Actualizare 12:00 - CCR confirmă amânarea pentru 18 februarie
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”, spune Curtea într-un comunicat.
CCR confirmă astfel că motivul amânării este analiza documentelor depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 10 februarie, pentru o posibilă sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în chestiunea pensiilor speciale.
ÎCCJ solicită verificarea compatibilității măsurilor din legea națională cu dreptul UE și jurisprudența CJUE, în special cu principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
Actualizare 10:52 - O nouă amânare
Cei nouă judecători constituționaliști au amânat pentru a cincea oară decizia în privința pensiilor speciale.
Noua ședință este programată pe 18 februarie, potrivit informațiilor Europa Liberă.
Până atunci, CCR va analiza și o adresă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție îi cere sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în chestiunea pensiilor speciale.
ÎCCJ solicită verificarea compatibilității măsurilor din legea națională cu dreptul UE și jurisprudența CJUE, în special cu principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
Și a patra amânare a avut loc într-un mod similar.
Cu o zi înainte de ședința programată pe 16 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – instituția care a contestat proiectul de lege – a depus o expertiză contabilă extrajudiciară. ÎCCJ susține că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, deoarece, dacă vor intra în vigoare prevederile, ar fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Actualizare 10:30 - Judecătorul Gheorghe Stan a venit la birou
Judecătorul Gheorghe Stan, a cărui prezenţă la şedinţa de miercuri a CCR era incertă – după ce în spaţiul public au apărut informaţii că ar fi intrat în concediu paternal – a ajuns la sediul instituţiei şi a intrat în sala în care la ora 10:00 a început şedinţa, potrivit News.ro.
A cincea ședință
Decizia privind pensiile magistraților a fost amânată repetat, în ciuda apelului făcut de Executiv de a se ajunge la o concluzie finală, pentru că România ar pierde peste 230 de milioane de euro din fondurile europene.
Pe 28 și 29 decembrie 2025, patru judecători (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit sau au părăsit ședința și nu a mai fost cvorum.
Pe 16 ianuarie 2026, amânarea a venit pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis o expertiză extrajudiciară care privea cuantumul pensiilor magistraților. Următorul termen a fost fixat pe 11 februarie 2026.
Și acesta este incert, pentru că unul dintre judecători și-ar fi luat concediu paternal. Judecătorul Gheorghe Stan ar fi devenit tată și ar fi făcut cerere de concediu pentru 10 zile.
Gheorghe Stan a fost numit la CCR de către Camera Deputaților în 2019, la propunerea PSD. Înainte, a fost procuror și a condus Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) care se ocupa de anchetarea magistraților. Conform ultimei declarații de avere publice, Stan deține un apartament de 137 mp în Spania și două autoturisme Audi A6. Documentul din 2024 arată că judecătorul CCR avea un depozit bancar de 76.989 lei și primise un dar de nuntă în valoare de 90.000 euro. Veniturile lui Stan, în 2023 erau de 287.000 lei – bani din pensie specială, 67.000 lei restanțe obținute în justiție, plus 473.000 lei din salariul de la CCR și 59.000 lei din compensații pentru concediu de odihnă neefectuat în 2022.
În paralel, la Curtea de Apel București, avocata AUR, Silvia Uscov, a încercat suspendarea a cel puțin a unuia dintre judecătorii CCR – Dacian Dragoș – pentru că nu ar fi avut vechimea suficientă pentru a ocupa funcția de magistrat constituționalist.
Curtea de Apel București a dezbătut pe 10 februarie cererea de anulare a actului administrativ de numire a lui Dacian Dragoș, iar pe 11 februarie, un alt complet ar urma să decidă doar în privința suspendării.
În primul proces, avocata Uscov a cerut și suspendarea, dar Curtea de Apel a decis că nu-l poate suspenda pe judecătorul CCR. A preferat să trimită și acest dosar la Curtea Constituțională – să decidă ea dacă e constituțională prevederea prin care judecătorului Dacian Dragoș i-a fost calculată vechimea de 18 ani necesari pentru numirea în funcția de magistrat constituționalist.
Mai e posibilă judecarea pe 11 februarie?
Conform propriului regulament și a legii de organizare a CCR, se poate da o decizie doar în prezența tuturor celor care au participat la dezbateri.
Cum judecătorul Gheorghe Stan nu mai este prezent, o decizie ar fi imposibilă în formula veche. La fel s-ar întâmpla și dacă judecătorul Dacian Dragoș ar fi suspendat din funcție, deoarece și el a participat la dezbateri.
Constituționaliștii consultați de Europa Liberă spun însă că Curtea ar putea relua dezbaterile în noua formulă chiar pe 11 februarie, fără cei care lipsesc, și să dea un verdict.
„În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură.”
Sursa: Regulamentul de organizare și funcționare a CCR, articolul 17, alineatul 2
Pentru asta este însă nevoie ca la ședință să fie prezenți minimum șase judecători, iar cinci dintre ei să fie de acord cu o decizie sau alta. De asemenea, se pot relua dezbaterile și cere o nouă amânare.
Conflict Guvern-ÎCCJ, cu mandatul lui Ilie Bolojan pe masă
Decizia CCR privind pensiile magiatraților nu are doar o însemnătate juridică, ci și politică.
Premierul Ilie Bolojan i-a trimis recent o scrisoare oficială președintei CCR, Simina Tănăsescu, în care a avertizat că amânările repetate blochează Jalonul nr. 215 din PNRR, riscând pierderea a 231 milioane euro.
El a cerut Curții să prioritizeze decizia, legând tergiversarea de interese personale ale judecătorilor beneficiari de pensii speciale.
În octombrie 2025, după prima respingere CCR, Bolojan a promis că rămâne „obiectiv ferm” în a implementa reforma, vorbind chiar de o eventuală demisie în cazul unui blocaj total.
Pe 8 octombrie, el a reiterat că rezolvarea pensiilor este esențială pentru accesarea de fonduri europene de sute de milioane euro, criticând vârsta mică de pensionare a magistraților, care este în prezent în jurul a 50 de ani sau chiar mai devreme.
Bolojan a insistat pe plafonul de 70% din salariul net, vârsta de 65 ani și vechime 35 ani, argumentând că pensiile medii de 14-15.000 lei rămân generoase.
Legea este în a doua variantă – după ce CCR a respins prima propunere venită din partea Executivului, pe motiv că Guvernul nu a așteptat unul dintre avizele de la Consiliul Superior al Magistraturii.
De cealaltă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin președinta sa, Lia Savonea – fostă membră CSM și susținătoare a reformelor din perioada Dragnea – a contestat vehement legea și a susținut că magistrații sunt discriminați față de alte categorii cu pensii de serviciu (avocați, notari).
Ea consideră că legea ar duce la încălcarea independenței justiției prin afectarea statutului special al magistraților și calculul pensiilor sub nivelul contributivității asigurate.
Pe 16 ianuarie 2026, ÎCCJ a depus la CCR o expertiză contabilă realizată de un expert independent, care susținea că noua formulă ar reduce drastic veniturile pensionarilor, de la o pensie medie actuală de 14-15.000 lei, la 8-10.000 lei, ceea ce ar crea inechități și ar descuraja tinerii să intre în magistratură.
ÎCCJ cere sesizarea Curții Europene de Justiție
Marți, cu o zi înainte de ședința de la CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a cerut Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară privind reforma care afectează statutul și pensiile magistraților.
ÎCCJ solicită verificarea compatibilității măsurilor din legea națională cu dreptul UE și jurisprudența CJUE, în special cu principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
În document, se arată că aceste principii sunt esențiale pentru orice reformă care privește independența și garanțiile statutare ale magistraților.
ÎCCJ susține că măsurile contestate:
- pot duce la tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii cu pensii de serviciu;
- nu au o fundamentare clară și transparentă care să permită un test real de proporționalitate;
- pot coborî sub nivel adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
- mențin o instabilitate legislativă;
- stabilesc un regim tranzitoriu inegal, greu de justificat obiectiv.
În comunicatul dat publicității pe această temă, Înalta Curte subliniază că demersul urmărește protejarea independenței justiției și folosirea tuturor mijloacelor juridice oferite de Constituție și de dreptul UE.
Judecătorii Curții Constituționale - decembrie 2025
Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
- Elena Simina Tănăsescu, 57 de ani, este președintele CCR din iulie 2025 și a fost numită judecătooare la CCR în 2019, de către președintele de la acel moment, Klaus Iohannis. A fost judecătoare din 1991, iar după doi ani a început să predea. Are studii post-doctorale în drept constituțional la Facultatea de Drept de la Universitatea din București și abilitarea de a conduce doctorate la Sorbona. A fost consilier prezidențial între 2015 și 2018. A fost acuzată că a făcut presiuni pentru ca fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu să demisioneze.
- Cristian Deliorga, 68 de ani, ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat, la propunerea Partidului Social Democrat (PSD). Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța. Între 2003 și 2011 a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost acuzat de mușamalizarea unor dosare de politicieni. A devenit cunoscut după ce l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu.
- Gheorghe Stan, 51 de ani, este judecător la CCR din 2019, după ce a fost propus de PSD. A terminat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997, iar în perioada 2004-2005 a urmat studii postuniversitare de drept penal – criminologie, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În ianuarie – iunie 2019 a fost procuror-șef al controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
- Mihaela Ciochină, 58 de ani, este judecătoare la CCR din mai 2022, după ce a fost numită de președintele Klaus Iohannis. A absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București. Între 19 ianuarie 2015 și 11 iunie 2022 a fost consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatului României, unde a avut mai multe funcții de execuție, potrivit CV-ului său.
- Laura-Iuliana Scîntei, 49 de ani, este judecătoare la CCR din 2022, la propunerea Partidului Național Liberal (PNL). Este de profesie notar public. A intrat în Parlament pe listele PNL Iași. Între 2016 și 2022, a fost vicepreședinte al Senatului. Este licențiată în drept la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este considerată de presă protejata baronilor liberali din acest oraș.
- Bogdan Licu, 56 de ani, a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. În 2015, Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de obținută la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
- Dacian Cosmin Dragoș, 50 de ani, a fost numit în iulie 2025 de președintele Nicușor Dan și este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform presidency.ro.
- Mihai Busuioc, 51 de ani, este judecător al CCR din iulie 2025, ca urmare a propunerii PSD. Busuioc, absolvent al facultății particulare de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și al cursurilor Colegiului Național de Apărare, a fost președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului și șef al Agenţiei Naţionale de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta, în 2012. Numele său a fost prima oară făcut public la refuzul de a-și părăsi postul de la Guvern pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și șeful său politic, Liviu Dragnea. Numirea lui la CCR în vara anului 2025 a fost contestată de partidul SOS România, iar contestația a fost respinsă de judecătorii Curții.
- Csaba Ferenc Asztalos, 51 de ani, este la CCR din iulie 2025, din partea UDMR și susținut de coaliția de guvernare.A urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative (1993-1997) și a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda (2008-2009). Între 2003 și 2010 a fost doctorand în drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept. În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
