Premierul Ilie Bolojan îi transmite preşedintei Curţii Constituţionale a României (CCR), Simina Tănăsescu, câteva „aspecte legate de îndeplinirea Jalonului nr. 215 - Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cadrul Planului Naţional de Redresere şi Rezilienţă”.
Scrisoarea vine în condițiile în care judecătorii CCR urmează să decidă pe 11 februarie cu privire la constituționalitatea reformei pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament, pentru a doua oară, la începutul lunii decembrie.
Printre principalele modificări propuse de Guvernul Bolojan se numără stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, creşterea vechimii minime în muncă de la 25 de ani – cât este în prezent – la 35 de ani şi creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani.
Judecătorii CCR au amânat până acum de patru ori să ia o decizie în privința obiecției de neconstituționalitate în legătură cu cel de-al doilea proiect, care a fost fost contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Amânările de la Curtea Constituțională au venit în condițiile în care proiectul de lege prevedea intrarea în vigoare a măsurilor de la 1 ianuarie 2026.
În scrisoarea adrestă Curții Constituționale, premierul Bolojan spune că ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost informat că, „pe baza informaţiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
Informarea a avut loc într-o reuniune formală a reprezentanţilor Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi a reprezentanţilor Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din Comisia Europeană, de pe 30 ianuarie, potrivit documentului.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, mai spune Bolojan în scrisoare.
El menţionează că îi transmite preşedintei CCR aceste informaţii „în contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Prim-ministrul a vorbit și în conferința de presă din 4 februarie cu privire la neîndeplinirea acestei reforme asumate de România cu Comisia Europeană și a spus că pentru reechilibrarea economiei este nevoie de finanțările din PNRR.
„Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraţilor, jalonul 215, unde avem o reţinere de peste 200 de milioane de euro, deci aproape 230 de milioane de euro, din discuţiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană săptămâna trecută”, a spus el.
„În momentul de faţă, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit, deci ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă, şi mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii”, a declarat Bolojan.
Scrisoarea trimisă de prim-ministru Curții Constituționale vine în contextul în care judecătorii au amânat de patru ori să ia o decizie cu privire la reforma pensiilor speciale.
Cea mai recentă amânare, din 16 ianuarie, a fost decisă „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026”.
Potrivit comunicatului de luna trecută, cu o zi înainte de ședința de vineri, pe 15 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – instituția care a contestat proiectul de lege – a depus o expertiză contabilă extrajudiciară.
Expertiza susținea că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, deoarece, dacă vor intra în vigoare prevederile, ar fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Celelalte amânări au fost motivate oficial prin lipsa cvorumului de ședință și necesitatea completării documentației.
Patru judecători propuși de PSD au lipsit sau au părăsit ședințe succesive, susținând prin comunicate că au solicitat amânarea deliberărilor pentru a putea analiza suplimentar impactul reformei și documentele transmise de Guvern și ÎCCJ.
Președinta ÎCCJ: O ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a reacționat vineri la scrisoarea trimisă de prim-ministrul Ilie Bolojan Curții Constituționale.
ÎCCJ este cea care a sesizat obiecția de neconstituționalitate cu privire la proiectul Guvernului.
Savonea afirmă că își exprimă „îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii”.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, spune șefa curții supreme, într-un comunicat din 6 februarie.
Ea completează că este „inexact din punct de vedere juridic” argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, afirmă președinta ÎCCJ.
Savonea mai spune că CCR „nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”.
„Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”, spune ea.
Președinta Curții Supreme menționează că invocarea articolului 148 din Constituție „nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale”.
„Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia”, afirmă Lia Savonea.
Ea îi cere premierului Ilie Bolojansă-și reafirme public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și „să evite, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”. „Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.”
Replica Guvernului: Premierul nu a făcut presiuni, nu a cerut un anumit verdict
„Premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR, nu a formulat avertismente, cu atât mai puțin nu a cerut un anumit verdict”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, pentru G4Media.
Replica Guvernului a fost la acuzațiile făcute anterior de președinta ÎCCJ, Lia Savonea.
„Nu intră în preocupările premierului interpretarea doamnei Lia Savonea privind cauzele neîndeplinirii unui jalon PNRR, mai ales când ele contravin interpretării oficiale a Comisiei Europene”, a mai spus reprezentanta Guvernului.
Dogioiu a amintit de expertiza trimisă de ÎCCJ la CCR, care a cauzat cea mai recentă amânare. Este „extrem de discutabilă sub aspectul acurateții”, spune ea.
Judecătorii Curții Constituționale - decembrie 2025
Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
- Elena Simina Tănăsescu, 57 de ani, este președintele CCR din iulie 2025 și a fost numită judecătooare la CCR în 2019, de către președintele de la acel moment, Klaus Iohannis. A fost judecătoare din 1991, iar după doi ani a început să predea. Are studii post-doctorale în drept constituțional la Facultatea de Drept de la Universitatea din București și abilitarea de a conduce doctorate la Sorbona. A fost consilier prezidențial între 2015 și 2018. A fost acuzată că a făcut presiuni pentru ca fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu să demisioneze.
- Cristian Deliorga, 68 de ani, ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat, la propunerea Partidului Social Democrat (PSD). Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța. Între 2003 și 2011 a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost acuzat de mușamalizarea unor dosare de politicieni. A devenit cunoscut după ce l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu.
- Gheorghe Stan, 51 de ani, este judecător la CCR din 2019, după ce a fost propus de PSD. A terminat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997, iar în perioada 2004-2005 a urmat studii postuniversitare de drept penal – criminologie, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În ianuarie – iunie 2019 a fost procuror-șef al controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
- Mihaela Ciochină, 58 de ani, este judecătoare la CCR din mai 2022, după ce a fost numită de președintele Klaus Iohannis. A absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București. Între 19 ianuarie 2015 și 11 iunie 2022 a fost consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatului României, unde a avut mai multe funcții de execuție, potrivit CV-ului său.
- Laura-Iuliana Scîntei, 49 de ani, este judecătoare la CCR din 2022, la propunerea Partidului Național Liberal (PNL). Este de profesie notar public. A intrat în Parlament pe listele PNL Iași. Între 2016 și 2022, a fost vicepreședinte al Senatului. Este licențiată în drept la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este considerată de presă protejata baronilor liberali din acest oraș.
- Bogdan Licu, 56 de ani, a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. În 2015, Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de obținută la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
- Dacian Cosmin Dragoș, 50 de ani, a fost numit în iulie 2025 de președintele Nicușor Dan și este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform presidency.ro.
- Mihai Busuioc, 51 de ani, este judecător al CCR din iulie 2025, ca urmare a propunerii PSD. Busuioc, absolvent al facultății particulare de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și al cursurilor Colegiului Național de Apărare, a fost președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului și șef al Agenţiei Naţionale de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta, în 2012. Numele său a fost prima oară făcut public la refuzul de a-și părăsi postul de la Guvern pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și șeful său politic, Liviu Dragnea. Numirea lui la CCR în vara anului 2025 a fost contestată de partidul SOS România, iar contestația a fost respinsă de judecătorii Curții.
- Csaba Ferenc Asztalos, 51 de ani, este la CCR din iulie 2025, din partea UDMR și susținut de coaliția de guvernare.A urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative (1993-1997) și a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda (2008-2009). Între 2003 și 2010 a fost doctorand în drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept. În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
