Opoziția din Belarus a marcat Ziua Independenței țării pe 25 martie afirmându-și astfel rezistența față de autocratul Alexandr Lukașenko, acuzat că a fraudat alegerile din august 2020, când s-a reinstalat la conducerea țării unde se află neîntrerupt din 1994.
Ziua marchează cea de-a 105-a aniversare a declarației din 1918 a Belarusului independent și este sărbătorită în mod tradițional de opoziția din Belarus, dintre care mulți au fugit în exil sau au fost întemnițați de regimul Lukașenko, pe care Occidentul l-a condamnat pentru represiunea continuă împotriva mișcării pro-democrație și a societății civile.
Liderul opoziției Svetlana Țihanovskaia, care locuiește acum în Lituania, a emis o declarație video în care menționează că belarușii nu au „renuntat la visul” lor o țară liberă.
„Represiunile din ultimii ani au arătat cât de împletit este trecutul nostru cu prezentul și viitorul”, a spus ea . „Aceasta este sărbătoarea voinței noastre de libertate și independență, dragi belaruși.”
Pe 6 martie, un tribunal din Minsk a condamnat-o în lipsă pe Țihanovskaia la 15 ani de închisoare sub acuzația de conspirație pentru răsturnarea guvernului, crearea și conducerea unui grup extremist, incitare la ură și prejudicierea securității național, acuzații depre care Occidentul spune că au fost instrumentate politic.
Evenimente de marcare a Zilei Libertăţii Belarusului au fost planificate în mai multe ţări, inclusiv în Ucraina, Georgia, Cehia, Germania şi Statele Unite.
Șeful Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a reafirmat „angajamentul blocului de a sprijini poporul belarus”, adăugând că „în circumstanțe extreme”, belarușii își susțin „drepturile și libertățile”.
Departamentul de Stat al SUA a spus într-o declarație că „în ciuda complicității regimului Lukașenka în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, curajoșii belaruși continuă să susțină un viitor independent, stabil și democratic pentru Belarus”.
„În fața represiunii brutale și sistemice de către regimul Lukașenka asupra tuturor sectoarelor societății belaruse, mișcarea democratică din Belarus și societatea civilă continuă să avanseze cu curaj pentru un Belarus liber”.
Comentariile vin la o zi după ce Departamentul de Trezorerie al SUA a emis noi sancțiuni împotriva a nouă persoane și trei entități din Belarus, ca răspuns la represiunea împotriva mișcării pro-democrație a țării.
Tensiunile și protestele s-au intensificat în Belarus după alegerile prezidențiale din 2020.
Serghei Țihanovski, un blogger popular în Belarus, și-a anunțat candidatura la prezidențialele din 2020 doar pentru a-l contesta pe Lukașenko. Pentru că acesta a fost arestat - fiind condamnat între timp la 18 ani de închisoare - soția sa și-a anunțat candidatura la prezidențiale, obținând sprijinul întregii opoziții și a staff-urilor acestora de campanie.
Imediat după rezultatul alegerilor, Svetlana Țihanovskaia a fost la Comitetul Electoral, sancționat vineri de Trezoreria SUA, pentru a reclama fraudarea grosolană a alegerilor.
Opoziția a susținut că, de fapt, Țihanvoskaia a obținut o victorie zdrobitoare, de cel puțin 65%, împotriva fostului șef de colhoz, Alexandr Lukașenko, care și-a însușit al șaselea mandat consecutiv de președinte.
Țihanovskaia nu a apucat să depună plângerea pentru că a fost ridicată din sediul Comitetului Electoral de gărzile lui Lukașenko și reținută, fără să se știe nimic de soarta ei mai multă vreme, după care a apărut într-o înregistrare, vizibil timorată, vorbind despre binele copiilor săi.
La scurt timp s-a aflat că se află în exil în Lituania.
După o metodă similară gărzile lui Lukașenko au încercat să o expulzeze forțat și pe Maria Kolesnikova, fost coordonator al campaniei lui Viktor Babarika înainte ca acestuia să-i fie interzis să candideze.
Babarika, fost șef al Belgazprombank, a fost arestat cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale. După arestarea sa, Kolesnikova s-a alăturat grupului de sprijin al Svetlanei Țihanovskaia, devenind unul din cei trei lideri-femei care au cerut permanent demisia lui Lukașenko, fostul șef de colhoz aflat neîntrerupt la putere din 1994.
Kolesnikova a fost ridicată de pe stradă de gărzile lui Lukașenko și dusă, alături de un apropiat, la granița cu Ucraina, înainte de invazia rusească din februarie 2022. Ca să nu poată fi expulzată forțat, femeia și-a rupt pașaportul în bucățele mici. A fost apoi arestată și de trei ani este în închisoare unde a fost condamnată la o pedeapsă de 11 ani.
