O Ordonanță de Urgență aprobată recent de Guvernul României a trecut aproape neobservată, deși aduce o schimbare importantă - cel puțin la nivel instituțional - într-un domeniu prioritar la nivel european: mediul.
Pe 27 august, la propunerea Ministerului Mediului, guvernul a decis fuziunea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), într-o nouă instituție: Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
România renunță astfel la o instituție de sine stătătoare dedicată ariilor naturale protejate, care acoperă aproximativ 25% din suprafața României și care se bucură de o atenție specială din partea organismelor europene.
Înființarea ANANP, în 2016, a fost, de altfel, răspunsul României la avertizările Comisiei Europene cu privire la faptul că ariile protejate nu aveau planuri de management pentru monitorizarea și conservarea speciilor deosebite de floră și faună, spun specialiștii în proiecte de mediu și activiștii din domeniu consultați de Europa Liberă.
Unii dintre ei susțin că de fapt autoritățile favorizează avizarea mai ușoară a unor proiecte controversate și care pot dăuna mediului, în contextul în care investițiile care interferează cu arii protejate aveau nevoie de un aviz special din partea ANANP pentru obținerea acordului de mediu.
Ministerul Mediului admite că avizarea proiectelor va fi mai ușoară, însă spune că nu va face rabat de la rigorile legii.
Mai mult, fuziunea celor două instituții va face România mai eficientă în administrarea ariilor protejate, susține ministrul Mircea Fechet, în fața scepticismului activiștilor care consideră că o reformare a ANANP era preferabilă modificării aduse de Ordonanța de Urgență.
Un sfert din suprafața României, arie naturală protejată
Să presupunem că tocmai deschideți laptopul și pe desktop vă întâmpină o imagine care vă „taie” răsuflarea: poate un peisaj de munte care te face să visezi cu ochii deschiși, un lac ori un curs de apă deosebite, o pădure de un verde încântător.
Locul acela de vis poate fi chiar din România: aproximativ 25% din suprafața țării are regim de arie protejată.
Este vorba de zone naturale (o parte dintre ele zone umede naturale de importanță majoră) cu arbori, flori și vietăți cu o valoare deosebită pentru ecosistem, dublate adesea de o frumusețe aparte.
În România sunt 16 arii naturale protejate de interes internațional (rezervații ale biosferei, zone umede de interes internațional și geoparcuri), în frunte cu Delta Dunării – primul sit UNESCO din țară, 13 parcuri naționale și 16 parcuri naturale, peste 30 de rezervații științifice și peste 900 de rezervații și monumente ale naturii, toate de interes larg, național.
Lor li se adaugă alte peste 500 de zone de interes comunitar (local sau județean) din rețeaua Natura 2000.
Cumulat, acoperă aproape 25% din suprafața României.
Cu excepția Deltei Dunării – gestionată de o administrație distinctă, din subordinea Ministerului Mediului – de administrarea și protecția lor se ocupă, direct sau prin contracte de parteneriat și de administrare, agenția special înființată de Guvernul României în 2016: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
Tot ANANP emite și avize pentru amenajări care interferează cu aceste arii protejate, inclusiv proiecte de infrastructură, ca parte a documentației de obținere a acordurilor de mediu - emise de către Oficiile Teritoriale ale Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
La opt ani de la înființarea ANANP, Guvernul a decis recent, printr-o Ordonanță de Urgență, contopirea Agenției special înființate pentru a acorda o atenție sporită ariilor protejate cu ANPM și cu oficiile din teritoriu ale acesteia.
Va rezulta o nouă instituție - Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, în cadrul căreia activitatea va funcționa ca o direcție specială dedicată ariilor naturale protejate.
Ce prevede Ordonanța Guvernului
Ordonanța Guvernului menționează că Agenția Națională pentru Protecția Mediului și agențiile teritoriale din subordine, respectiv Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate fuzionează prin contopire într-o nouă instituție: Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
Noua instituție preia personalul, atribuțiile și activităţilor instituțiilor care fuzionează.
„Neaplicarea de urgenţă a unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii de implementare, monitorizare și control în domeniul mediului, apelor și pădurilor ar duce la blocarea activității în cadrul unor instituții din domeniul mediului, apelor și pădurilor”, specifică documentul.
Instituția va fi condusă de un președinte cu rang de secretar de stat și doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat. Organizarea și funcționarea efectivă a noii instituții va fi stabilită în termen de 60 de zile de la publicarea Ordonanței, prin Hotărâre de Guvern.
Între atribuțiile principale se numără implementarea politicilor, strategiilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului și a ariilor naturale protejate, reglementarea și emiterea de reglementări în domeniul mediului, întocmirea Raportului anual privind starea mediului.
În privința ariilor protejate, păstrează atribuțiile vechii agenții ANAP, cu modificările aduse în privința avizării directe a planurilor de management, altele decât cele pentru parcurile naturale și naționale.
- elaborează și aprobă măsurile de conservare şi regulamentele ariilor naturale protejate, cu excepția parcurilor naturale și parcurilor naționale
- verifică şi aprobă planurile de management ale ariilor naturale protejate, cu excepția parcurilor naturale și parcurilor naționale
- verifică şi avizează măsurile de conservare şi regulamentele parcurilor naturale și parcurilor naționale, pe care le înaintează, conform prevederilor legale, la autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, în vederea aprobării
În condițiile în care Agenția pentru Protecția Mediului (APM) are o schemă de personal (aproape 1.900 de angajați) de aproape patru ori mai mare decât cea a ANANP (cu schema de personal completată doar pe jumătate, după cum spune conducerea agenției), modificarea reprezintă în fapt o absorbție de către APM a agenției pentru arii protejate, spun activiști și specialiști în domeniu.
Este un model care a mai existat și înainte de înființarea ANANP și nu s-a dovedit viabil, atrage atenția Florin Stoican, inițiatorul mai multor mișcări cetățenești care au dus la înființarea Parcului Natural Văcărești și a Parcului Natural Buila-Vânturarița.
Agenția înființată în 2016, pe care mulți activiști de mediu și-au dorit-o, „nu s-a dovedit eficientă, având doar câte 2-3 oameni pe județ care verifică niște solicitări și emit avize atunci când se propun lucrări în arii protejate”, subliniază el.
Nu a reușit să își îndeplinească scopul pentru care a fost înființată - management al acestor arii, monitorizarea speciilor, implementarea măsurilor de conservare, dar, cu toate acestea măsura Guvernului ridică însă semne de întrebare, consideră specialistul.
„Cel mai bine era să existe o analiză temeinică, pentru a vedea ce a funcționat și ce nu, nu să ne întoarcem practic la vechiul sistem, coordonat de APM-uri, care nu s-a dovedit eficient nici el”, spune Stoican.
Biologul Călin Dejeu, activist de mediu, implicat în proiecte de protejare a râurilor, precum Râul Alb, Defileul Jiului, Nera și Bistra, consideră și el că nu dizolvarea Agenției pentru Arii Protejate ar fi fost soluția optimă.
„Soluția era să reformăm această instituție, nu să o dizolvăm”, spune el.
Avizul ANANP, eliminat
Călin Dejeu spune că decizia Guvernului și a Ministerului „trădează” de fapt intenția de a elimina un aviz suplimentar pentru proiectele care riscă să afecteze zonele care beneficiază de protecție.
Mai exact, în cadrul procedurii de obținere a acordului de mediu - instrumentat de Agențiile pentru Protecția Mediului - dacă investiția se desfășoară într-o zonă protejată, are nevoie și de avizul ANANP, care este inclus apoi în documentața de obținere a acordului respectiv.
Totuși, au fost cazuri când ANANP nu a avizat proiecte nocive pentru mediu, subliniază el.
Dejeu amintește de un aviz nefavorabil al Agenției, din 2019, în procedura obținerii acordului de mediu pentru o păstrăvărie industrială de pe Râul Alb, din Retezat, care ar fi afectat două zone protejate din geoparcul Dinzoaurilor, din Țara Hațegului, și un sit Natura 2000.
„Nu a ajuns nici Agenția ce ar fi trebuit să fie, dar era un filtru în plus, procedura de avizare era mai strictă, cel puțin formal. Acum proiectele ilegale vor trece mai ușor, cele legale nu aveau de ce să nu treacă nici înainte”, afirmă el.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a menționat în ziua aprobării Ordonanței că printre motivele fuziunii celor două instituții e și „simplificarea procedurilor pentru cetățeni și agenții economici”, „care vor putea obține avizele și autorizațiile necesare dintr-un singur loc.”
„Există un ping-pong între Agențiile pentru Protecția Mediului și structurile teritoriale ale ANANP-ului, care de multe ori întârzie foarte mult actele administrative emise, ori de una, ori de alta, pentru că depind unii de ceilalți”, spune pentru Europa Liberă ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Acest „ping-pong” instituțional punea beneficiarul, fie companie de stat sau firmă, la drumuri în plus, susține ministrul.
„E și o modalitate prin care încercăm să venim în întâmpinarea celor care au de-a face cu aceste instituții în fiecare zi, cu speranța că tot procesul ăsta birocratic va dura mai puțin.”
Față de suspiciuni cu privire la faptul că proiecte dăunătoare mediului ar putea fi favorizate, el susține că „nu abdicăm de la rigoarea de care trebuie să dea dovadă angajații atunci când emit acte administrative.”
„Nu ne propunem să scurtcircuităm nimic, dar eu cred că noua instituție va funcționa mult mai repede”, spune Fechet.
Președintele ANANP, Vasile Carnariu, menționează, pe de o parte, că avizele oferite de agenție nu erau eliberate direct beneficiarilor, ci către Agenția pentru Protecția Mediului, în cadrul procedurii de obținere a acordului de mediu de către beneficiari, fie instituții de stat sau investitori privați.
Pe de altă parte, agenția s-a încadrat mereu în termenii legali, subliniază el:
„Noi fiind cei care administrăm ariile naturale protejate, iar Agenția pentru Protecția Mediului având rol de reglementare și avizare (finală, n.r.), noi dădeam acele avize în cadrul procedurii condusă de Agenția Națională sau de către Agențiile de Mediu Județene.”
Astfel de avize se impun și în cele mai importante proiecte de infrastructură, precum autostrăzile, atunci când acestea interferează cu arii protejate.
De exemplu, pentru autorizarea construcțiilor la A7 Autostrada Moldovei Ploiești - Pașcani și Autostrada A8 Târgu-Mureș - Iași, ANANP a avut un cuvânt de spus pe mai multe tronsoane, declară președintele Agenției, Vasile Carnariu.
„Au mers colegii în teren pentru clarificări și pentru a stabili obiective specifice de conservare, au făcut inclusiv monitorizare să putem aviza acele proiecte în cadrul procedurii Agenției de Mediu. Nu am avut însă niciodată avize întârziate peste termenul legal”, spune Carnariu.
Efectivele Agenției sunt însă subdimensionate - din schema de personal, de 490 de posturi, puțin peste 200 sunt ocupate, ceea ce afectează și capacitatea de acțiune a acesteia, mai arată directorul ANANP.
Cu 2-3 oameni în teritoriu este greu să faci o monitorizare eficientă a ariilor protejate, care acoperă suprafețe întinse din fiecare județ, spun și specialiștii, și activiștii de mediu, dar admite și președintele agenției.
„Am cerut întărirea capacității noastre administrative, dar nu am fost sprijiniți și s-a luat decizia acestei fuziuni”, spune el.
„Doi într-unu”: monitorizarea ariilor protejate se va întări!
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susține că, din contră, „capacitatea administrativă” va crește prin înființarea noii instituții, care contopește Agenția pentru Arii Protejate și cea pentru Protecția Mediului.
Chiar dacă în Ordonanța Guvernului privind fuziunea celor două Agenții primul argument invocat este cel legat de eficientizarea cheltuielilor publice, conform Legii 296 din 2023, nu considerentele financiare ar sta la baza fuziunii.
Primul argument ține de simplificarea procedurilor de avizare, expus mai sus.
Pe de altă parte, „în fiecare Agenție de Protecție a Mediului există o structură de biodiversitate care se ocupă mai mult sau mai puțin de ceea ce privește emiterea de avize, deci face cam același lucru de care se ocupa și ANAMP-ul”, explică ministrul.
Între cele două structuri ar fi existat astfel, pe anumite componente, o suprapunere a activității.
În al treilea rând, spune Mircea Fechet, există structuri de la nivel județean ale ANANP care nu își pot îndeplini scopul pentru care a fost înființată Agenția – „acela de a administra”, pentru că „au trei, patru oameni”, deși sunt județe cu zeci de arii protejate, explică ministrul.
„Sunt structuri unde angajații ANANP-ului nu au sediu. Ei nu știu foarte clar dimineața în ce direcție să o apuce.”
În condițiile în care agențiile județene pentru protecția mediului au cel puțin 30-40 de angajați și o structură de biodiversitate, întărirea ei cu structura teritorială a ANANP-ului pe partea de administrare a ariilor naturale protejate „nu poate decât să fie un un beneficiu.”
Mircea Fechet mai spune că nu va exista nicio concediere din niciuna din instituțiile care fuzionează, în schimb vor fi mai puțin funcții de conducere.
Șeful ANANP, Vasile Carnariu, spune însă la rândul său că a propus inclusiv măsuri de reformare a Agenției prin reducerea posturilor de conducere, dar nici acestea nu au fost agreate, ministerul fiind „chitit”, de la începutul anului, pe fuziunea celor două instituții.
Carnariu a adăugat că sunt deja angajați care au anunțat că vor să demisioneze, întrucât au venit la ANANP tocmai din Agențiile de Protecția Mediului și nu vor să se întoarcă acolo.
Problema planurilor de management
Chiar dacă, odată cu înființarea sa în 2016 și operaționalizarea în 2017, ANANP a preluat administrarea ariilor naturale protejate, în majoritatea cazurilor acestea sunt administrate prin contracte de administrare parteneriat.
Parcurile naturale și cele naționale sunt administrate de structuri special constituite, majoritatea covârșitoare din subordinea Romsilva.
Una din problemele cele mai spinoase ale ariilor naturale protejate îl reprezintă lipsa sau neaprobarea planurilor de management, care stabilesc măsurile privind studierea, monitorizarea și protejarea speciilor și habitatelor acestor zone.
Conform evidenței ANANP, 8 din cele 16 parcuri naturale nu au planuri de management. În celelalte categorii, proporția între siturile naturale cu planuri de management și cele fără astfel de documente strategice este și mai mare.
Până în 2016, ariile protejate au putut fi administrate și de custozi persoane fizice, respectiv de ONG-uri fără personalitate juridică.
Sub jumătate din ariile protejate fuseseră luate în custodie până atunci, iar „preluarea administrării de către ANANP s-a făcut fără o evaluare”, spune Florin Stoican.
„Prioritatea ar fi trebuit să fie preluarea în administrare a ariilor fără custozi sau a celor unde custozii nu și-au făcut treaba”, adaugă el.
Ulterior, agenția a încheiat contracte de administrare cu entitățile eligibile, de la structurile Romsilva, la Primării, Consilii Județene și ONG-uri, în sarcina cărora a căzut întocmirea planurilor de management.
Ministrul Mircea Fechet spune că și în domeniul acestor documente-cadru se ajungea la o birocrație excesivă, care ar urma să fie redusă.
„Pe lângă faptul că sunt documente mai stufoase decât în alte țări, acestea ajungeau la ANANP, apoi la structura de biodiversitate din Minister, care aducea uneori documentul la starea inițială înapoi către agenție. Cu excepția parcurilor naturale și naționale, care rămân la Minister, am stabilit în noul act normativ ca decizia privind celelalte arii protejate să rămână la nivelul agenției. Va fi și aici o simplificare”, spune Mircea Fechet.
Specialiștii și activiștii de mediu speră ca lucrurile expuse de autorități să își dovedească și eficiența, iar acestea să își arate în mod real responsabilitatea față de mediu.
„Vorbim mereu de infrastructură, gândindu-ne la autostrăzi. Dar cea mai importantă infrastructură e infrastructura verde. De aceasta depinde nu doar confortul, ci însăși existența noastră”, atrage atenția biologul Călin Dejeu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
