unele economii din Asia Centrală, precum Republica Kârgâză și Tadjikistan.

„Războiul din Ucraina și pandemia au arătat încă o dată că crizele pot provoca daune economice larg răspândite și pot da înapoi ani de venit pe cap de locuitor și câștiguri de dezvoltare”, a declarat Asli Demirgüç-Kunt, economist șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.

Rusia și Ucraina reprezintă aproximativ 40% din importurile de grâu din regiune și aproximativ 75% sau mai mult în Asia Centrală și Caucazul de Sud.

„Guvernele din regiune ar trebui să-și întărească rezervele macroeconomice și credibilitatea politicilor pentru a limita riscurile și a face față posibilei fragmentări a canalelor comerciale și de investiții, să-și consolideze rețelele de siguranță socială pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe refugiați, și să nu piardă din vedere îmbunătățirea eficienței energetice pentru a asigura un viitor durabil”, a mai spus ea.

Criza umanitară profundă declanșată de război este cea mai pronunțată dintre undele de șoc globale inițiale și va fi probabil printre cele mai durabile moșteniri ale conflictului, spun specialiștii Băncii Mondiale.

Sprijin pentru țările care primesc refugiați. 925 milioane de dolari pentru Ucraina

Valul de refugiați din Ucraina către țările vecine se adaugă peste crizele anterioare. Ca urmare, sprijinul acordat țărilor gazdă și comunităților de refugiați va fi esențial, iar Banca Mondială pregătește programe de sprijin operațional pentru țările vecine pentru a satisface nevoile de finanțare crescute de pe urma fluxurilor de refugiați.

Creșterea prețului petrolului la nivel mondial, declanșată de război, nu face decât să sublinieze necesitatea securității energetice prin stimularea aprovizionării cu energie din surse regenerabile și intensificarea implementării măsurilor de eficiență energetică pe scară largă, arată raportul BM.

Încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina, Banca Mondială a luat măsuri menite să sprijine poporul ucrainean, mobilizând un pachet de finanțare de urgență de 925 de milioane de dolari în sprijinul țării. Acest sprijin cu plata rapidă va ajuta la plata salariilor pentru lucrătorii din spitale, a pensiilor pentru persoanele în vârstă și a programelor sociale pentru cei vulnerabili. Finanțarea rapidă face parte dintr-un pachet de sprijin de 3 miliarde de dolari pe care Banca Mondială îl pregătește pentru Ucraina în următoarele luni.

Invazia a provocat deja cea mai mare criză de refugiați din Europa de la al Doilea Război Mondial, iar Banca Mondială caută soluții pentru sprijinirea refugiaților din țările gazdă.

Rubla rusească scade brusc

Rubla rusă s-a slăbit brusc după ce banca centrală a țării a decis să relaxeze unele dintre măsurile temporare de control al capitalului menite să limiteze o scădere a monedei cauzată de sancțiunile paralizante impuse Moscovei de comunitatea internațională după invadarea Ucrainei.

Banca centrală a Rusiei a anunțat pe 8 aprilie, că va renunța la un comision de 12% pentru cumpărarea de valută străină prin brokeraj începând cu 11 aprilie.

Banca a mai spus că va ridica interdicția temporară de a vinde numerar în valută persoanelor fizice începând cu 18 aprilie.

Rubla a scăzut la 82,09 față de dolarul american la deschiderea pieței la Bursa din Moscova pe 11 aprilie, de la 71 de ruble pe 8 aprilie, care a fost cel mai puternic nivel din 11 noiembrie.

Principalul sprijin al rublei în fața măsurilor a fost obținut din conversia obligatorie a 80 la sută din veniturile valutare de către companiile orientate spre export, precum și din dobânzile mari, deși banca centrală și-a redus în mod neașteptat dobânda cheie de la 20% până la 17% săptămâna trecută.

Măsurile de susținere a rublei au fost luate când valoarea acesteia a scăzut la un minim record, la doar câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, în timp ce piețele au evaluat impactul sancțiunilor occidentale asupra Moscovei.

Standard & Poor's retrogradează datoria externă a Rusiei

Agenția de rating de credit Standard & Poor's și-a retrogradat evaluarea cu privire la capacitatea Rusiei de a rambursa datoria externă, un indiciu că Moscova nu va plăti în curând împrumuturile sale externe pentru prima dată de la Revoluția bolșevică.

S&P Global Ratings a declarat pe 9 aprilie că a retrogradat datoria externă a Rusiei la „implicit selectiv”.

Mișcarea a venit după ce Moscova a aranjat să facă plăți de obligațiuni străine în ruble, atunci când i s-a cerut să plătească în dolari americani.

S&P a spus că nu se așteaptă ca Rusia să poată converti rublele în dolari într-o perioadă de grație permisă de 30 de zile, pentru că sunt posibile noi sancțiuni occidentale.

„Sancțiunile împotriva Rusiei vor fi probabil crescute în continuare în săptămânile următoare, împiedicând disponibilitatea și abilitățile tehnice ale Rusiei de a onora termenii și condițiile obligațiilor sale față de deținătorii de datorii externe”, a spus compania.

O evaluare selectivă de nerambursare este atunci când un împrumutat nu acceptă o anumită plată, dar face altele la timp.

Moscova a spus că-și va plăti în continuare datoriile, dar că o va face în ruble câtă vreme monedele sale străine deținute în conturi din străinătate sunt înghețate din cauza sancțiunilor.

În ceea ce privește România, Banca Mondială a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economiei României în 2022, cu 2,4 puncte procentuale faţă de previziunile din ianuarie, la 1,9%, avertizând că riscurile de încetinire, legate de războiul din Ucraina şi evoluţia variantelor de Covid-19, sunt ridicate.

Pentru 2023, Banca Mondială a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economiei româneşti cu 0,3 puncte procentuale, la 4,1%, în timp ce pentru 2024 este anticipat un avans al PIB de 4,3%.

Instituţia financiară prognonează că inflaţia din România va atinge în acest an un ritm de 9,8%, după 5,1% în 2021. Banca a menţionat că inflaţia a atins în ianuarie un ritm de 8,4%, reflectând creşterile de preţuri, precum cele ale energiei.

„Soliditatea redresării va depinde de evoluţia noilor variante de Covid-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, verde şi incluziv”, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Potrivit estimărilor financiare ale guvernului, citate de News.ro, într-un scenariu de absorbţie 100%, fondurile pentru Redresare şi Rezilienţă vor adăuga, în medie, în jur de un punct procentual la creşterea anuală a PIB-ului real al României între 2022 şi 2026.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG