Zeci de mii de persoane au luat parte și în a cincea zi de proteste în Belarus împotriva alegerii lui Aleksandr Lukașenka pentru un al șasea mandat într-un scrutin denunțat de opoziție drept fraudat.
Aflate sub presiune internațională pentru represiunea violentă cu care a răspuns protestelor, autoritățile au eliberat, joi seară, circa o mie de persoane reținute în urma protestelor, iar ministrul de Interne și-a cerut scuze pentru suferințele cauzate de folosirea forței excesive.
„Îmi asum responsabilitatea și cer scuze pentru rănile provocare unor oameni la întâmplare la proteste" a afirmat Iuri Kariev, adăugând că și protestatarii au fost implicați în fapte violente.
Un alt aliat al lui Lukașenka, șefa consiliului național al statului Natalia Kochanova a arătat că președintele a ordonat o revizuire imediată a arestărilor.
„Nu luptăm, nu avem nevoie de război", a afirmat ea. „Până la finalul serii mai mult de o mie de persoane au fost eliberate sub obligația de a nu participa la evenimente neautorizate", a completat Kochanova.
Forțele de intervenție ale poliție au folosit din plin armamentul din dotare, inclusiv arme de foc în evenimente izolate precum în orașul Brest, pentru a dispersa protestele. Astfel, sute de persoane au fost rănite, iar două au decedat în timpul protestelor care au început în seara alegerilor din 9 august.
Aproximat 6.000 de persoane au ajuns în centrele de detenție, iar anumite informații susțin că ei ar fi fost bătuți și abuzați de către poliție.
În același timp, crește presiunea internațională asupra guvernului belarus, ca să pună capăt violenței împotriva demonstranților și să dezamorseze criza.
Un grup de experți în domeniul drepturilor omului al Organizației Națiunilor Unite a emis joi o declarație prin care condamnă acțiunile poliției din Belarus.
„Suntem indignați de violența poliției față de protestatarii pașnici și față de jurnaliști”, se arată în declarație.
„Forțele de securitate nu par să caute dialog cu protestatarii sau să le permită să își exercite dreptul liber la întruniri pașnice.”
Experții ONU au cerut comunității internaționale „să sporească presiunea asupra guvernului din Belarus pentru a înceta să atace violent cetățenii care își exercită drepturile fundamentale.”
Pe 13 august, liderii Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei au emis o declarație comună oferindu-se să acționeze ca mediatori „de dragul soluționării pașnice a crizei din Belarus”. Miniștrii de Externe din Uniunea Europeană se reunesc vineri pentru a discuta răspunsul blocului comunitar în fața evenimentelor din Belarus.
