Bosnia și Herțegovina a aplicat pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2016, însă procesul a fost unul lent pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest.
Bosnia se alătură Ucrainei și Moldovei la candidatura UE, fiind a treia țară care a primit aprobarea în ultimele șase luni. Kosovo a cerut, de asemenea, să se alăture Uniunii Europene, însă teritoriul nu este recunoscut drept stat liber de cinci țări din UE, printre care și România.
Noul val de extindere a Uniunii Europene face parte dintr-o inițiativă pentru a ține în frâu influența Rusiei și a Chinei în Europa.
Comisia Europeană a aprobat candidatura, implementând și un set de opt condiții, al căror rol este îmbunătățirea democrației Bosniei.
Bosnia și Herțegovina se afla într-un război civil acum numai trei decenii, iar tensiunile etnice nu au fost încă soluționate în întregime.
Țara este patria a trei etnii: bosniacii, sârbii și croații. În plus, din punct de vedere teritorial, țara este divizată în Federația Bosnia și Herțegovina și Republica Sprska, cu o majoritate de etnici sârbi. Cele două teritorii sunt conduse de un guvern central, conform acordului de pace de la Dayton din 1995.
Decizia privind candidatura Bosniei a fost una unanimă a liderilor UE din cele 27 de state membre. Aceștia au confirmat, marți, în cadrul unei întâlniri de la Bruxelles, că sunt de acord cu recomandările făcute de Comisia Europeană în luna octombrie, privind accederea Bosniei.
Candidatura va fi oficializată joi, în cadrul unui summit de la Bruxelles al liderilor europeni.
Josep Borell, șeful diplomației europene, a scris pe contul său de Twitter că decizia a fost luată pentru poporul Bosniei, iar liderii politici pot transforma această ambiție într-o realitate prin adoptarea unor reforme decisive.
Cele opt condiții pentru aderare
Cele opt condiții pentru aderarea Bosniei la UE sunt axate pe îmbunătățirea democrației, combaterea corupției și a crimei organizate și adoptarea unor noi legi pentru sistemul instituțional al țării.
Acestea sunt sunt:
- Adoptarea unui amendament privind integritatea în cadrul legii Consiliului Superior al Magistraturii și Procurorilor;
- Adoptarea unei noi legi pentru Consiliul Superior al Magistraturii și Procurorilor;
- Adoptarea unei legi pentru prevenirea conflictelor de interese;
- Îmbunătățirea luptei împotriva corupției și a crimei organizate;
- Intensificarea gestionării frontierelor și a migrației și îmbunătățirea sistemului cererilor de azil;
- Asigurarea interzicerii torturii și instaurarea unui mecanism național pentru prevenirea torturii și a tratamentelor degradante;
- Garantarea libertății de exprimare și a libertății mass-media;
- Introducerea unui program național pentru adoptarea acquis-ului UE.
Negocierile oficiale pentru aderare vor începe după ce Bosnia va putea demonstra îndeplinirea condițiilor, lucru care va fi supus deciziei celor 27 de state membre.
Procesul aderării a fost readus în discuție după izbucnirea războiului din Ucraina și pe fondul temerilor legate de influența Rusiei și a Chinei în regiune balcanică. Lista de condiții pentru ascensiune a fost redusă de la 14 la opt condiții.
Potrivit unui sondaj din 2019, realizat de Institutul Național pentru Democrație (NDI), 75% dintre cetățenii din Bosnia și Herțegovina susțin aderarea la UE, însă există mai mult scepticism în rândul etnicilor sârbi - doar 54% dintre aceștia susțin aderarea la UE. 88% dintre bosniaci susțin aderarea, împreună cu 75% dintre croați.
Muntenegru și Serbia se află și ele în procesul de aderare la UE din 2012, respectiv 2014, însă nu au primit încă unda verde pentru candidatură. Turcia a primit statutul de candidat în 1999, însă de atunci procesul nu a avansat.
Croația, una dintre țările vecine și fost stat iugoslav, s-a alăturat Uniunii Europene în 2013, iar zonei de liberă circulație Schengen, în 2022. Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că dorește extinderea Uniunii Europene în regiunea balcanică.
Cehia, țara care deține președinția rotativă în cadrul Uniunii Europene, a susținut, de asemenea, candidatura Bosniei.
Prim-ministrul ceh, Mikuláš Bek, a declarat că este încântat de recomandarea privind candidatura Bosniei și a Herțegovinei.
El a adăugat că miniștrii UE vor readuce în discuție candidatura Ucrainei, Moldovei și a Georgiei, căreia nu i s-a acordat încă statutul de candidat. Următoarele discuții privind extinderea UE vor avea loc în primăvara anului viitor.
