Imobilele ridicate fără documente de urbanism sunt un risc pentru populație, în situația înregistrării unui seism, pentru că inspectorii în calitatea construcțiilor nu și-au dat girul și nu au putut constata calitatea lucrărilor.
„În ceea ce privește construcțiile edificate sau în curs de edificare fără respectarea prevederilor legale, în ultimii doi ani, și anume 2021 și 2022, la nivelul Poliției Locale Sector 1 s-au aplicat 680 de amenzi contravenționale pentru lipsa autorizației de construire sau nerespectarea acesteia”, se precizează într-un răspuns al Primăriei Sector 1.
Toate aceste construcții pot fi un mare pericol pentru viața cetățenilor, în cazul unui cutremur cu intensitatea apropiată de 7 grade pe scara Richter, spun specialiștii.
„Autoritățile locale și centrale nu au înțeles cât de gravă este situația acestor construcții. Acestea au fost ridicate fără niciun fel de supraveghere, fără niciun fel de expertiză tehnică din care să reiasă că pot rezista la un cutremur”, ne spune Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în domeniul imobiliar.
Opinia specialistului a fost susținută în ultimii ani de mai multe organizații non-guvernamentale din București. Asociația „Salvați Bucureștiul” a atras atenția în ultimii ani asupra clădirilor de mari dimensiuni care sunt construite fără documente de urbanism și care pot fi un risc pentru viața populației.
Autoritățile au uitat să includă construcțiile ilegale
„Problema construcțiilor ilegale trebuie analizată urgent de autoritățile publice și cele locale în contextul proiectului de lege inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLAP) de a verifica rezistența la un cutremur a tuturor clădirilor din România, în special a celor cu destinație rezidențială”, cere avocatul Paul Dumbrăvanu.
Primăria Capitalei a anunțat că dorește să verifice peste 10.000 de clădiri care nu au expertiză tehnică la zi. Ultima verificare națională a structurii clădirilor a fost în 1994-1995, acum 28 de ani.
În acest moment, autoritățile publice centrale și locale nu au însă o situație a clădirilor rezidențiale construite ilegal și nici a celor cu destinație economică, în care se adună un număr mare de persoane. Verificarea lor nu este pe listă.
Pe 1 martie, Guvernul a înaintat Parlamentului varianta finală a unui proiect de lege inițiat de Ministerul Dezvoltării pentru prioritizarea investițiilor de consolidare seismică. Noile reglementări impun și evaluare vizuală a clădirilor, pentru a obține rapid o imagine de ansamblu a vulnerabilității lor la cutremur.
Actul normativ are termene precise, dar mari. Evaluările trebuie să înceapă până la finalul acestui an și se întind până în 2026.
Cazul clădirii de pe strada Heliului
O situație edificatoare în cazul clădirilor fără autorizație care nu au fost cuprinse în verificările prevăzute de proiectul de lege este cea a imobilului de pe strada Heliului 14B-16, din cartierul Aviației.
Modul în care a fost ridicat și lipsa autorizației de construcție sunt verificat inclusiv de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, după cum reiese dintr-un document obținut de Europa Liberă.
Imobilul are un regim de înălțime de S+P+8E, format din 30 de apartamente, 13 parcări, 12 boxe, spațiu comercial, terasa circulabilă și spații tehnice, rezultă din extrasul de carte funciară a imobilului.
Regimul maxim admis în zona este de P+2, potrivit Planului Urbanistic Zonal și Regulamentului Local de Urbanism.
Deși nu avea autorizații, pe 10 ianuarie 2022, prin încheierea nr. 1822, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Sectorul 1 al Capitalei a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului.
Poliția Locală Sector 1 a formulat plângeri penale, astfel că a fost deschis un dosar de cercetare penală, în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Reprezentanți ai proprietarilor clădirii care se aflau la locul construcției au precizat reporterilor Europa Liberă că nu știu amănunte legate de autorizații, dar din punctul lor de vedere documentele sunt în ordine.
Demolarea, o problemă
Arhitectul Radu Negoiță, fondator al „Case Strâmbe pe Radar”, susține că demolarea unei clădiri de dimensiuni mari este complicată.
„Din punctul meu de vedere, este greu de spus dacă se va ajunge la demolarea clădirii sau nu, pentru că există precedente de construcții a căror autorizare nu a ținut cont de parcurgerea corectă a etapelor legale, iar Cathedral Plaza este cel mai bun exemplu. Clădirea încă este în picioare.
În Sectorul 1 sunt peste 100 de clădiri care ar putea fi demolate.
„Vă menționăm faptul că 45 de dosare sunt în procedură de executare silită, 40 de dosare urmează a intra în procedură de executare silită, iar 15 dosare sunt soluționate”, sunt datele oferite de primăria de sector.
În cazul blocului de pe strada Heliului, consilierul local Dan Milea ne-a explicat că autoritățile locale au început procedura demolării.
Demolarea funcționează doar la construcții mărunte
Administrația publică din Sectorul 5 a anunțat în luna ianuarie că a demolat opt construcții de dimensiuni mici - chioșcuri și florării - pentru că erau realizate ilegal pe strada Intrarea Frâncești,
„În urma verificărilor, polițiștii locali din cadrul Serviciului Disciplina în Construcții au demarat procedurile legale în vederea demolării acestora”, transmite Primăria Sector 5.
City managerul Sectorului 5, Rareș Hopincă, a anunțat că celor 8 construcții identificate reprezintă doar un exemplu în ceea ce privește încălcarea legii de către cetățeni.
