Linkuri accesibilitate

Bogdan Mateescu este noul președinte al CSM. Florin Deac, vicepreședinte


România, Bogdan Mateescu - CSM
România, Bogdan Mateescu - CSM

Judecătorul Bogdan Mateescu este noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în timp ce procurorul Florin Deac a fost numit vicepreședinte. Mateescu a câștigat concursul după ce în votul din cadrul Secției pentru Judecători a învins-o pe Evelina Oprina, o judecătoare considerată ca parte a taberei Savonea din CSM. Cei doi vor conduce consiliul pentru un an.

Judecătorul Bogdan Mateescu a primit 13 voturi pentru, 3 împotrivă, în timp ce 2 au fost nule. În cazul vicepreședintelui Deac au fost înregistrate 13 voturi pentru și 5 împotrivă.

Bogdan Mateescu este membru al CSM din 2017, anterior a condus Judecătoria Rm. Vâlcea între 2013 și 2017. A activat prima dată ca judecător stagier la Judecătoria Sector 4 București (2007-2009), iar apoi a activat timp de opt ani la Judecătoria Rm.Vâlcea.

În momentul în care și-a anunțat candidatura pentru președinția CSM, Mateescu a subliniat că este esenţial pentru magistratură, dar şi pentru societate „un Consiliu coerent, care să contribuie cu toată energia lui şi cu toată forţa argumentelor miilor de magistraţi la îmbunătăţirea cadrului legal care să le apere cu adevărat independenţa, în contextul imensei responsabilităţi pe care o poartă”.

Judecătorul Bogdan Mateescu a criticat în repetate rânduri activitatea Inspecției Judiciare și a CSM în perioada când consiliul era condus de Lia Savonea și a cerut, alături de alți membri ai Consiliului, demisia șefului IJ, Lucian Netejoru. Inspecția Judiciară demarase în respectiva perioadă numeroase controale la DNA și a cerut sancționarea mai multor procurori anticorupție și a fostei șefe Laura Codruța Kovesi.

În luna iulie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis o cerere a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) de redeschidere a anchetei într-un dosar pe numele judecătorului Bogdan Mateescu, membru al CSM, dosar închis în 2018 de DNA.

Dosarul redeschis de Curtea Supremă la solicitarea SIIJ priveşte plângerea a doi membri PSD din Govora împotriva judecătorului CSM Bogdan Mateescu, fost președinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, a tatălui său, primar în Govora, Mihai Mateescu, şi a unui fost senator PNL, Marin Cotescu. Plângerea vizează presupuse infracţiuni de corupţie comise de judecător şi tatăl lui primar.

Contracandidata sa, Evelina Oprina este judecător din 2004. A activat pe rând la Judecătoria Sector 6 (2004-2010), Tribunalul București (2010-2011), Tribunalul Ilfov (2011-2017) – unde a fost și președinte din 2013 până la numirea în CSM în urmă cu trei ani de zile.

Este văzută drept parte a taberei Savonea din cadrul CSM și o susținătoare a Secției Speciale (SIIJ). Lia Savonea a fost unul dintre cei mai controversați președinți ai CSM, iar mai multe instanțe din țară au declanșat procedura de revocare a acesteia din Consiliu. În mandatul său a fost criticată în repete rânduri pentru felul în care conduce ședințele, cum comunică public sau cu celelalte instiuții, cât și pentru că a tolerat atacul PSD la adresa justiției. Evelina Oprina este văzută drept parte a grupării Savonea alături de Gabriela Baltag, o judecătoare care a mers în repetate rânduri în studioul Antena3.

Procurorul Florin Deac a fost singurul candidat pentru vicepreședinția CSM. El a intrat în 2017 în CSM după ce a activat la Parchetul de lângă Tribunalul Maramureș.

Iohannis, un nou atac la PSD

Klaus Iohannis, prezent la ședință a subliniat că principalele două obiective ce trebuie urmărite în sunt independența justiției și continuarea luptei anticorupție.

Într-o Românie europeană nimeni nu este mai presus de lege, iar Justiția trebuie să funcționeze la întreaga sa capacitate pentru a-și îndeplini misiunea nobilă. Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independența Justiției și buna sa funcționare nu sunt lucruri negociabile și reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene. Românii au dat, totodată, un mesaj clar și pentru continuarea luptei anticorupție și suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetățenilor.", a subliniat președintele Iohannis în ședința CSM.

Președintele a profitat de prezență pentru a exprima nemulțumire și față de activitatea PSD în domeniul justiției.

Procesul de reparare a Legilor Justiției, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil și de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneția sau ale GRECO a început deja. Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este binecunoscut, o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut niciun secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a și dedicat trup și suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori. O majoritate parlamentară care, chiar și după sancțiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public, ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare.", a declarat Iohannis.

El a trasat sarcina de a avea un „rol activ, fără partizanat" și să își folosească vocea pentru a „intervenții profesioniste și obiective".

În 2020, CSM a fost condus de judecătoarea Nicoleta Ţînţ (preşedinte) şi procuroarea Tatiana Toader (vicepreşedinte). În 2019, CSM a fost condus de judecătoarea Lia Savonea (preşedinte) şi de procurorul Nicolae-Andrei Solomon (vicepreşedinte), iar în 2018, CSM a fost condus de judecătoarea Simona Marcu şi de vicepreşedintele Codruţ Olaru.

Consiliul Superior al Magistraturii are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri CSM din partea societăţii civile.

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

XS
SM
MD
LG