Linkuri accesibilitate

Protest față de proiectul hidro de la Răstoliţa: „Este ilegal”. Ce spune Ministerul Mediului


Comunitatea Declic a transformat barajul de la Răstoliţa, din judeţul Mureş, într-un ecran gigant, pentru a transmite un mesaj de protest împotriva distrugerii Parcului Naţional Călimani.

„Dacă nu ne mobilizăm, politicienii vor pune umărul la distrugerea Parcului Național Călimani. Băieții deștepți din energie vor rămâne cu profitul, noi cu natura distrusă”, spun activiștii de la Declic.

Declic a proiectat pe barajul înalt de 65 de metri mesajul: „Fechet + Burduja + Ceauşescu = LOVE”, cu trimitere la ministrul Mediului Mircea Fechet, Sebastian Burduja de la Energie și la fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu, cărora cei doi miniștri îi finalizează proiectul, abandonat în ultimii ani ai dictatorii până în prezent.

Proiectul hidrocentralei de la Răstoliţa presupune distrugerea unui parc naţional, a 43 de arii protejate şi a numeroase râuri, spune Declic. Printre acestea, Răstoliţa este cel mai important, este un loc unde încă se mai înmulţeşte lostriţa, peşte pe cale de dispariţie în România. „Nu este doar o crimă la adresa mediului, dar şi o ilegalitate”.

„Cei doi închid ochii la încălcarea legii pentru a face loc proiectului hidrocentralei Răstoliţa”, spune Declic într-un comunicat remis presei joi.

Realizarea lacului de acumulare ar presupune inundarea, adică distrugerea unei părţi din Parcul Naţional Călimani.

„Asta este ilegal, orice ar spune un ministru efemer sau altul. Finalizarea hidrocentralei moştenită de pe vremea comunismului se poate întâmpla doar cu încălcarea legii", a declarat Antoniu Bumb, de la comunitatea Declic.

De altfel, Declic a proiectat în mod repetat termenul „ilegal” pe barajul folosit ca ecran de proiecție. „Este ilegal”, spune Bumb, autorul campaniei, în timp ce pe fundal rulează în buclă cuvântul scris cu majuscule.

„Nu are aviz de mediu și e unul din puținele locuri în care se mai înmulțește lostrița. Nu este un proiect verde, cum spun politicienii, este un proiect care afectează zeci de mii de arii protejate”.

Pentru un proiect verde de energie, banii ar putea fi investiți în eoliene sau panouri solare, spune Bumb.

Ce spune Ministerul Mediului

Într-un răspuns oferit pentru Europa Liberă, ministerul Mediului spune că din totalul de 39,38 hectare propuse pentru scoaterea din fondul forestier, doar 0,62 hectare se află în limitele Parcului Național Călimani.

„Aceasta reprezintă o intervenție minimă și este esențial să subliniem că toate studiile efectuate au rolul de a asigura că orice impact negativ asupra biodiversității și habitatelor naturale este redus la minim și compensat conform legislației în vigoare”, se spune în răspunsul oferit pe mail de purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, Mihai Drăgan.

În ciuda acuzațiilor Declic, cei de la Mediu susțin că proiectul Amenajării Hidroenergetice Răstolița are un rol important în contextul tranziției către o economie verde și sprijinirea României în atingerea obiectivelor sale de securitate energetică și protecția mediului.

„Hidrocentrala este o sursă de energie verde, sustenabilă, care contribuie la stocarea energiei produse din surse regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană, precum și la echilibrarea rețelei electrice naționale. Pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, hidrocentralele joacă un rol esențial în stabilizarea și flexibilizarea sistemului energetic, având capacitatea de a răspunde rapid fluctuațiilor de producție și consum”, spun specialiștii de la Mediu.

Cât privește ilegalitățile pe care i le atribuie activiștii de mediu, ministerul susține că proiectul respectă legislația națională și europeană de mediu.

„Procedura de emitere a acordului de mediu include avizul Consiliului Științific al Parcului Național Călimani, un organism independent care va analiza toate aspectele legate de protejarea biodiversității. Mai mult, acest proiect este considerat un „obiectiv de interes public major", în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 și Ordonanța nr. 175/2022, având o importanță deosebită pentru securitatea energetică a țării.”

Ministerul Mediului spune că beneficiile pe termen lung ale acestui proiect nu se limitează doar la producția de energie, ci includ și posibilitatea de a face față provocărilor climatice, de a asigura o rețea energetică mai stabilă și de a reduce dependența de combustibili fosili.

„Într-un context în care resursele regenerabile devin din ce în ce mai importante, amenajările hidroenergetice, cu impact controlat asupra mediului, oferă soluții viabile pentru sustenabilitatea energetică a României.”

Peste 14.000 de persoane au semnat petiția Declic prin care i se cere ministrului Mediului să nu aprobe scoaterea din fondul silvic a terenului necesar pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstoliţa.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a fost în zonă, după care a anunțat că proiectul se va realiza, în ciuda opoziţiei biologilor sau a activiştilor de mediu.

„Am contactat şi conducerea Parcului Naţional pentru a afla dacă membrii consiliului ştiinţific îşi vor da avizul pentru distrugerea unei părţi din parc. Directorul parcului ne-a declarat că administraţia parcului va respecta legislaţia în vigoare care interzice strict orice tăiere pe suprafaţa parcului naţional”, spune Antoniu Bumb.

Fără avizul celor de la Parcul Naţional Călimani, proiectul de la Răstoliţa nu poate primi acord de mediu şi nu poate continua legal, a spus el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG