Linkuri accesibilitate

BNR majorează cu 1% dobânda cheie. Cu cât cresc ratele la credit? Analist:„2023 va fi anul supraviețuirii”


BNR a majorat dobânda de politică monetară până la un nivel care depășește așteptările analiștilor.

Banca Națională a României a majorat miercuri dobânda cheie până la 4.75%, cu un punct procentual față de nivelul anterior și peste așteptările analiștilor. BNR încearcă să limiteze inflația, ajunsă la două cifre. Ratele la credite, deja mărite, s-ar putea dubla față de nivelul de anul trecut.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în ședința de miercuri:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 la sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută, de la 2,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile i-au luat prin surprindere pe analiștii economici care se așteptau la o creștere mai mică a ratei de referință.

Prin măsurile luate, BNR speră să ajute la diminuarea inflației, care a ajuns în luna mai la 14,5% pe fondul unor majorări de prețuri la gaze de 86%, cartofi, de 50%, și ulei, de 44%. Este prima dată din 2004 când inflația a avut din nou două cifre.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, consultantul Adrian Negrescu explică efectele pe care le va avea decizia băncii centrale.

Rata la un credit imobiliar de 250.000 de lei pe 30 de ani va ajunge undeva la 2.600 de lei. Anul trecut era de 1.350-1.400 de lei.

Europa liberă: Este cea mai mare majorare a dobânzii de politică monetară din 2008 până acum. Cu ce urmări?

Adrian Negrescu: Este un semnal pentru scumpirea creditelor, pentru creșterea ratelor pe care românii le plătesc la bancă, un semnal pentru o încetinire a ritmului de creditare, un semnal că ne îndreptăm spre recesiune.

Europa liberă: Care va fi efectul asupra inflației?

Adrian Negrescu: Decizia Băncii Naționale vine în concordanță cu inflația. Cu cât inflația va fi mai mare, cu atât și dobânda băncii naționale va crește. Este singura metodă aflată la îndemâna băncii naționale pentru a stăvili acest val inflaționist.

Din păcate, dincolo de dorința BNR de a stăvili inflația, efectele deja se resimt în economie: creditarea a scăzut foarte, foarte mult, românii iau, din ce în ce mai greu, credite de la bănci, motiv pentru care inclusiv industria construcțiilor va avea de suferit.

Consultantul economic Adrian Negrescu crede că abia în 2023 ne vom confrunta cu vârful valului inflaționist.
Consultantul economic Adrian Negrescu crede că abia în 2023 ne vom confrunta cu vârful valului inflaționist.

Băncile oferă din ce în ce mai puține credite către companii, iar faptul că firmele se împrumută mai scump și se vor împrumuta din ce în ce mai scump va afecta inclusiv creșterea prețurilor. Multe dintre companii vor trece în costurile finale aceste majorări de dobândă la creditele pe care le accesează.

Europa liberă: Cu cât vor crește creditele pentru populație?

Adrian Negrescu: Majorarea dobânzii cheie cu un punct procentual va duce la o creștere a indicelui ROBOR cu unul până la două puncte procentuale și a IRCC-ului, probabil din toamnă, cu un asemenea nivel.

Ne așteptăm la un ROBOR de 7-8% e luna viitoare și la un IRCC de peste 5% undeva în luna octombrie. Asta va însemna că, de exemplu, rata la un credit imobiliar de 250.000 de lei luat pe 30 de ani va ajunge undeva la 2.600 de lei, în condițiile în care anul trecut rata era de 1.350-1.400 de lei. Putem vorbi de o dublare a ratelor în viitor. Acum, pentru același credit, rata este deja de 2.200 de lei, deci cu aproape 1.000 de lei mai mare față de anul trecut.

Europa liberă: Există previziuni despre cât va mai dura acest val inflaționist?

Adrian Negrescu: Banca Angliei ne spunea astăzi că ne îndreptăm spre o furtună perfectă și că autoritățile trebuie să își ia măsuri de prevenție. Din nefericire, acest val inflaționist va continua și se va accentua în perioada următoare.

Ne așteaptă, din păcate, o primăvară a anului 2023 extrem de scumpă, mai scumpă decât cea din din acest an pentru că prin compensarea facturilor la energie și gaze nu am făcut altceva decât să ascundem gunoiul sub preș.
Adrian Negrescu, consultant economic

La nivel internațional și în România, toate prognozele băncii naționale care prevedeau un vârf al inflației undeva în această vară, s-ar putea să fie spulberate și date peste cap de evoluția creșterii prețurilor, mai ale energiei, gaze și electricitate.

Ne așteptăm la o inflație de peste 12 chiar 13% în lunile următoare, chiar până la finele anului și un nou val puternic de inflație în primăvara anului viitor atunci când vor fi eliminate facilități la plata energiei electrice și a gazelor.

Europa liberă: Ce îi sfătuiți pe cei cu credite? Să folosească facilitatea guvernului și să amâne plata creditelor?

Adrian Negrescu: Sfatul meu este ca, din veniturile pe care le au, să încerce să plătească cât de mult, cât de puțin la bancă. Unii, dacă pot plăti în avans, ar fi excelent pentru că își reduc foarte mult dobânda, cei care nu pot plăti la timp ratele au soluția de a merge la bancă și de a renegocia împrumutul pe o rată puțin mai mare cu o dobândă fixă pe următorii cinci ani și o rată ceva mai mică pentru următorii ani când este așteptat același val inflaționist.

Mai există soluția oferită de autorități, cea de amânare a ratelor pentru 9 luni, care, din punctul meu de vedere, reprezintă un cadou otrăvit pentru că nu rezolvă problema, doar o amână. Nu avem nicio garanție că peste 9 luni situația economică din punct de vedere al dobânzilor va fi mult mai bună decât în prezent. Mai mult decât atât, la cum arată prognozele în prezent, este posibil ca, peste nouă luni, cei care și-au amânat ratele să se trezească cu rate majorate cu cel puțin 30% față de cei care nu le-au amânat.

În perioada următoare trebuie să strângem cureaua fiecare dintre noi, dacă statul nu își permite să o strângă. Din păcate, singura noastră armă în fața creșterii taxelor, în condițiile creșterii dobânzilor, este să ne reducem cât mai mult cheltuielile și să încercăm să supraviețuim.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

Casa din tren a refugiaților ucraineni. Adresa Liudmilei: vagonul 2, compartimentul 4
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:15 0:00
XS
SM
MD
LG