Este din ce în ce mai „probabil” ca Belarus să intre în conflict, a declarat luni un oficial militar al NATO pentru CNN, pentru că „Putin are nevoie de sprijin. Orice ar ajuta”, a explicat oficialul.
Avertismentele au fost confirmate de o sursă a opoziției belaruse, care susține că unitățile de luptă din Belarus sunt gata să intre în Ucraina în orice clipă, cu mii de forțe pregătite să o facă.
În afară de impactul militar, o astfel de decizie ar avea, însă, și o implicație geopolitică, pentru că presupune aderarea unei a treia țări la războiul pornit de Putin în Ucraina.
De asemenea, un înalt oficial al serviciilor de informații ale NATO a spus că alianța deține date că guvernul belarus „pregătește terenul pentru a justifica o ofensivă belarusă împotriva Ucrainei”.
Belarusul, aflat sub mâna de fier a dictatorului Alexandr Lukașenko, a decis luna trecută să găzduiască permanent trupe rusești și arme nucleare.
Pe de altă parte, oficialii americani au subliniat pentru CNN că nu au văzut încă nicio dovadă că Rusia mută arme nucleare sau că s-ar pregăti să o facă.
Sursele au subliniat că, până în prezent, nu au existat indicii că Belarus participă la luptele din Ucraina, iar un înalt oficial american al apărării a spus că Pentagonul nu a văzut „niciun semn că belarușii s-ar pregăti să se mute în Ucraina sau că au încheiat vreun acord pentru a face asta.”
Implicarea în război ar destabiliza Belarusul
Oficialul militar al NATO a spus că o decizie finală privind implicarea Belarusului în război încă nu a fost luată la Moscova și, până în prezent, nu există indicii că forțele belaruse vor participa la luptele din Ucraina.
„Nu este vorba despre ceea ce vrea [Alexander] Lukașenko”, a explicat oficialul, referindu-se la președintele belarus. „Întrebarea este: Putin vrea încă o țară instabilă în regiune?”
Pentru că „implicarea în război ar destabiliza Belarusul”, a spus oficialul.
Oficialul nu a explicat cum ar putea interveni Belarus în război, dar a spus că este de așteptat ca Rusia să încerce să oprească ajutorul militar al NATO care vine în Ucraina de la granița sa de vest.
Un înalt oficial al guvernului ucrainean a declarat încă de pe 28 februarie pentru CNN că serviciile secrete ucrainene au informații că Belarusul ar putea „participa direct” la invadarea Ucrainei, „pe lângă faptul că le permite rușilor să-și folosească teritoriul și le permite să treacă granița”.
O a doua sursă apropiată guvernului ucrainean a declarat că, pe lângă serviciile de informații ucrainene, și administrația Biden a transmis guvernului ucrainean că Belarus se pregătește să se alăture invaziei ruse.
Avertismentul Casei Albe
Casa Albă a avertizat că este pregătită să impună Belarusului și mai multe sancțiuni, pe fondul informațiilor potrivit cărora forțele armate belaruse s-ar putea alătura celor rusești la invadarea Ucrainei.
„Am spus că, în măsura în care Belarus continuă să ajute și să susțină agresiunea Rusiei în Ucraina, se va confrunta și cu consecințe”, a spus un înalt oficial al administrației. „Am implementat deja unele dintre aceste măsuri. Aceste costuri vor continua să crească mult mai mult."
Departamentul de Trezorerie al SUA a emis sancțiuni împotriva a 24 de persoane și entități din Belarus.
În anunțarea deciziei de suspendare a operațiunilor de la Ambasada SUA în Belarus, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a citat atunci „atacul neprovocat și nejustificat al forțelor militare ruse în Ucraina”, dar nu a indicat nicio informație cu privire la potențiala acțiune militară a Belarusului.
Lukașenko, extensia lui Putin
Washington Post a scris pentru prima oară că Belarusul se pregătește să trimită soldați în Ucraina, citând un oficial al administrației americane.
„Este foarte clar că Minskul este acum o extensie a Kremlinului”, a spus oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului despre evoluția securității în zonă. Casa Albă a refuzat să comenteze oficial.
Președintele belarus Alexander Lukașenko este un aliat de nădejde al președintelui rus, Vladimir Putin, și, înainte ca acesta să ordone pe 24 februarie invadarea Ucrainei, a permis trupelor ruse să se adune în Belarus și să facă exerciții militare pe scară largă pe teritoriul țării sale, la granița cu Ucraina.
Belarusul nu s-a alăturat imediat Rusiei în invadarea Ucrainei și pentru că a jucat, în primă instanță, rolul mediatorului pentru discuțiile de pace dintre cele două țări purtate la granița ucraineano-belarusă.
Pe de altă parte, Lukașenko, fostul șef de colhoz contestat și acuzat în țara sa că a fraudat grosolan alegerile din august 2020, pe care pretinde că le-a câștigat cu 82%, pentru a obține al șaselea mandat consecutiv, depinde masiv de sprijinul Kremlinului pentru a se putea menține la putere.
Potrivit unui simulacru de referendum organizat la sfârșitul lunii trecute, Belarusul a anunțat că a renunțat la statutul săi de stat non-nuclear.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale din Belarus, aceeași care l-a validat și pe Lukașenko, la referendumul din 27 februarie a participat 78,63% din populația eligibilă cu drept de vot, iar 65,16% a votat în favoarea aprobării unei noi constituții care va renunța la statutul nenuclear al țării și care i-a oferit lui Lukașenko posibilitatea de a candida pentru două mandate suplimentare la conducerea țării unde se află neîntrerupt din 1994.
Noua constituție îi permite, așadar, Rusiei să plaseze arme nucleare în Belarus pentru prima dată de la căderea Uniunii Sovietice, atunci când Belarus a renunțat la stocurile sale și a devenit o zonă liberă nucleară.
Belarusul, trambulină pentru operațiunile Rusiei în Ucraina
Pe de altă parte, Rusia a folosit Belarusul permanent ca pe o trambulină pentru multe dintre operațiunile sale aeriene din Ucraina, potrivit informațiilor colectate de avioanele de supraveghere NATO care zboară peste granița polono-ucraineană.
CNN a însoțit pe 10 martie Escadrila 2 a NATO într-o astfel de misiune de supraveghere.
În doar două ore de la decolare, radarul de la bordul avionului NATO AWACS (Airborne Warning and Control System) a detectat aproximativ o duzină de avioane de fabricație rusă aflate în relanti în Belarus, la nord de centrala nucleară de la Cernobîl, a declarat directorul tactic al NATO Denis Guillaume.
Câteva ore mai târziu, cel puțin nouă avioane de fabricație rusă au fost văzute intrând în spațiul aerian ucrainean din Belarus, părând să se îndrepte spre Kiev, a arătat radarul.
„Marea majoritate” a avioanelor de vânătoare fabricate rusești pe care forțele NATO le-au văzut intrând în spațiul aerian ucrainean de la începutul invaziei Rusiei provin din Belarus, a declarat atunci directorul tehnic al misiunii NATO.
Într-o zi „activă”, forțele NATO văd și 20 de avioane rusești îndreptându-se spre Kiev din Belarus, a spus el.
Aeronavele militare care decolează din Belarus și intră în spațiul aerian ucrainean au sprijinit operațiunile militare rusești în Ucraina, au declarat aviatorii NATO pentru CNN.
Nimeni nu poate răspunde dacă forțele belaruse au intrat direct în conflict pentru a sprijini Rusia, nici măcar trupele NATO, pentru că Belarus și Rusia folosesc aceleași MiG-29 din epoca sovietică, așa că este dificil de spus în timp real cine le operează de fapt.
