Linkuri accesibilitate

Cât au cheltuit partidele pentru alegerile locale și europarlamentare din iunie. Și de unde au venit banii


Afișe electorale cu candidați la alegerile locale din București, dar și cu pretendenți pentru poziția de europarlamentar.
Afișe electorale cu candidați la alegerile locale din București, dar și cu pretendenți pentru poziția de europarlamentar.

Peste 380 de milioane de lei (76 de milioane de euro) a costat campania electorală pentru alegerile din 9 iunie. Partidele au investit mai mult în alegerile locale decât în cele europarlamentare. PSD a făcut cele mai mari investiții în candidați. Calculele au fost făcute pe baza rapoartelor depuse până acum la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Pentru alegerile locale din 9 iunie s-au înscris 207.390 de candidați, din partea a 131 de partide și alianțe, respectiv candidați independenți.

Numărul total de candidaturi a fost mai mic cu aproape 20% față de alegerile din 2020 și 2016.

Pentru promovarea lor s-au cheltuit peste 235 de milioane de lei (47 de milioane de euro). Adică cu peste 75% mai mult decât în campania pentru locale din 2020.

Mare parte din veniturile pentru campania alegerilor locale a venit din contribuția candidaților – 228 de milioane de lei (45,6 milioane de euro).

Acești bani au provenit:

  • 189,7 milioane de lei venituri proprii;
  • 1,88 de milioane din donații;
  • restul, împrumuturi persoane fizice sau instituții de credit.

Problema cu acest gen de finanțare e că cei care au candidat și-au acoperit singuri cheltuielile, susține Septimius Pârvu, de la Expert Forum, think thank care se ocupă de analiza alegerilor electorale.

„Adică partidul zice «eu te pun pe listă, dar îți plătești campania»”.

Dacă partidul trece de 3%, rezultat general în alegeri, acești bani se pot recupera, spune Septimius Pârvu. De unde? „Din bugetul de stat, după ce se depun cereri de rambursare”, explică el.

Campania la europarlamentare a costat aproape 100 de milioane de lei. Mare parte din bani au venit din subvențiile de la buget, în cazul partidelor parlamentare, dar și din împrumuturi și donații.

„La europarlamentare, împrumuturile au fost foarte importante, mult mai mari decât la locale”, observă Septimius Pârvu.

Europa Liberă a analizat veniturile și cheltuielile din campaniile electorale din 9 iunie, la primele trei partide în ordinea rezultatelor obținute – PSD, PNL și AUR.

PSD aproape 129 milioane de lei (26 mil. de euro)

Partidul Social Democrat a aruncat în joc, în campaniile electorale din 9 iunie, cei mai mulți bani. În total 128 de milioane de lei au costat promovările candidaților pentru alegerile locale și europarlamentare.

La alegerile locale, PSD a mers aproape exclusiv pe liste proprii. Au fost alianțe conjuncturale în diverse localități din țară, dar costurile pentru candidații comuni au fost infinit mai mici decât cele pentru candidații proprii. A avut și cei mai mulți candidați – 52.048 în toată țara.

În total, în campania pentru alegerile locale, PSD a cheltuit 77,5 de milioane de lei, din cei aproape 80 de milioane pe care i-a avut la dispoziție. Acum patru ani, partidul investise în campanie aproape 43 de milioane de lei, conform calculelor făcute de Expert Forum.

De unde au venit banii în 2024? De la candidați – 78 de milioane de lei și din contribuțiile directe către partid – 1,18 milioane de lei. O sumă modică a venit din donații – 160.000 de lei din donații.

La rândul lor, candidații au pus bani fie din venituri proprii sau donații, fie din împrumuturi.

Cei mai mulți bani din propriul buzunar au fost cheltuiți de Marian Pavel, candidat la șefia Consiliului Județean Ialomița – 673.100 de lei.

În total, sunt 5.210 PSD candidați care au contribuit cu bani la campania electorală.

Social-democrații au mizat pe online în alegerile locale din 2024. Aproape 19 milioane de lei au fost cheltuiți pentru promovarea pe internet – rețele sociale, reclamă, presă online.

Alte trei milioane de lei au fost investite în afișe cu candidații. Cinci milioane a costat propaganda la televiziuni și alte trei milioane de lei cea la radio. Brosurile electorale au costat și ele zece milioane de lei, în timp ce aproape trei milioane de lei au cheltuit candidații pe haine.

Din afacerile electorale au avut de câștigat și firmele private. 22 de societăți comerciale au avut contracte de peste 100.000 de euro cu PSD pentru materiale electorale. Cel mai mult a câștigat societatea Amma Print SRL, 1,8 milioane de lei, firmă cu care PSD a mai avut contracte și la alegerile din 2020.

La alegerile europarlamentare, PSD și PNL au mers pe liste comune. Partidele au raportat, însă, separat ce bani au cheltuit.

PSD a avut 23 de candidați pe listă și a cheltuit, în total, aproape 51 de milioane de lei. Peste 38 de milioane de lei au venit din alocările bugetare pentru partide.

Candidații au venit și ei cu bani de acasă. Cel mai mult au cheltuit:

  • Florin Cîrciu - 2,47 milioane de lei;
  • Vasile Dîncu - 2 milioane de lei;
  • Victor Negrescu - 1.24 milioane de lei.

Și în cazul alegerilor europarlamentare, PSD a mizat pe propaganda online.

PNL – aproape 120 de milioane de lei (24 de milioane de euro)

Partidul Național Liberal a avut, la alegerile locale din 9 iunie, 51.373 candidați. Pentru campania acestora, liberalii au cheltuit 72,7 milioane de lei. Campania din 2020 îi costaseră pe liberali 45,3 milioane de lei, conform banipartide.ro.

Cel mai mult a investit în propria campanie electorala Adrian Cozma, candidat la președinția CJ Satu Mare – 675.000 de lei. Majoritatea candidaților au contribuit cu bani din împrumuturi, fie de la persoane fizice, fie de la instituții de credit.

PNL a raportat că, pentru candidații săi, a primit donații de aproape 800.000 de lei. Cea mai mare sumă a ajuns la candidatul PNL la CJ Bihor, Ilie Bolojan.

Și liberalii au mizat la campania pentru alegerile locale pe online. 16 milioane de lei au fost investite în propaganda pe rețelele sociale și internet. Alte 13 milioane de lei au mers către televiziuni, posturi de radio și presa scrisă.

În topul firmelor care au semnat contracte cu PNL în campania electorală este o firmă din Iași, deținută de un apropiat al primarului Mihai Chirică.

Campania pentru alegerile europarlamentare i-a costat pe liberali 46,6 milioane de lei, din care 26 au venit de la buget. Cei mai mulți au fost folosiți pentru publicitatea TV, radio și presă scrisă.

Cea mai mare contribuție, din venituri proprii, la campania de la europarlamentare a fost a europarlamentarului Rareș Bogdan – 2.23 de milioane de lei.

AUR – 50 de milioane de lei (10 milioane de euro)

Alianța pentru Unirea Românilor a avut, la alegerile locale din 9 iunie, 33.729 candidați.

Pentru promovarea lor, a cheltuit 24,1 milioane de lei. Majoritatea (22 milioane lei) a provenit din contribuțiile personale ale aspiranților la un post în administrațiile locale.

Cel mai mult a investit în propria campanie Marius Ostaficiuc, candidatul AUR la CJ Iași – aproape 660.000 lei.

AUR nu a avut donații în campania pentru alegerile locale, iar diferența dintre sumele strânse din contribuțiile candidaților și cheltuielile totale au fost acoperite din banii alocați partidului de la buget.

Pe ce a mizat AUR în campania la alegerile locale?

Spre deosebire de PSD și PNL, care au investit cel mai mult în online, Alianța pentru Unirea Românilor a mizat pe clasicele materiale tipărite. A cheltuit pe broșuri și alte tipărituri peste 8,2 milioane de lei. Pentru campania online au fost cheltuite aprox. 7,5 milioane de lei.

Iar topul firmelor care au câștigat din campania electorală a partidului condus de George Simion este condus de firma DGI Multimedia Design.

La alegerile europarlamentare, AUR s-a aliat cu Partidul Național Conservator Român (PNCR) și cu Partidul Republican din România. Dar contribuția AUR a fost, de departe, cea mai importantă – aproape 25 de milioane de lei, din cele 27 adunate de alianță. Diferența a venit de la candidatul PNCR Cristian Terheș.

Finanțarea campaniei AUR la europarlamentare s-a făcut, exclusiv, din donații/venituri proprii/împrumuturi ale candidaților:

  • venituri proprii – 4 milioane de lei;
  • donații – 500.000 de lei;
  • împrumuturi – 20 de milioane de lei.

„Au fost împrumuturi foarte mari pentru candidați care erau pe locuri ne-eligibile pe ultimele locuri. Îți ridică un semn de întrebare totuși, de ce acești oameni care-s pe ultimele locuri aduc 20 de milioane în campanie”, atrage atenția Septimius Pârvu, de la Expert Forum.

Urmează încă două rânduri de alegeri, care va fi nota finală?

2024 este un an atipic pentru democrația românească cu toate rundele de alegeri posibile. Au trecut deja prin două, locale și europarlamentare. Urmează încă două, la fel de importante, parlamentare și prezidențiale.

Cu campaniile electorale aferente.

Dacă ne uităm în trecut, la datele sintetizate de Expert Forum, cele mai scumpe alegeri au fost, de fiecare dată, alegerile parlamentare. Urmate de cele locale, apoi de europarlamentare și prezidențiale.

În 2020, campania pentru alegerile parlamentare a costat 169 de milioane de lei, iar cea la locale 167 de milioane. În 2019, campania la europarlamentare a costat 90 de milioane de lei, iar la președinție – 78 de milioane lei.

„Cheltuielile au crescut în 2024. Există multe explicații financiare – cum ar fi creșterea prețurilor – dar diferența este mare”, spune Septimius Pârvu, de la Expert Forum.

„Cred că și în toamnă campaniile vor fi destul de scumpe. Senzația mea este că partidele vor păstra o parte din fondurile din subvenții pentru toamnă”, mai spune el.

Calculul făcut de Europa Liberă privind costul campaniilor electorale din iunie nu e exhaustiv, din simplu motiv că partidele au și alte căi de a-și promova candidații.

Un exemplu este promovarea de dinainte de campania electorală oficială.

„Dacă cheltui, să zicem, 20 de milioane în luna dinaintea campaniei, și declari doar 50 în campanie, lumea o să zică că ai cheltuit 50 de milioane, când tu ai cheltuit 70, de fapt. Trebuie transparentizată partea asta dinainte de începerea campaniei. Trebuie să schimbăm regulile de campanie”, mai crede Septimius Pârvu.

Iar campania electorală pentru prezidențiale a început, adaugă el. „Uitați-vă la câte bannere au împânzit țara!”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Simona Cârlugea

    A intrat în echipa Europa Liberă România în mai 2023. Lucrează în presă din 1994, și a trecut prin radio, televiziune și presă scrisă.

    A condus echipa de știri de la TVR Craiova mai bine de 10 ani, apoi, alți șase ani, pe cea de la Digi24 Craiova. A colaborat cu BuletindeBucurești.ro și Factual.ro. Este specializată în investigații și urmărirea banului public.

XS
SM
MD
LG