Linkuri accesibilitate

Lupta pentru banii de la buget | Revolta primarilor care primesc 5.000 de lei lunar: „Este o bătaie de joc”


Primarii de comune critică în termeni duri proiectul de buget pentru 2023, spunând că se remarcă subfinanțarea micilor localități, cărora li se taie perspectiva dezvoltării. Imagine generică de la o întâlnire a Asociației Comunelor din România cu președintele Iohannis.

Bani puțini alocați de la buget, în special pentru dezvoltarea comunelor și orașelor, amânarea majorării impozitelor locale, prorogarea intrării în vigoare a pensiilor speciale și tergiversarea creșterii salariilor sunt principalele critici ale primarilor față de liderii PNL, PSD și UDMR.

Primarii au un rol esențial în alegerile din 2024, iar liderii principalelor partide sunt conștienți că nu poate exista o ruptură între centru și teritoriu, susțin surse politice pentru Europa Liberă. Problema majoră este că nu toate doleanțele venite din teritoriu pot să fie îndeplinite în Parlament, iar bugetul de stat are anumite limitări.

Insuficienta alocare de la centru este taxată de primarii de comune, care spun că dezvoltarea localităților este pusă în pericol. Nici primarii de municipii sau orașe nu privesc cu ochi buni măsurile decise la centru. Dacă unii aleg să tacă pentru că viitorul lor depinde de șefii de la București sau din județ, alții exprimă nemulțumirile locale.

„Noul buget pentru 2023 este o bătaie de joc”, susține Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), primar independent în comuna Vulcana-Băi, județul Dâmbovița.

Supărarea edilului pleacă de la faptul că alocările bugetare nu sunt nici măcar la nivelul anului 2018. Drăghici se afla în momentul declarației la o reuniune cu primarii din județul Bistrița, toți fiind nemulțumiți de modul în care este construit bugetul, potrivit afirmațiilor făcute de președintele ACoR.

„Cât era un sac de ciment în 2018, cât este acum?”, argumentează primarul.

România are 2.862 de comune, iar suprafața acestora acoperă 87% din suprafața națională. În ele trăiesc, cel puțin în acte, aproape 49% din populația României. Cifra reală este mai mică, din cauza fenomenului masiv al migrației spre Vest în căutarea unui loc de muncă, multe comune fiind depopulate.

Între Ministerul de Finanțe și Asociația Comunelor, care ar reprezenta jumătate din populația României, nu a existat un dialog despre proiectul de buget, iar amendamentele edililor au fost respinse.

Primarii spun că ministrul Câciu nu a fost de acord cu o întrevedere, iar cu „zidurile de la minister este greu de vorbit”.

Mai mulți primari social-democrați au dezvăluit că au fost invitați de Marcel Ciolacu, pe 20 septembrie, la o întâlnire pe tema viitorului buget. Liderii de la București au ascultat doleanțele locale pentru a vedea ce se poate regăsi în proiectul care va fi adoptat în Parlament.

Printre solicitările primarilor, care au fost susținute de Ciolacu, s-a numărat și mărirea salariilor, chiar dacă nu este parte a bugetului de stat.

În tabăra liberală nemulțumirea este mai mare. Premierul Ciucă a refuzat orice întâlnire directă cu aleșii locali în ultimele luni, motivând că este ocupat cu rezolvarea aderării României la spațiul Schengen, susțin primarii PNL.

La nivel național, primarii nu sunt uniți, mulți se revoltă în teritoriu, dar ajunși în fața șefului de la centru, uită să mai ridice problemele pe care le au.

„Am constatat fenomenul: când sunt aici, sunt revoltați, când sunt în față cu liderii lor politici dau 'sărumâna, șefu'”, a spus Drăghici pentru Europa Liberă.

Primarii de comune, orașe și municipii sunt revoltați, dincolo de alocările bugetare de faptul că majorarea salariilor lor e tergiversată, că pensiile speciale au fost prorogate pentru al patrulea an, iar impozitele locale nu au crescut printr-o lege votată în Parlament.

Edilii vor salarii mai mari

Într-o ședință PNL, mai mulți primari i-au transmis premierului Ciucă că primarii trebuie să aibă indemnizații (salarii) mai mari. Problema a fost ridicată și în ședința Consiliului Național al PSD.

Curtea Constituțională trebuie să decidă, astăzi, dacă majorarea salariilor edililor este conformă cu Legea Fundamentală. Legea a fost votată în Parlament în această toamnă.

Primarul general al Capitalei ar primi, dacă noua lege este adoptată, aproape 15.000 de lei net, iar primarii de municipiu de peste 100.000 de locuitori vor avea 10.000 de lei net.

Un primar de comună, cu o populație de până la 3.000 de locuitori, ar încasa lunar aproape 6.000 de lei lunar. Salariile angajaților din primării se raportează însă la venitul viceprimarului, care nu depășește 4.500 de lei în localitățile sub 3.000 de locuitori.

„Primarii sunt ca la Schengen, cetățeni europeni de rangul doi”

Constantin Toma este președinte executiv al Asociației municipiilor din România, conduce o urbe de peste 100.000 de locuitori, Buzău, și are un venit lunar cu puțin peste 10.000 de lei.

„Primarul este cel care poate dezvolta țara, ar trebui să existe mai mult respect”, spune primarul municipiului Buzău, cu o zi înainte să se întâlnească la București cu premierul Ciucă, cu miniștrii și cu Marcel Ciolacu.

Crede că România are o mare problemă: „primarii sunt ca la Schengen, cetățeni europeni de rangul doi”. Un calcul făcut de acesta arată că majorarea pe care ar primi-o, de la bugetul local, nu național, ar fi de 965 de lei lunar.

Revolta mai mare se regăsește în comunele mici.

„Viceprimarul de la comune este cel mai prost plătit, comparativ cu orașele și municipiile. Normal că niciun salariat nu poate sări de 3.000 și ceva de lei. Avem o lege, o cacealma făcută, o bătaie de joc, când un salariat de la comune este salariat inferior celui de la orașe și municipii”, își exprimă indignarea președintele Asociației Comunelor.

Primarii de comune afirmă că România este plină de anomalii, iar unele comune au mai multă populație decât municipiile.

Constantin Toma recunoaște că există o problemă cu alocarea banilor pentru comune, dar ridică altă temă esențială: reforma administrativă. Marile partide au refuzat să pună în dezbatere publică viziunea lor despre acest subiect, până în acest moment, iar tema este înghețată până în 2025, când trec campaniile electorale.

„După 1990, avem o mare problemă. Am rămas singura țară care nu am făcut o reformă administrativă. Acest sistem nu mai poate funcționa cu actualele costuri, se stă, practic, cu mâna întinsă pentru a reuși să-ți acoperi cheltuielile”, susține președintele executiv al AMR.

Primarii nu primesc pensii speciale. Edil: Parcă suntem la Schengen, mereu amânați

Pe lângă faptul că așteaptă majorarea salariilor, primarii mai au un mare of: indemnizațiile după încheierea mandatelor sau pensiile speciale, cum sunt cunoscute.

Guvernul a decis să proroge cu încă un an intrarea în vigoare a legii, care le conferă acest drept. Anual, înainte de votarea bugetului, Executivul decide să nu dea în plată pensii speciale pentru primari. Problema ar urma să fie rezolvată printr-o nouă lege a pensiilor, cerută prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„O nesimțită lipsă de atenție față de aleșii locali din România”, cataloghează decizia Emil Drăghici. Primarii de la toate partidele susțin însă că sunt dezavantajați comparativ cu parlamentarii, care și-au recâștigat dreptul la pensii speciale.

Situația este descrisă plastic de edilul din Buzău, Constantin Toma (PSD).

„Au fost primari cu pensii foarte mici, care au ajuns paznici în comunele lor. Întrebați de ce e tentat primarul să ia o șpagă, să facă alte nenorocire. Trebuie să supraviețuiască. Nu îi înțeleg pe cei care fac prostia asta, dar se întâmplă”, a declarat primarul pentru Europa Liberă.

El crede că amânarea intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru aleșii locali este „o greșeală”.

Majorarea impozitelor locale, blocată la centru până în 2025

Primarii au mai avut o speranță de la puterea politică de la București: că majorează impozitele locale prin lege. Un consiliu local poate crește și în prezent impozitul între pragul de 0,08% și 0,2%, dar o astfel de majorare ar putea avea un impact electoral. Primarii credeau că problema poate să fie rezolvată printr-un vot în Parlament.

Liderii Coaliției s-au temut și ei că li se va imputa această majorare și au amânat-o până în 2025, după alegeri.

„Guvernul nu a riscat, se gândește tot la alegeri, guvernul este unul politic. Au lăsat-o așa pentru că va fi o iarnă dificilă, cu costuri mari pentru fiecare cetățean. Nouă ne-ar fi convenit la orașe, comune, municipii, luam bani în plus cu care ne mai cârpeam. Trebuie să ai curaj să mărești taxele locale”, explică președintele executiv al Asociației Municipiilor, care adaugă că și primarilor le este frică să ia o astfel de decizie.

Comparativ, Bucureștiul se află la nivelul minim de impozitare, de 0,08%, în timp ce Clujul se află la pragul de sus.

Proiectul de buget va fi votat săptămâna aceasta în Parlament.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG