Noile pagini se adaugă celor care funcționează deja de ani buni și care au contribuit la acumularea unui bazin electoral pentru el. Afacerea pare a fi una win-win. Administratorii câștigă bani din vizualizarea reclamelor, iar plătitorii de reclame acumulează public pe care, apoi, îl pot expune unui altfel de conținut.

„Am înființat mai multe pagini noi, ca să postăm articole pe ele. Dar, din cauza algoritmilor Facebook, impact mai mare au doar articolele legate de Călin Georgescu și cele legate de politică. Precum dumneavoastră, care aveți o pagină de Facebook și un site pe care postați articole și este legat la o platformă de advertising (google adsense, adskeeper, mgid, vdo etc.), aceeași ocupație o avem și noi. Datorită faptului că articolele despre Călin Georgescu și politică fac mai multe Page Views, asta postam și noi”, spunea, în februarie, pentru Europa Liberă, Andrei Miron, administratorul unor pagini de Facebook care îl promovează masiv pe Călin Georgescu.

Fratele lui, implicat în aceeași afacere, a explicat și cum câștigă bani din numărul mare de urmăritori pe care îi obține, într-un timp scurt, pe pagina de Facebook: prin reclamele care rulează pe paginile asociate acestor conturi de Facebook. „Vezi link în primul comentariu”, scrie la mai toate postările. Iar clickul pe linkul din comentarii trimite bani direct în contul administratorului.

„Am un contract de parteneriat cu firma AdNow, reprezentant din România fiind Cristina Chiper, contract de parteneriat care îmi oferă 0.035$ per click pe reclamă, reclame de tip naturist sau alte nișe, dar niciodată de interes politic”, a spus, pentru Europa Liberă, Mihai Miron, administrator al mai multor pagini de Facebook.

Rețeta pe care o aplică frații Miron e replicată de sute de profiluri de Facebook, care au asociate pagini de net pe care rulează reclame. Unele care funcționează de ani buni, altele mai noi.

În proporție covârșitoare, aceste site-uri deservesc un scop comercial, explică, pentru Europa Liberă, Dragoș Stanca, antreprenor în digital media și inițiator Ethical Media Alliance. E o piață de tranzacționare ca în cazul oricăror alte produse – există o cerere, o ofertă, o piață care este dispusă să plătească.

„Foarte mulți oameni care sunt creativi și care pot să genereze conținut care să capteze atenția reușesc să obțină venituri decente spre mari și foarte mari, în funcție de dibăcia fiecăruia”, adaugă el.

Doar că, pe lângă vânzarea strictă de produse, mai există un efect – cel al filtrării publicului în funcție de gândirea critică și aglomerarea lui în pagini de Facebook.

„Dacă, de exemplu, cumperi un ceai care crezi că te va salva de cancer, probabil vei crede și că Putin e băiat bun și că NATO e ceva care ne face rău. Prin urmare, există suspiciunea rezonabilă, care nu poate fi documentată până la capăt și dovedită, că profilarea prin publicitate falsă, de exemplu, este deturnată și folosită și pentru alte scopuri”, spune Dragoș Stanca, pentru Europa Liberă.

Teoria sa este susținută și de unul dintre membrii Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Mircea Toma, care a stârnit de curând o întreagă dezbatere publică cu declarațiile lui.

„Sigur că multă lume dă click pe aceste chestii şi se duce undeva unde primeşte, probabil, nişte pseudo-produse, o pastilă din var. Dar ce se întâmplă în spate, de fapt: se recoltează o bază de date cu papagali. Aşa cum merge pescarul la pescuit, la baltă, şi înainte de a băga undiţa nădeşte locul, aruncă cu pumnul nişte momeală, nişte porumb, să vină fraierii! Şi ai nevoie de fraieri pentru mai târziu”, explică Mircea Toma, într-un interviu pentru news.ro.

Europa Liberă a analizat două grupuri de pagini de Facebook care aplică aceeași strategie – au conținut identic pe platforma Meta și fac trimitere la articole postate pe aceeași pagină de web.

Grupul asociat site-ului informatiizidezi.com

Pe 19 martie, la ora 13:30, pe cinci pagini de Facebook apare aceeași postare.

Cu titlul „Călin Georgescu a luat o decizie neașteptată. Nimeni nu credea că va face asta…”, însoțită de o fotografie a fostului candidat la prezidențiale, postarea făcea trimitere la un articol de pe site-ul informatiizidezi.com.

În momentul în care accesezi articolul despre Călin Georgescu, descoperi că doar titlul are legătură cu fostul candidat. Restul informațiilor sunt pe altă temă.

Pe pagină îți apar, însă, zeci de reclame, de la detergenți până la sondaje de opinie sau echipamente sportive. Cea mai consistentă secțiune e cea a trimiterilor spre alte articole pe teme de sexualitate, sănătate etc. – pe alte site-uri.

Rețeta descrisă mai sus se aplică la toate postările de pe cele cinci pagini de Facebook analizate de Europa Liberă și conectate la aceeași pagină de web.

Postările legate de Călin Georgescu au început să apară din ziua turului I al alegerilor prezidențiale – 24 noiembrie 2024.

Iar frecvența postărilor care au legătură cu fostul candidat nu a scăzut nici după ce acesta a fost înlăturat – în urma deciziilor Biroului Electoral Central și, apoi, a Curții Constituționale, de pe 11 martie – din cursa electorală pentru Președinția României.

Paginile de Facebook menționate mai sus nu au informații de contact, cu excepția Krespy, unde apare o adresă de email.

Europa Liberă a trimis un email pe acea adresă cu câteva întrebări. Am primit răspuns de la un anume Dan Andronic, care a confirmat că toate aceste pagini îi aparțin și că postează informații despre Călin Georgescu din convingeri personale, nu din rațiuni comerciale.

Aceleași postări precum cele publicate identic de cele cinci pagini de Facebook apar și pe o pagină personală, care ar aparține lui Marian Bontaș, un om de afaceri din Vrancea.

Europa Liberă l-a contactat pe pagina sa de Facebook și i-a solicitat un punct de vedere. A răspuns cu promisiunea că va reveni cu lămuriri. Până acum n-am primit niciun răspuns.

Grupul asociat romaniadeacasa.eu

Dacă paginile de Facebook conectate pe care le-am prezentat mai sus erau create în urmă chiar și cu 13 ani și s-au adaptat din mers unui trend, grupul de pagini pe care îl vom analiza imediat a apărut odată cu creșterea interesului public pentru Călin Georgescu.

„România noastră” a fost prima pagină de Facebook creată, pe 3 decembrie. A doua zi, a urmat „România Fericită”. Iar pe 9 ianuarie –„România Creștină”. „România iubește” s-a născut pe 14 februarie, de Sf. Valentin.

O altă pagină conectată cu ele, care funcționa deja de doi ani, s-a adaptat din mers. Din „Transport Marfă 3.5 tone” a devenit, pe 5 decembrie 2024, „România noastră”.

Rețeta postărilor identice, la aceeași oră, cu același conținut, și cu trimitere la aceeași pagină de web – romaniadeacasa.eu, e aceeași ca în cazul anterior. Iar postările care fac referință la Călin Georgescu sunt de departe majoritare.

Strategia de a-l promova pe Călin Georgescu se pare că a dat roade. Cele patru pagini de Facebook înființate de doar câteva luni au deja sute de mii de urmăritori și postările cu Georgescu adună mii de comentarii, reacții și redistribuiri.

Și articolele de pe site-ul romaniadeacasa.eu sunt pline de reclame.

Pe aceeași rețetă de la informatiizidezi.com sunt combinate reclame la produse cunoscute, cu trimiteri la site-uri externe unde sunt informații pe diverse teme – sexualitate, sănătate etc.

Ce reclame rulează pe site-ul informatiizidezi.com

Reclamele care rulează pe site-ul informațiizidezi.com, pe care le-am menționat deja mai sus, provin din mai multe surse.

1. Google AdSense
2. DoubleClick (Google Marketing Platform)
3. Alte rețele de advertising integrate prin Advanced Ads.

Cum funcționează financiar aceste site-uri?

Google AdSense și DoubleClick (Google Marketing Platform) sunt servicii oferite de Google, care permit proprietarilor de site-uri web să afișeze anunțuri publicitare pe paginile lor.

Reclamele afișate pe site-uri ca informatiizidezi.com, care folosesc Google AdSense și DoubleClick (Google Marketing Platform), sunt plătite pe baza unor modele standard în publicitatea online.

În cazul reclamelor care vin prin Google AdSense / DoubleClick (Google Ad Manager), Google acționează ca intermediar între advertiseri (cei care plătesc pentru reclame) și publisheri (deținătorii de site-uri).

Plata se face în funcție de diferite variabile:

1. Plata pe fiecare click pe un anunț afișat pe site generează venit. Sumele pe click pot varia între 0,02 euro și câțiva euro, în funcție de domeniul site-ului, țara utilizatorului, competiția pe cuvintele-cheie licitate de advertiseri;
2. Plata pe mia de afișări. Publisherul primește bani pentru afișarea anunțului, indiferent dacă utilizatorii dau click sau nu. De obicei, tarifele variază între 0,50 USD și 5 USD pe mia de afișări.
3. Plata pe conversie. Plată realizată atunci când utilizatorul finalizează o acțiune specifică (comandă, înregistrare etc.) după click pe reclamă. Este mai rar pe AdSense, dar poate exista prin rețelele gestionate în Google Ad Manager (fost DoubleClick).

Cine plătește efectiv?

Advertiserii, companii sau persoane fizice, licitează în Google Ads pentru afișarea reclamelor pe site-uri precum informatiizidezi.com. Google reține un comision (de obicei 32%), iar restul sumelor sunt plătite publisherului.

Cum sunt plătiți publisherii?

Google AdSense plătește lunar, în contul bancar, atunci când publisherul atinge pragul minim de 70 EUR (sau echivalent).

Plățile sunt făcute în aproximativ 30 de zile după sfârșitul lunii în care venitul a fost generat.

DoubleClick (Google Ad Manager) are o structură similară, dar este folosit mai ales pentru site-uri cu trafic mare și venituri mai mari.

Sursa informațiilor - https://support.google.com/adsense/answer/1709871?hl=en

România, teren propice pentru astfel de afaceri

Un studiu realizat de Ethical Media Alliance, care a luat în calcul datele publice monitorizate de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) – topul celor mai citite materiale măsurate in perioada aprilie - iulie 2023, consultat de Europa Liberă – arată că doar 9,6% din conținutul online consumat de români în acea perioadă au fost știri. De cel mai mare interes se bucură informațiile mondene, urmate de cele legate de sex.

Iar de aceste preferințe țin cont și marii advertiseri online.

„Din păcate, această practică a producerii de afișări și clicuri la kilogram a devenit o întreagă industrie care ajunge chiar dominantă în spațiu digital. Asta este explicația pentru care o sumedenie de site-uri nu fac altceva decât să încerce să fure atenția utilizatorului. Este, din nefericire, o practică adusă pe piață și perfecționată de-a lungul timpului de marile companii big tech care au acest model de business de captare atenției utilizatorilor”, spune, pentru Europa Liberă, Dragoș Stanca, antreprenor în digital media și inițiator al Ethical Media Alliance.

Și totul devine apoi un cerc vicios. Cu cât vinzi mai multă informație de acest fel, cu atât mai mare e cererea.

„Cu cât produci mai mult trafic, ai mai multe afișări și mai mult conținut – nu neapărat adevărat, cu atât ai mai multe afișări de publicitate care sunt plătite. Deci, da, este o întreagă industrie.

În jur de 10% din spațiile publicitare digitale, cel puțin în România, mai sunt tranzacționate încă și pe alte criterii decât cele pur cantitative și programatice, algoritmice. Doar 10% dintr-un total al pieței de aproape 300 de milioane de euro sunt tranzacționate pe criterii umane și discuții între oameni. 90% sunt tranzacții automatizate, care au ca principal model de tranzacționare cantitatea și atât”, explică el.

O industrie extrem de profitabilă, în care se investește puțin și se câștigă mult.

„Totul se face automatizat, sunt scripturi care fac asta - postează pe Facebook, postează pe pagina de web, preiau conținut. Interacțiunea umană e minimală”, explică, pentru Europa Liberă, Radu Ciocan, expert IT. „Și n-am inventat noi roata, metoda se aplică, în SUA de exemplu, la începutul anilor 2000”, adaugă el. „Se fac foarte mulți bani din acest tip de afacere, cu efort minim”.

Google chiar pune la dispoziție un instrument de calcul al veniturilor posibile din exploatarea paginilor de web cu trafic.

De exemplu, pentru o singură reclamă care ține de sănătate, dacă pagina de web are peste 200.000 de accesări lunare, adică aproape 6.700 pe zi, proprietarul ei va câștiga anual aproape 13.000 de dolari, adică puțin peste 1.000 de dolari pe lună.

Cum astfel de pagini au zeci de astfel de reclame, un calcul simplu arată că veniturilor pot ajunge la câteva zeci de mii de dolari lunar.

Întrebarea firească care se poate pune este dacă se poate reglementa această afacere cu efecte greu de calculat în societate.

„Sunt numeroase tentative de încercare de reglementare a acestui spațiu, însă reglementatorii pierd această dispută pentru că este, de fapt, o luptă comercială. Tranzacționarea de publicitate cantitativă în spațiul digital, fiind o afacere extrem de profitabilă, atrage și foarte mulți profesioniști”, explică Dragoș Stanca.

E o luptă asemănătoare cu cea din alte domenii de afaceri care necesită reglementare – jocuri de noroc, tutun, big food, domenii extrem de profitabile.

„Digitalul este chiar cel mai profitabil model de business existent până acum”, concluzionează Dragoș Stanca.

Europa Liberă i-a solicitat lui Călin Georgescu un punct de vedere. Până la publicarea acestui articol, nu am primit răspuns.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.