În România există doar trei bazine olimpice omologate oficial. Două dintre ele, din Otopeni și din Târgu-Mureș, stau însă închise la un an de la inaugurare, reiese dintr-o investigație realizată de Europa Liberă.
În multe orașe lipsește o infrastructură ușor accesibilă pentru tinerii înotători de performanță. Unele bazine noi au fost realizate defectuos, iar cele vechi sunt nemodernizare sau chiar abandonate. De aceea, viteza cu care David Popovici a uluit lumea înotului pare total disproporționată față de cea cu care infrastructura de natație prinde contur în România.
Târgu-Mureșul se poate lăuda, de anul trecut, cu o mândrețe de bazin olimpic de înot, ridicat pe amplasamentul fostului ștrand 1 Mai, închis după 2000. Bazinul este unul dintre cele mai moderne din țară, construit după standarde olimpice și ar putea găzdui competiții naționale și internaționale de natație.
Cu o singură condiție. Dacă nu ar fi închis.
Sunt 14 ani de când proiectul de realizare a unui complex de natație în cartierul Aleea Carpați din Târgu-Mureș a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern. Hățișul birocratic și juridic și lipsa fondurilor au făcut ca lucrările să înceapă abia în 2019, dar să se încheie în doar 2 ani, în 2021.
Deși investiția a fost realizată în baza unui contract de execuție de 25 de milioane de lei, la aceasta s-au adăugat și alte costuri, inclusiv de dotări, valoarea investiției finale depășind 50 de milioane de lei.
Inaugurat oficial în 2021, de o pleiadă de oficialități, bazinul olimpic stă însă închis și neutilizat de aproape un an. Atât a durat ca Guvernul să emită o (nouă) Hotărâre de Guvern, cu privire la cine administrează bazinul olimpic, iar Ministerul Sportului să obțină aprobarea pentru schema de personal, angajările fiind lansate abia acum.
Între timp, a fost și omologat de Federația Română de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM) ca bazin olimpic pentru competiții naționale și internaționale.
„Ne-am grăbit cât am putut de mult cu omologarea, am fi vrut să organizăm inclusiv Campionate Naționale aici, dar restul nu mai ține direct de noi, nici nu știu dacă am fi avut voie să ne implicăm mai mult”, a spus pentru Europa Liberă președintele Federației Române de Natație, Camelia Potec.
La fața locului, clădirea bazinului olimpic oferă clasica imagine în care un imobil „la cheie”, impozant, zace fără viață în fața privitorilor.
Un paznic veghează în permanență obiectivul, în timp ce buruienile se ițesc dintre dalele de asfalt ale parcărilor amenajate lângă clădire.
Mai mult, pe o parte a terenului de 2 hectare aferent bazinului, a fost amenajată în exterior și o pistă de role, circulară, inutilizabilă și aceasta, câtă vreme complexul este închis.
În iulie 2021 o pleiadă de oficialități, în frunte cu ministrul Dezvoltării, Cseke Attila și vicepremierul Kelemen Hunor tăiau panglica de inaugurare a bazinului olimpic acoperit din Târgu-Mureș. UDMR anunța de altfel pe site-ul oficial măreața realizare.
Asta la 13 ani după ce investiția fusese aprobată de Guvern. De altfel, la inaugurarea de anul trecut a fost prezent și fostul ministru al Dezvoltării, Laszlo Borbely, care își amintea că „am semnat hotărâre de guvern în 2008, tot e bine că s-a finalizat în 2021”.
La aproape un an de la inaugurarea bombastică, bazinul nu a fost încă deschis publicului, spre nedumerirea locuitorilor orașului, în special ai celor din cartierul Aleea Carpați.
„Sper că faceți poze ca să ne spuneți când se deschide. De tăiat panglici s-au tăiat, dar de atunci vedem doar de afară clădirea asta frumoasă”, spune, cu ocară în glas, un tânăr locuitor al cartierului Aleea Carpați.
Interiorul arată și el impecabil. Bazinul olimpic de 50x25 metri, cu 10 culoare, dublat de un bazin de încălzire, sau de inițiere înot, de 25x10 metri sunt umplute cu apă, la temperatură mai scăzută (18 grade Celsius) decât cea care va trebui menținută într-un bazin olimpic funcțional (24 de grade).
Mai sunt de făcut unele dotări interioare, dar facilitățile principale, bazinele, nu așteaptă decât să fie utilizate.
„Chiar acum l-am auzit pe primar la radio, zicea că se va deschide luna viitoare. Dacă nici acum nu se înțeleg, când și primarul și ministrul Sportului sunt din aceeași 'barcă', atunci când?”, adaugă un localnic, intervievat în părculețul de dinaintea intrării.
Vorbele lui fac trimitere la primarul Târgu-Mureșului, Soós Zoltán și la ministrul Sportului, Eduard Novak și sintetizează blocajul în care se găsește acum bazinul olimpic, pe fondul indeciziei cu privire la cine va administra baza sportivă și la lipsa personalului, care abia acum este în curs de angajare.
Titularul de drept și administratorul bazei de natație este Ministerul Sportului, prin Clubul Sportiv Mureșul Târgu-Mureș, finanțat direct de Minister. Doar că oficializarea dării în folosință a obiectivului sub tutela clubului a întârziat.
Asta după ce Primăria Târgu-Mureș și-a anunțat intenția de a prelua administrarea bazei, variantă agreată și de ministrul Eduard Novak, încă dinainte de inaugurarea formală din iulie 2021.
La nici o lună după acel moment, consilierii locali din Târgu-Mureș aprobau în august 2021 o hotărâre cu privire la preluarea terenului și a construcției în administrarea primăriei, delegându-l pe primar pentru a face demersurile necesare la minister.
Primăria mureșeană administrează de altfel Complexul de agrement Mureșul, cunoscut de localnici drept „Weekend”, unde funcționează un bazin de dimensiuni olimpice (50x25 m) în balon, dar și alte două bazine, pentru înotători, respectiv neînotători. De asemenea, municipalitatea deține și o altă piscină interioară, din zona gării.
„Noi avem o infrastructură sportivă, iar clubul municipal are sute de înotători, care se vor putea pregăti aici, putem transfera și personal. Am făcut ceea ce ține de noi, acum așteptăm Hotărârea de Guvern care să parafeze trecerea bazei în administrarea noastră. Dacă ținea doar de noi, bazinul era deja deschis”, ne-a declarat Borsos Csaba, purtător de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș.
Un an pentru o Hotărâre de Guvern, similară cu un act normativ din 2008
În modestul sediu al Clubului Sportiv Mureșul Târgu-Mureș, directorul Cosmin Pop explică demersurile pe care le-a făcut din 2016, de când este director „plin”, pentru ca lucrările să poată începe, fapt care avea să se întâmple abia în 2019.
Pentru ce s-a întâmplat între 2008-2016 nu are explicații, deși a fost pentru o perioadă de timp director adjunct. Spune doar că nu trebuie uitat că în primii ani ai intervalului respectiv, România a resimțit din plin efectele crizei economice mondiale.
Potrivit presei mureșene, proiectul a intrat în impas după 2010 ca urmare a sistării fondurilor Companiei Naționale de Investiții, timp în care amplasamentul vechiului ștrand - pe care este situat - s-a degradat încontinuu și a devenit adăpost pentru oamenii străzii.
„A trebuit să eliberăm terenul vechiului ștrand, să casăm materialele și să putem întabula terenul liber de orice sarcini. Am reușit asta în 2017, nu a fost o lucrare mică, în 2018 s-au întrunit toate condițiile, în 2019 au început lucrările la bazinul olimpic”, a explicat el.
„În 2021 lucrările au fost gata, mai rar în România ca în doi ani să începi ceva și să termini și să nu uităm că am trecut și prin pandemie. În iulie anul trecut s-a făcut recepția lucrărilor și s-a făcut un protocol de predare-primire către Clubul Sportiv Mureșul. Abia acum în iunie 2022 a fost finalizată Hotărârea de Guvern prin care a fost trecut în administrarea Clubului Mureșul”, a mai arătat directorul.
Practic a durat un an emiterea unui act normativ - la final de mai, publicat în Monitorul Oficial în 3 iunie - cu prevederi de altfel similare cu cele din HG-ul de la aprobarea inițială a investiției... încă din 2008.
Din iulie anul trecut, bazinul stă închis, însă în decembrie 2021 a obținut omologarea pentru competiții naționale și internaționale, obținută în decembrie 2021, pentru o perioadă de 5 ani, din partea Federației de Natație.
Certificatul de omologare tronează de altfel în biroul directorului CS Mureșul.
„În această vară se va deschide sigur, am lansat angajările”
HG-ul recent emis a venit la pachet cu posibilitatea lansării concursurilor pentru cele 14 posturi necesare funcționării bazinului. Lipsa schemei de personal a fost un alt motiv pentru care bazinul nu a putu fi funcțional.
„Ministerul a reușit să obțină aprobarea pentru cele 14 persoane de care avem nevoie. Bazinul olimpic e ca o uzină, cu centrală de înaltă capacitate, ai nevoie de fochiști, apoi de salvamari, recepționeri, instalator, muncitori la întreținerea perimetrului. Am lansat toate concursurile, la final de lună sperăm să avem schema de personal completă”, a spus Cosmin Pop.
Odată și acest pas finalizat și realizarea ultimelor dotări - turnicheții de acces, punctele anti-doping și de prim ajutor - bazinul olimpic se va putea deschide în această vară, cel târziu în august, asigură el.
„Noi suntem pregătiți să îl administrăm, nu merită să ne tot gândim că dacă ajunge peste o lună la primărie, dacă va ajunge peste trei ani, dacă ajunge peste zece. Trebuie pornit și, dacă se decide să se predea către Primărie, se va preda din mers”, a spus Cosmin Pop.
Admite că deciziile se iau la nivel central, dar indiferent de forma de administrare, clubul va resuscita secția de înot, în condițiile în care are o tradiție în sporturile de apă, în special canotaj, unde oferă componente ale loturilor naționale și chiar medaliate olimpice.
De altfel, unul din cele 15 posturi aprobate inițial de Minister pentru bazin a fost tăiat tocmai pentru a putea angaja un antrenor de înot în regim propriu.
„E vital ca acest bazin să funcționeze, câtă vreme e al doilea omologat după cel de la Dinamo”, adaugă el.
Ca director de club sportiv, subliniază că „ar trebui să existe astfel de bazine în toate reședințele de județ”.
Pop a mai menționat că bazinul va fi deschis și pentru sportivii de performanță și pentru cei care urmează cursuri de inițiere, dar și pentru publicul larg. „Vom emite bilete doar pentru 2 ore, în niciun caz pentru o zi, tocmai pentru a nu conturba activitatea celor care fac înot în mod organizat”, a spus el.
Birocrație dublată de... birocrație
HG-ul recent care face posibilă deschiderea bazinului în administrarea Ministerului Sportului, prin CS Mureșul este pe de altă parte una provizorie.
Asta deoarece în circuitul de avizare interministerial se află în curs de aprobare o altă Hotărâte de Guvern, prin care obiectivul va fi preluat de Primăria Târgu-Mureș, potrivit secretarului de stat în Ministerul Sportului, Thomas Moldovan.
„Finalizăm angajările, în 26 iunie și de luna viitoare bazinul va putea fi deschis, în administrarea Ministerului Sportului. Între timp vor curge procedurile pentru HG-ul prin care bazinul va fi preluat de Primărie, inclusiv personalul care va fi angajat”, a declarat Thomas Moldovan pentru Europa Liberă.
Susține că a insistat ca bazinul să fie deschis cât mai repede, chiar dacă administrarea se va schimba ulterior.
Întrebat de ce nu s-a putut întâmpla asta încă de anul trecut, a precizat că este secretar de stat doar din ianuarie. Ministrul Sportului, Eduard Novak, nu a răspuns solicitărilor Europei Libere pe această temă.
Secretarul de stat estima la începutul anului costurile de întreținere ale bazinului la între 3 milioane de lei - 5 milioane de lei anual, motiv pentru care gestionarea de la nivel local ar fi mai eficientă.
Centrul de la Otopeni, deschis odată cu Campionatele Europene
O poveste aproape trasă la indigo, dar de mai mare anvergură, este cea a Centrului Național de Natație de la Otopeni, cea mai modernă bază de natație din România.
Dispune de două bazine olimpice, unul de înot și unul de sărituri în apă și alte patru bazine de încălzire / inițiere în înot, urmând să găzduiască între 5-10 iulie Campionatele Europene de Juniori, la ambele discipline.
Proiectul a demarat de asemenea în urmă cu peste 10 ani, dar a fost inaugurat în mai 2021. La fel ca în cazul bazinului olimpic din Târgu-Mureș, după momentul inaugurării nu a funcționat.
Asta întrucât preluarea în acte a complexului a durat aproximativ jumătate de an, după cum declara primarul orașului Otopeni pentru TVR, în mai 2022.
Și aici angajările au demarat cu dificultate și abia acum sunt în curs de finalizare. Practic, baza de natație se va deschide odată cu Europenele de juniori.
Planurile sunt mari pentru viitor, în 2023 urmând să aibă loc Europenele mari, de seniori.
„Nu puteam începe direct cu o competiție de seniori, dar înspre acolo ne îndreptăm, mai întâi Europene de juniori, apoi, în 2023 și cele de seniori”, ne-a declarat președintele Federație de Natație Camelia Potec.
Multe bazine, pe hârtie
Lista sinteză a subprogramului Bazine de Înot a Companiei Naționale de Investiții cuprindea la final de 2019 realizarea a peste 400 de bazine de înot, majoritatea piscine didactice, în municipii reședințe de județ, orașe și comune din întreaga țară.
Dintre acestea, în zece ani, 2012-2022 au fost realizate 32, peste 40 sunt în derulare și alte 10 sunt în faza de achiziție publică - licitație.
Între acestea se află și singurul bazin olimpic de înot omologat oficial și totodată funcțional - inaugurat în 2014, în urma unei investiții de peste 45 de milioane de lei, cel al Clubului Sportiv Dinamo, din București.
Șase ani a durat construcția bazei sportive cu 700 de locuri, care găzduiește și meciuri de polo.
Parcursul celorlalte două bazine olimpice de înot omologate - Târgu-Mureș și Otopeni oficial în acest moment în România a fost mult mai îndelungat în timp.
Ambele baze de natație sunt închise la un an de la inaugurările festive din 2021, din motive birocratice.
Campionul în țara în care bazinele se construiesc (aproape) ca autostrăzile
E cealaltă față a realității în care titlurile mondiale obținute de David Popovici la Mondialele de Natație de la Budapesta au creat un entuziasm generalizat, inclusiv în rândul autorităților.
„Vă iubesc pe toți, vă mulțumesc că m-ați urmărit, este doar începutul unui drum”, a spus imediat după cel de-al doilea aur de la Budapesta, David Popovici. A devenit al doilea înotător din istorie care cucerește titlul mondial atât la 100 m cât și la 200 m (stilul liber) și a stabilit în ambele probe două recorduri mondiale de juniori.
Într-un interviu publicat anul trecut, după ce câștigase Europenele de juniori, cu recorduri mondiale, sportivul mărturisea de altfel că are un singur scop, din punct de vedere sportiv: să fie cel mai bun din lume.
„E un sportiv de excepție, foarte-foarte talentat, la care a adăugat enormă muncă, seriozitate și stabilirea unor obiective de la care a reușit să nu se abată, chiar și în momente dificile, inclusiv în pandemie, nu a uitat care îi este obiectivul”, a declarat pentru Europa Liberă președintele Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, Camelia Potec, fostă campioană olimpică la natație.
Dacă tânărul sportiv s-a impus deja la nivel internațional, infrastructura autohtonă ține cu greu pasul și cu cea din spațiul imediat apropiat. Comparația cu Ungaria, de evitat mai nou inclusiv la fotbal, nu se susține deja de foarte mult timp în natație.
„Nu există termen de comparație cu țările vecine, dar să nu ne văităm!”
„Nu există termen de comparație cu țările vecine, din Europa, știm ce avem, pe ce infrastructură ne bazăm, încercăm să găsim fonduri pentru bazele într-o stare neconformă cu ambițiile minime necesare, asta este situația, ca federație trebuie să găsim soluții pentru a face performanță și reușim, iată, cu unul, doi, trei sportivi”, admite Camelia Potec.
Este încrezătoare că deschiderea Centrului de Natație din Otopeni (fie și la un an de la inaugurare) cu ocazia Europenelor de juniori, programate între 5-10 iulie va impulsiona pregătirea în condiții de top pentru performerii români.
E nevoie de mai multe bazine de înot, „dar și de condiții mai bune în bazinele pe care le avem”, a spus fosta campioana olimpică.
„Nu stăm să ne văităm și să spunem numai că avem nevoie de bazine. Eu cred că va trebui să fim conștienți de ceea ce avem și să mergem înainte cu ceea ce avem și în același timp să spunem și că nu sunt suficiente aceste bazine. Și dacă reușim în condițiile acestea să facem performanță și să avem în fiecare an, să creștem la nivel de performanță vă dați seama ce s ar întâmpla dacă am avea altă infrastructură”.
Chiar și în aceste condiții, există „urmași” pentru deja consacrații Popovici și Glință, inclusiv în variantă feminină.
„Au fost bătute inclusiv recorduri ale Dianei Mocanu (campioană olimpică la doar 16 ani, n.red.), veți avea ocazia să vedeți la rampă astfel de sportive, la Europene”, anunță fosta medaliată cu aur la Jocurile Olimpice.
„Popovici și Glință sunt 'minuni', nu e meritul mașinăriei noastre!”
Pentru alți specialiști din domeniu, performanțele reușite de David Popovici, dar și de Robert Glință - campion european de seniori anul trecut, la 100 m spate, vin în răspăr total cu infrastructura și tot mecanismul din spatele înaltei performanțe.
„Statul nu are niciun merit în asta. Aparițiile lui Popovici și Glință mi se par niște minuni dumnezeiești și în mod normal nu ar fi 'trebuit' să se întâmple”, spune Cezar Bădiță, maestru al sportului și antrenor de înot, fost vicecampion european și finalist la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000.
„Ca să găsești acel Phelps (Michael Phelps, recordmanul medaliilor olimpice la înot, n.red.), acel Popovici în cazul nostru, trebuie să cerni foarte, foarte mulți sportivi, pentru că e un diamant foarte rar. Cred că a fost un noroc extraordinar, că 'mașinăria' noastră a găsit acest diamant, pentru că existau atât de multe motive ca acest diamant să treacă pe lângă noi”, continuă Bădiță, care deține în prezent propria școală privată de înot, în capitală.
Din sute de copii care i-au trecut lui și colegilor prin mână, la vârste fragede, la nivel de gimnaziu rămân în grupe câteva zeci, iar în timpul liceului acced spre performanță, la nivel național cel puțin, câțiva.
David Popovici provine la rândul său de la o școală privată de înot, Navi București, unde a fost pregătit de Adrian Rădulescu, antrenorul său și în prezent, chiar dacă sportivul a fost legitimat între timp la CS Dinamo.
Lipsa unei rețele de bazine de înot în apropierea școlilor sau locuințelor practicanților înotului de performanță e principala problemă pe care o identifică în ceeea ce privește creșterea de viitori performeri, adaugă Cezar Bădiță.
„Degeaba taie ministrul o panglică, 'uite ce bazin frumos am făcut', dacă e în Otopeni și copilul locuiește în București. Face 2 ore doar pe drum și dacă sunt 2 antrenamente, plus școală, i-ai distrus tot programul”.
„Școala pune presiune și pe sportivi, e cu atât mai important ca bazinele să fie la îndemână”
Aseamănă situația construirii bazinelor cu cea a autostrăzilor, în care miniștrii se învinuiesc unii pe alții pentru că proiectele nu înaintează mai repede. Cezar Bădiță a oferit și exemplul orașului Giurgiu, unde un bazin nu a putut fi avizat pentru că pe dedesubt trece un cablu electric, sau cel din Pitești, unde deși există bazin olimpic, înotătorii au fost nevoiți să se antreneze mult timp în bazine private, acesta fiind închis.
„La școala 25 în București, s-a inaugurat acum cinci ani, cu 'tăiat de panglică', un bazin, după care au realizat că nu au fonduri pentru personal, inclusiv profesori, pază, etc. Pot da n exemple, este adeseori o bătaie de joc, nu poți purta pe drumuri copilul dintr-o parte în alta a capitalei”, a exemplificat Bădiță.
El a ținut să adauge că, deși esențială, asigurarea accesului la bazin reprezintă de altfel doar o mică parte dintr-o mașinărie presupusă de performanță. Aceasta trebuie dublată de nutriție, odihnă, metode de pregătire și recuperate, organizate cât mai aproape de școală.
„Școala a devenit tot mai importantă și pentru părinții copiilor, dar și profesorii îi țin din scurt pe sportivi, astfel că este vital ca bazinele și restul facilităților să fie cât mai apropiate de zonele unde aceștia învață. În Australia eu nu am văzut grădiniță fără bazin, e drept că la ei e sport național”.
Trei bazine omologate oficial, altele două în curs
În prezent sunt doar trei bazine omologate drept olimpice, pentru competiții naționale și internaționale - CS Dinamo, Otopeni și Târgu-Mureș și altele două în curs de omologare - Brașov (bazin scurt, de 25 m) și Târgoviște - unde se va desfășura de altfel Campionatul Național de Cadeți și Juniori, spune Camelia Potec, pentru Europa Liberă.
Totuși, în țară există mai multe bazine cu dimensiunile olimpice, doar că nu au fost urmați pașii necesari omologării, iar sportivii din loturile naționale se pregătesc inclusiv în acestea, a menționat președintele Federației de Natație.
„Am încercat să organizăm centre de pregătire în mai multe locații din țară, am fost la Cluj, Bacău, Pitești, Baia-Mare, Târgoviște, București, tocmai pentru a nu despărți atât de devreme și atât de mult atât de departe părinții de copii”, a spus ea.
„E important într-adevăr ca înainte de marile competiții să facem cantonamentul de pregătire centralizat, să adunăm loturile respective la Otopeni, cum facem în momentul de față la Complexul Național de la Izvorani. Acel centru e însă foarte solicitat și de alte sporturi și e o provocare de multe ori să găsim cazările disponibile, dincolo de accesul la bazin, care ne este asigurat”.
Cum își pot da mâna înotul și școala
Fosta campioană olimpică consideră că introducerea orelor de înot în rutina elevilor din clasele mici reprezintă o necesitate pentru creșterea bazei de selecție de viitori performeri.
Opinia îi este împărtășită și de alți antrenori sau instructori consultați de Europa Liberă. Cu atât mai mult cu cât până la performanță, înotul este recomandat adesea ca o activitate utilă pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
Un exemplu de bune practici există la Oradea, unde de mai mulți ani există o mini-rețea de bazine la care elevii de școală ajung cu regularitate, a spus Potec.
În privința pregătirii de care au parte copiii și tinerii care visează la performanță, ea consideră că nu patalamaua de antrenor face diferența, ci dorința tehnicienilor de a se pune la curent cu cele mai noi metode de pregătire.
„I-am anunțat pe antrenori că le putem facilita accesul la orice specialist își doresc, există resurse nelimitate pe internet. Adrian Rădulescu, antrenorul lui David, este cel mai bun exemplu pentru auto-perfecționare, va ține de altfel un curs și la Europenele de Juniori, din care toți au de învățat”, a conchis Camelia Potec.
