Președintele, în vârstă de 78 de ani, și-a anunțat intenția de a candida și la alegerile din 2024 și tot în parteneriat cu Kamala Harris ca vicepreședinte.
„Planul meu este să candidez pentru a fi reales, acestea sunt speranţele mele", a declarat Biden. El a spus că acestea sunt însă doar speranțele sale dar că nu-și va face totuși „planuri sigure” cu trei ani și jumătate înainte de alegeri, iar despre Kamala a spus că este „o parteneră extraordinară".
Invazia de minori de la granița cu Mexicul
Joe Biden a răspuns mai multor întrebări privind tensiunile de la frontiera cu Mexicul, încercând să minimalizeze afluxul de migranți. „Se întâmplă în fiecare an”, a spus Biden. În urmă cu o zi, el a delegat-o pe Kamala Harris, vicepreședintele SUA, să „conducă acest efort diplomatic”, referindu-se atât la problema afluxului de emigranți de la granița cu Mexicul dar și cu El Salvador, Guatemala și Honduras.
Administraţia Biden se confruntă de două săptămâni cu un aflux de minori neînsoţiţi la frontiera americano-mexicană, motiv pentru care ministrul de Interne, Alejandro Mayorkas, a cerut Agenției americane pentru gestionarea situațiilor de urgență (FEMA) să participe, timp de trei luni, la o iniţiativă menită să le asigure o găzduire temporară, pentru a-i putea preda apoi unor apropiaţi deja instalaţi în SUA.
Ministerul Sănătăţii al SUA se ocupă în prezent de circa 8.800 de tineri migranţi, iar Serviciul vamal şi de protecţie a frontierelor (CBP) a preluat în grijă mai multe sute, în condiţiile în care sosirile zilnice continuă. Numai în luna februarie, CBP a interceptat 9.457 de minori neînsoţiţi la frontiera ţării. Numărul de migranţi minori sosiţi singuri la frontiera cu Mexicul a scăzut la cel maj jos nivel, 741, în aprilie 2020, după care a început să crească, pentru a se stabiliza la 5.871 în ianuarie.
„Guvernul federal reacţionează la sosirea unui număr record de persoane, printre care copii neînsoţiţi, la frontiera de sud-vest", a anunţat Ministerul pentru Securitate Internă într-un comunicat. „Din aprilie 2020", numărul lor creşte „din cauza violenţei, catastrofelor naturale, insecurităţii alimentare şi sărăciei" în ţările din America Latină, explică ministerul.
La fel ca Donald Trump, noul guvern democrat continuă să-i expulzeze pe imigranţii care au traversat frontiera ilegal, însă preşedintele Joe Biden a decis să nu-i expulzeze pe minorii sosiţi singuri şi aceştia ajung în număr mare la frontieră, în timp ce locurile din structurile de cazare sunt limitate de pandemia de COVID-19. Detractorii acestei politici subliniază că şederea copiilor în aceste structuri poate dura luni de zile.
Covid 19
De asemenea, Joe Biden a anunțat că și-a stabilit obiectivul ca, până într-a 100-a zi de mandat să livreze 200 de milioane de doze de vaccin anti-Covid.
„Vom fi făcut 200 de milioane de vaccinuri până în a 100-a zi de când sunt în funcție”, a declarat Biden.
Americanii s-au vaccinat până cum cu trei vaccinuri, realizate de Moderna, Pfizer și Johnson & Johnson. Cu toate acestea, se pare că există o preferință în creștere pentru serurile Pfizer și Moderna, înainte celui de la Johnson & Johnson. Unii preferă să-și amâne vaccinarea decât să o facă cu Johnson & Johnson, dând astfel peste cap planurile oficialilor din domeniul sănătății comunitare.
„Am avut programare pentru un vaccin săptămâna aceasta și l-am anulat pentru că am auzit că dau Johnson & Johnson. Nu iau deloc (acel vaccin)", a declarat pentru BBC un locuitor din Washington DC.
Politica externă
Pentru un președinte a cărui „primă dragoste” este politica externă, potrivit asistenților săi, problema nu a fost una prioritară pentru primele sale zile de mandat.
Acest lucru pare să se schimbe în următoarele săptămâni, când administrația sa va trebui să ia decizii privind retragerea trupelor din Afganistan, pedepsirea Rusiei pentru rolul său într-un atac cibernetic masiv, răspunsul la provocările venite dinspre Coreea de Nord și dezvoltarea unei strategii de contracarare a unei Chine din ce în ce mai puternice.
Joi, Biden a oferit câteva informații noi despre modul în care intenționează să-și joace rolul pe scena globală, sugerând o reînnoire cu aliații tradiționali ai SUA, neglijați în cei patru ani tumultuoși cu Trump la Casa Albă.
Pe de altă parte, el a părut să se afle în impas, ca și predecesorul său, privind retragerea trupelor americane din Afganistan. Președintele a spus că va fi „dificilă” respectarea termenului de 1 mai, dar a dat de înțeles că nu le vede prezente în Afganistan și anul viitor.
Cât privește testele de rachete balistice făcute miercuri din Coreea de Nord, Biden a spus că acestea încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU și că va da un răspuns dacă situația va escalada. Pe de altă parte, la fel ca Trump, a spus că este dispus să ofere o șansă diplomației dacă rezultatul final va fi denuclearizarea.
Și, deși a refuzat să răspundă la întrebări specifice cu privire la taxele pentru mărfurile din China, din epoca Trump, spunând că „privesc doar o mică parte a relației cu China”, a lăsat de înțeles că administrația sa consideră acest subiect unul deschis pentru negocieri viitoare.
Întrebat dacă Coreea de Nord este încă principala problemă de politică externă cu care SUA se confruntă în prezent - așa cum Obama l-a avertizat pe Trump la preluarea mandatului, în 2016 - Biden a spus că este. „Da”, a răspuns el, fără să dea niciun alt detaliu.
Primele două luni de mandat ale lui Biden au fost marcate de escaladarea tensiunilor cu Rusia și China, de noi teste cu rachete balistice făcute de Coreea de Nord și de presiunea scadenței pentru retragerea trupelor americane din Afganistan.
Evenimentul a fost organizat în format restrâns din cauza pandemiei de COVID-19, cu doar 30 de reporteri.
