Ajutat de o complice care a fost numită acționar la două firme care importau echipamente medicale, fostul ministru al Sănătății primea dividende anual de la cele două societăți, spun procurorii.
Mita în valoare totală de 3,9 milioane de lei nu a putut fi recuperată în totalitate de procurori deoarece fostul demnitar, în timp ce DNA aștepta ca parlamentarii să-i ridice imunitatea ministerială, a făcut partaj voluntar, toate bunurile comune fiind trecute pe numele soției. A rămas un loc de parcare în București, care pare că a fost uitat de cei doi soți.
Potrivit DNA, fostul ministru primea mita anual, sub formă de dividende, de la două firme specializate în comerțul cu medicamente și aparatură medicală.
Banii au fost primiți chiar și după demisia lui Bănicioiu, pentru a păstra în funcții cinci manageri de spitale și pentru a aproba bugete cu care respectivele unități medicale să organizeze licitații și să cumpere echipamente de la cele două firme.
Unitățile sanitare la care fac referire procurorii sunt Institutul Oncologic Trestioreanu din București, Institutul Oncologic Fundeni, Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, Institutul National de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan și Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.
Șpaga de când era ministrul Tineretului
Conform anchetatorilor, Bănicioiu a luat prima dată mită în decembrie 2012, pe când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor.
„În perioada 21 decembrie 2012 - 07 aprilie 2015, ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri și ulterior ar fi primit în numerar, suma totală de 1.292.122 de lei reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăți comerciale care comercializau bunuri către spitale publice sau institute naționale.
În schimb, ar fi promis că își va exercita influența asupra ministrului sănătății de la acea vreme, astfel încât să îl determine să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, cum ar fi menținerea în funcția de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcția de manager a persoanelor din conducerea unui număr de cinci spitale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relații comerciale profitabile”, se arată într-un comunicat al DNA.
La data respectivă, ministrul Sănătății era Eugen Nicolăescu, actual viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
Intermediara celor două firme
Bănicioiu ar fi fost ajutat de o femeie de afaceri, Cătălina Alexandra Furtună, trimisă și ea în judecată în același dosar. Despre ea, DNA susține că a dobândit calitatea de acționar în cele două firme ale afacerișilor care aveau contracte cu cele cinci spitale și încasa dividende pe care le dădea lui Bănicioiu.
După ce a devenit ministru al Sănătății, în februarie 2014, Bănicioiu „ar fi primit indirect, la data de 17 aprilie 2015, fără să i se cuvină, prin intermediul complicei inculpată persoană fizică, de la cele două firme, suma totală de 1.805.942 lei reprezentată de dividende aferente anului 2014”, mai arată DNA. Banii ar fi fost acordați tot pentru menținerea sau schimbarea din funcție a managerilor celor 5 spitale sau institute naționale și pentru alocarea de fonduri publice pentru achiziția de echipamente medicale de la cele două societăți.
În iunie 2016, la șapte luni de când nu mai era ministru, Bănicioiu continua să-și ceară partea de la cele două societăți comerciale. Unul dintre patroni a refuzat să-i mai plătească dividendele pe 2015, dar fostul demnitar a insistat. Alexandra Furtună a primit abia în 2018, dividendele pentru Bănicioiu pentru 2015.
Sechestru pe apartamentul din Spania
Pe parcursul urmăririi penale s-a pus sechestru pe un apartament din Spania, un loc de parcare în municipiul București, pe părțile sociale deținute în cele două societăți de Cătălina Alexandra Furtună și asupra unor sume de bani din conturile lui Bănicioiu.
Surse din anchetă au declarat pentru Europa Liberă că, în octombrie 2020, în timp ce deputații se gândeau dacă ridică sau nu imunitatea parlamentară a colegului Nicolae Bănicioiu, acesta a făcut partaj voluntar la notar, toate bunurile revenind soției.
În șapte zile, acesta a rămas doar cu locul de parcare pe numele său. Cu referire la apartamentul din Spania și pus sub sechestru, acesta era trecut pe numele unei rude a fostului ministru.
Potrivit declarației de avere din 2020, aferentă anului 2019, fostul ministru deținea trei terenuri în Dăești și Sconicești, județele Vâlcea și Olt, două case în Dăești Vîlcea, una în Voluntari Ilfov și un apartament în București. Bijuteriile și obiectele de artă valorau 4.000 de euro, iar în conturi familia avea 22.000 de euro și 37.000 de franci elvețieni.
Bănicioiu nu a putut fi contactat pentru a comenta acuzațiile procurorilor, având telefonul închis.
Cine sunt societățile care câștigau contracte
Cealaltă inculpată, Cătălina Alexandra Furtună era intermediara firmelor Disan Ortomed și Hemos Med SRL și Nicolae Bănicioiu.
Prima societate nu mai este activă fiscal, în prezent fiind administrată de o anume Tatiana Manuela Călărașu. Potrivit platformei confidas.ro, în iulie 2014, firma a câștigat un contract de 10,5 milioane de lei cu Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu pentru „echipamente medicale, sisteme de diagnosticare și servicii conexe”.
Hemos Med SRL este deja radiată, ultimul administrator fiind un anume Spiridon Mihai Cristu. În 2013, firma a avut trei contracte publice cu Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan pentru a livra mobilier medical în valoare de 5,4 milioane de lei și cu Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu, un alt contract în valoare de 3,5 milioane de lei, pentru „hemostatice resorbabile”.
Ultima mențiune despre Cătălina Alexandra Furtună în datele de le registrul comerțului este din luna mai 2021 pe când ocupa funcția de administrator al Grafitti Communication SA, o firmă în insolvență, cu datorii la stat de 1,18 milioane de lei.
