În draftul Ordonanței de Urgență prin care guvernul voia să reducă cheltuielile pentru a acoperi uriașa gaură bugetară era prevăzută amânarea pentru anul viitor a salariilor restante pe care magistrații și le-au câștigat în instanțe.
Este vorba de majorări salariale retroactive începând din 2018 și până în prezent, în valoarea totală de aproximativ 1,7 miliarde de lei - o primă tranșă dintr-o sumă mult mai mare, de peste 16 miliarde, pe care magistrații ar trebui să le primească în anii următori pentru perioada 2010-2022, potrivit ministrului de Finanțe, Marcel Boloș.
Amânarea era văzută ca firească de economiști, din moment ce guvernul stoarce bani din piatră seacă pentru a nu scăpa deficitul bugetar de sub control, iar suma care ar fi trebuit plătită magistraților este uriașă în acest context.
Situația este dramatică, spunea acum câteva săptămâni Ministerul de Finanțe într-un raport, iar dacă acest mecanism de majorare a salariilor din Justiție prin procese va continua „se va ajunge la sume exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.
El trebuie stopat, susținea raportul menționat.
„Mecanismul”, însă, continuă, pentru că în prezent, pe rolul instanțelor, sunt sute de procese de acest tip, la fel cum continuă și plata acestor sume, deși guvernul susținea că nu sunt bani și procedura va fi amânată pentru 2024.
În textul OUG 34/2023 publicată în Monitorul Oficial în 27 octombrie, articolul VI, al. 1, cel care prevedea amânările a fost abrogat fără nicio justificare.
Boloș se vaită, dar scoate banii
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș s-a plâns de „suma consistentă”, de 1,7 miliarde de lei care va trebui plătită până la finalul anului, dar singura justificare pentru această răzgândire a fost cea legată de „valul de critici pentru ceea ce înseamnă titlurile de proprietate” și „lipsa unui cadrul legal”.
Păi, în lipsa unui cadru legal, care să reglementeze, spune legea, că până la sfârșitul anului, în lipsa unor alte prevederi legale contrare, își primesc drepturile de natură salarială rezultate din titlurile de creanță.MInistrul Finanțelor, Marcel Boloș
„Avem în momentul de față suma de 1.7 miliarde lei. Este o sumă consistentă pentru noi”, a precizat ministrul Finanțelor Marcel Boloș în conferința de presă din 27 octombrie, atunci când a prezentat Ordonanța de Urgență.
Surse din magistratură au spus pentru Europa Liberă că Consiliul Superior al Magistraturii și diverse asociații ale judecătorilor au făcut presiuni pentru a obține acești bani anul acesta și au amenințat că vor deschide noi procese în caz contrar.
Mărirea veniturilor magistraților are ca efect și majorarea pensiilor speciale de care acesția beneficiază.
În noua lege care reglementează pensiile magistraților, promulgată de președintele Klaus Iohannis, se prevede că baza de calcul a pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate.
Deci un magistrat care va primi anul acesta sau anul viitor aceste salarii restante majorate va avea și o pensie mărită proporțional.
Fondul de rezervă, pușculița guvernului
Pe de altă parte, în ședința de guvern de marți, guvernul a mai dat două Hotărări de Guvern (HG) prin care scoate bani din Fondul de rezervă pentru plata salariilor la Ministerul Educației și la Ministerul Culturii.
Pentru ministerul Educației este vorba de 2,17 miliarde de lei, din care 1,15 mld. lei pentru drepturi salariale și 1,01 mld lei pentru bursele elevilor și studenților, se arată în OUG.
În ce privește ministerul Culturii suma pe care guvernul o scoate din Fondul de rezervă este de 5,22 milioane de lei, mare parte pentru cheltuieli de personal.
Folosirea Fondului de rezervă a devenit o practică obișnuită în situația în care guvernul vrea să ocolească revizuirea bugetară.
De pildă, în ședința de guvern din 20 octombrie, au fost alocate 1,45 de miliarde de lei către Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Serviciul Român de Informații și alți ordonatori de credite, parte din ei pentru plata salariilor.
Ministerul Educației a primit atunci 184 de milioane de lei pentru plata majorată a salariilor personalului din învățământul preuniversitar.
În ultimele două luni din Fondul de rezervă au fost scoase 3,23 miliarde de lei, iar Executivul a dat 23 de Hotărâri de Guvern ( HG) pentru asta.
Cea mai mică pensie specială a judecătorilor potrivit noii legi: 3.710 euro net/lună
Reducerea pensiilor magistraților în urma schimbării bazei de calcul de la 12 la 48 de luni poate părea una semnificativă. Dar nu este, raportat la pensia netă cu care aceștia rămân în mână.
Câteva exemple de pensii ale judecătorilor înainte și după modificările legislative:
- membru CSM – acum o pensie netă de 42.709 lei/lună, după o pensie de 38.524 lei/lună (7.700 euro/lună).
- judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – acum o pensie netă de 34.077 lei/lună, după o pensie de 30.851 lei/lună ( 6.620 euro/lună).
- judecător de curte de apel – acum pensie netă de 25.241 lei/lună, după 22.927 lei/lună (4.620 euro/lună).
- judecător de tribunal – acum pensie netă de 22,290 lei lună, după pensie netă de 20.394 lei/lună (4.110 euro/lună).
- magistrat de judecătorie – acum o pensie netă de 20.086lei/lună, după o pensie netă de 18.414 lei/lună (3.710 euro/lună).
