La robinetele a zeci de mii de bucurești curge, în aceste zile, doar apă rece. Dacă au noroc, poate un pic călduță. Problema apei calde din Capitală nu e nouă – însă bucureștenii nu mai au răbdare. Ce soluții au autoritățile în prag de iarnă și, mai ales, când va avea Bucureștiul țevi și conducte noi care să nu mai crape atât de des?
Peste 1.000 de blocuri din Capitală nu aveau apă caldă la momentul redactării acestui articol, potrivit site-ului www.cmteb.ro. Pagina de internet afișează atât locurile unde nu curge apă caldă, cât și avariile din sistem.
Până pe 1 noiembrie 2024, de aproape o lună, 17 blocuri din perimetrul străzilor Straja, Huedin, Reșita, Drumul Găzarului și Șos. Giurgiului – Sector 4 – nu au deloc apă caldă: conductele sunt înlocuite pe o distanță de opt kilometri.
Locuitorii de aici spun că s-au obișnuit cu situația, cu care, oricum, se confruntă de câțiva ani.
Daniela Soldea (55 de ani) locuiește de aproape 18 ani pe Drumul Găzarului/Sectorul 4. Spune că apa caldă „când e, când nu e”. Trebuie mai mult să stai să păzești robinetele să vezi dacă ai sau nu apă caldă, mărturisește femeia.
„Când nu am apă caldă, încălzesc pe aragaz. Vara care a trecut a fost oprită apa caldă de foarte multe ori – nici nu mai țin minte. Sunt n-șpe mii de lucrări în sector, că niciodată nu știi când ai. Două trei zile ai apă caldă, dar nici nu poți să îi spui caldă, e amețită”, spune Daniela.
La câteva străzi distanță, pe Strada Podul Giurgiului/Sectorul 5, toate blocurile au afiș că nu vor avea apă caldă până pe 1 noiembrie 2024.
Pentru că stau acasă mai tot timpul, pensionarele Maria Vilău, 71 de ani, și Maria Costache, 63 de ani, spun că e „neplăcut” să nu ai cu ce să speli vasele.
„Doar ce nu am avut în urmă cu câteva săptămâni și acum din nou nu avem. Încălzim în ligheane. Poate unii nu se spală, că nu le place, dar eu trebuie să mă spăl. Cum să ies afară nespălată?”, se întreabă Maria Vilău.
Femeia spune că și-a pus la bucătărie un aparat de încălzit apa instant. „Dar nu îl folosesc; consumă curent. Tot cu oalele încălzesc”.
Ada D. (50 de ani) stă de peste 40 de ani într-unul dintre blocurile de pe Strada Podul Giurgiului/Sectorul 5.
În urmă cu doi ani, când au început întreruperile apei calde, și-a pus centrală termică. Fiind și administrator de bloc, i-a fost mai ușor să facă dosarul pentru debranșare.
„Mă săturasem de atâtea întreruperi și lipsă de apă caldă. Plăteam și nu aveam nimic. La fel și cu căldura. După ce m-am debranșat eu, s-au mai debranșat și alți vecini. Anul ăsta s-au mai debranșat alți patru. Oamenii și-au dat seama că asta e soluția și că nu e atât de greu. Eu stau la etajul 1 și nu ajungea apa caldă, dar la etajele 6-7 ce să mai zic!?”.
Ada mai spune că întreg procesul de deconectare de la sistemul centralizat și de instalare a centralei termice durează câteva luni, cu tot cu aprobări.
„Trebuie să iei acordul de la vecini și de la asociație. Apoi iei legătura cu o firmă care se ocupă de branșamente și ea face proiectul și legăturile. Durează trei-patru luni, pe mine m-a costat puțin mai mult că am pus cabină de duș – aproximativ 15.000 de lei. Dar acum știu că am apă caldă când vreau”.
De trei ani, de când a început înlocuirea conductelor principale ale sistemului de termoficare din Capitală, toate sectoarele Bucureștiului au avut probleme cu apa caldă, dar și cu căldură – iarna – din cauza avariilor.
Zeci de mii de bucureșteni rămân zile întregi fără apă caldă.
La sistemul centralizat de încălzire sunt racordați aproximativ 1,2 milioane de bucureșteni care locuiesc în 554.000 de apartamente.
Alexandru Dumitru stă în Sectorul 1 și spune că apa caldă e mai mult un lux.
„De la începutul anului, o zi am apă caldă, patru-cinci nu am. De când s-a făcut frig, cred că are maxim 30 de grade. Mă spăl cu apă rece, practic”, spune Alexandru.
Cât va mai dura până sistemul de termoficare din Capitală nu va mai avea probleme? De ce Bucureștiul are în continuare avarii pentru perioada lungi de timp?
Sunt întrebări la care Europa Liberă a cerut răspunsuri de la autorități.
Autoritățile promit că va fi mai bine
Europa Liberă a discutat cu reprezentanții celor trei instituții care se ocupă de schimbarea conductelor de apă caldă din Capitală: Primăria Generală, Energetica Servicii S.A. și Compania Termoenergetica (fostul Radet) – responsabilă de întreținerea rețelei.
Ce lucrări sunt și cine face schimbarea conductelor termice în București
- Primăria Municipiului București. Prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) – cu finanțare europeană – se vor înlocui aproximativ 200 de kilometri de conductă în toate sectoarele Municipiului București. Până acum, PMB a înlocuit aproximativ 110 km, iar până la finalul lui 2024 spune că va înlocui alți 70 de km de conductă principală. Primăria Municipiului Bucureşti mai are un proiect, „Modernizare magistrale de termoficare apartinind SACE”, care are în vedere modernizarea altor cinci obiective cu termen de realizare de 24 de luni.
- Energetica Servicii S.A. În prezent, în Sectorul 2 face lucrări prin care se vor înlocui aproximativ 10 kilometri de conductă termică primară. În Sectorul 1, se vor înlocui alți aproximativ 11 kilometri de conductă termică primară. Energetica va înlocui, în total, 35 de kilometri.
- Termoenergetica (fostul Radet) – a înlocuit 63 km de conducte.
- Ministerul Dezvoltării a aprobat proiectul „Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București” prin care are în vedere schimbarea unei lungimi de traseu de 31.621 km, Proiectul are termen de execuție de 12 luni.
Deși nu a venit încă iarna – sezon în care apar de regulă cele mai multe avarii – furnizarea căldurii și apei calde din București a fost deja oprită de mai multe ori, în anumite zone, potrivit siteului www.cmteb.ro.
Directorul Termoenergetica, Adrian Teodorescu, explică pentru Europa Liberă că sunt două motive pentru că este sistată furnizarea de apă caldă menajeră:
- lucrările în derulare. Pentru a putea reabilita și pentru a putea înlocui conducta, este obligatoriu ca Termoenergetica să oprească apa caldă;
- pentru că sunt avarii din cauza vechimii conductelor și sistemului.
„Temperatura (apei calde furnizate - n.r.) ar trebui să fie peste temperatura corpului. Dar acești parametri variază în funcție de temperaturile exterioare și de nivelul de consum. Dacă afară sunt 40°, apa trebuie încălzită foarte puțin. E un sistem dinamic”, explică Adrian Teodorescu.
Plătesc sau nu bucureștenii apa caldă care curge rece?
Directorul Termoenergetica susține că, dacă apa caldă livrată nu respectă standardele, așa cum spun mulți bucureșteni că se întâmplă, atunci nu este facturată ca apă caldă.
„La subsolul fiecărui bloc există montat un contor care măsoară parametrii. Dacă prin acest contor nu trece apă caldă în parametri, nu este facturat”, mai spune Adrian Teodorescu.
Potrivit Termoenergetica, în prezent, prețul total al unei Gigacalorii este de 741,21 lei/MWh, din care populația achită suma de 283,75 lei/MWh, iar municipalitatea suportă restul de 457,52 lei/MWh.
Primarul General Nicușor Dan spune că va discuta problema subvenției la căldură pentru bucureșteni: „Noul Consiliu General va decide care să fie ponderea în prețul total al gigacaloriei cu ocazia bugetului pe 2025, dar nu se pune problema ca bucureștenii să plătească 1.000 lei. Această ipoteză nu există, pentru că ne dorim ca oamenii să rămână branșați la sistemul central”.
Administratorii de bloc spun că, dimpotrivă, dacă apa „caldă” curge rece, atunci ea este facturată.
„Sunt niște contoare. Dar nu le-a mai verificat nimeni de ani de zile. Cine știe ce mai înregistrează. În mod normal, nu ar trebui să plătim”, spune Vasile C., președintele asociației de proprietari a mai multor blocuri din cartierul Giurgiului. Acolo, la robinetul de apă „caldă” curge apă rece.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, recunoaște că contoarele de la subsolurile blocurilor nu au mai fost schimbate de ani buni.
„Tocmai de aia vrem să le schimbăm, dar ele sunt niște aparate care sunt verificate. Deci se facturează exact cantitatea de căldură care este dată. Și, ca să fie lucrurile și mai clare, am depus pe fondul de modernizare un proiect de schimbare a tuturor contoarelor, sperăm să primim finanțarea”, a spus Nicușor Dan.
„Pe de altă parte, chiar dacă stai într-o zonă în care s-a reparat conducta, pentru că în amonte nu s-a reparat și s-au produs niște avarii, scade presiunea și nu mai ajunge la tine apa caldă”, mai explică primarul general.
Cât mai durează schimbarea conductelor? Și câți kilometri sunt înlocuiți?
Nicușor Dan spune că sistemul nu o să mai aibă atât de multe probleme după 2028.
„Dacă ne uităm în urmă cu zece ani, problema apei calde era una punctuală. Sistemul era cam cum o să fie în 2028, în sensul că atunci erau avarii punctuale și problema asta nu exista. Deci, după 2028, noi o să continuăm să schimbăm, dar avariile vor fi punctuale și problema apei calde n-o să mai fie”, a mai spus Nicușor Dan.
Primăria Capitalei se ocupă direct de programul de fonduri europene prin care vor fi înlocuiți 210 kilometri de conducte principale, cele care alimentează porțiuni mari din București.
În total, de când e primar, Nicușor Dan a reușit să înlocuiască 155 km de conducte principale.
„Cifrele generale sunt așa: în mandatul lui Sorin Oprescu se înlocuiau 5-7 km/an de conducte, în mandatul Gabrielei Firea, 15-16km de conducte/an. Până acum, noi am înlocuit: în 2021 – 28 km, în 2022 – 32 km, în 2023 – 50 km, iar în 2024, până la 1 septembrie, eram la 45 km și probabil că o să facem 70 km până la final. Ținta noastră este de 70 km de conductă/an”, spune Nicușor Dan.
În total, sistemul de termoficare are aproape 1.000 de kilometri de conducte principale și circa 3.000 de kilometri de conducte secundare (care deservesc porțiuni mai mici de cartiere).
Pentru că a terminat unul dintre cele 25 de obiective pentru care a obținut finanțare europeană până la final de 2023, Nicușor Dan spune că a reușit să mute fondurile europene din 2014-2020 în exercițiul bugetar următor 2021-2027.
„Noi, dacă mergem în ritmul de 70 km de conducte/an, o să ajungem în 2028, când eu voi termina mandatul acesta, să fim la 500 km din 1.000 km, adică la jumătate. Acum suntem cam la un sfert – la sfârșitul lui 2024 vom fi probabil la 300 km din 1.000 km de conducte principale”, precizează Nicușor Dan.
Ce se va întâmpla la iarnă?
„Păi ne așteptăm să fie mai bine decât iarna trecută, pentru că avem cel puțin 70 km de conductă noi față de iarna trecută. Dar o să avem avarii, evident, pentru că avem restul de 700 km de conducte care sunt dinainte de '89”, spune primarul general.
Pentru actualele conducte care sunt în lucru, muncitorii vor lucra cât le va permite vremea.
„Rețeaua principală se împarte în două – cam 500-500km. Unele sunt conducte magistrale cu dimensiuni mari. De exemplu, cele care duc apă până în Aviației sunt magistrale, vin de pe Mihai Bravu. Peste vară poți să suplinești cu așa numitele provizorate. Dar peste iarnă nu poți să suplinești cantitatea pe care trebuie să o răzbată. În schimb, din aceste magistrale până la punctele termice pleacă așa numitele racorduri și acolo se lucrează iarnă de iarnă”, arată Nicușor Dan.
Unde sunt conducte provizorii în prezent, motiv pentru care apa caldă nu e chiar caldă:
- Magistrala II SUD: Zona Șoseaua Mihai Bravu – Str. Avrig
- Magistrala II-III Grozăvești: Zona străzii Paris, Zona Piața Reșița (Sectorul 4).
Compania Termoenergetica este cea care se ocupă de întreținerea sistemului, dar reabilitează și anumite porțiuni de magistrală.
Directorul Adrian Teodorescu spune pentru Europa Liberă că, chiar dacă primește multe sesizări de la bucureșteni, starea sistemului este mai bună decât anul trecut, pentru că între timp au mai fost reabilitate anumite porțiuni de magistrale.
„Separat de POIM (Program Operațional de Mare Infrastructură), noi avem programul de investiții din surse proprii al companiei Termoenergetica. Investițiile din surse proprii se realizează în două modalități, o dată cu forță de muncă proprie și a doua oară prin contracte cu terți derulate prin procedurile achiziții publice”, spune Adrian Teodorescu.
„Anul ăsta am înlocuit 63 de kilometri din surse proprii: 14 kilometri din rețea primară și 49 de kilometri din rețeaua termică secundară.”
Termoenergetica are 3.500 de angajați, iar bugetul anual e de 500 de milioane de euro, cea mai mare parte fiind folosit pentru procurarea mărfii, adică a gigacaloriei de la Elcen.
„Când va veni frigul vom lucra doar în acele zone pe care reușim să facem provizorat. Provizoratul se realizează pe loc. Vă dați seama: sunt 4.000 km de rețea de conducte în București. Provizoratul are 100-150 de metri”, afirmă Adrian Teodorescu.
Din bugetul total anual, Termoenergetica folosește 10-15 milioane de euro pentru reparații și alte 10-15 milioane de euro pentru investiții.
Energetica Servicii S.A. e o altă companie subordonată PMB, care schimbă conductele pentru termoficare. Până acum a înlocuit 35 de km de conductă, spune Cristian Anton – director Energetica Servicii S.A.
„Noi am avut șase obiective de termoficare. Dintre cele șase, patru sunt finalizate în zona Bobocica, Magistrala II Sud, au fost undeva la 7.000m de rețea de termoficare modernizată. Apoi Drumul Taberei aproape 2 km, 2 km în Magistrala III Vest, apoi Progresul-Ferentari, aproape 13 km au fost acolo, a fost o lucrare foarte dificilă finalizată și aceasta. Încă un obiectiv a fost Magistrala I Vest – ca punct de reper între AFI și Plazza în Sectorul 6, chiar pe sub linia de tramvai”, arată Cristian Anton.
Zonele critice ( cu multe avarii) în care s-au făcut lucrări
Magistrala din Calea Griviței, strada Ştirbei Vodă, Calea Plevnei, pe strada Nicolae Caramfil tronsonul cuprins între străzile Feleacu și Smaranda Brăescu, Șoseaua Ștefan cel Mare, Șoseaua Pantelimon, în zona Bulevardului Theodor Pallady, în zona străzii Matei Basarab și a Căii Călărași, pe bulevardul Unirii, Bulevardul Gheorghe Șincai, Bulevardul Eroii Sanitari, Calea Giulești.
Directorul Energetica S.A. spune că, în prezent, sunt două lucrări pe Magistrala Grozăvești, în zona cea mai dificilă din punct de vedere al traficului din Capitală: zona Piața Victoriei - străzile din spatele Guvernului Mihalache.
„Aici acest obiectiv avea 11 km, din care în acest moment am reabilitat aproximativ șapte kilometri. Mai avem patru kilometri, însă acești kilometri depind de mai mulți factori. Trebuie anumite avize de la Ministerul Culturii, trebuie să ne corelăm cu lucrările prin Primăriei Capitalei în legătură cu schimbarea liniilor de tramvai ca să nu deranjăm prea mult traficul”, mai arată Anton.
Directorul Energetica Servicii arată că înlocuirile de coloană principală în sistemul de termoficare înseamnă capetele de rețele, care „sunt cele mai critice zone, adică cele așa numite ieșiri din CET-uri unde sunt cele mai mari probleme”.
„Practic, cu aceste intervenții care s-au făcut în ultimii ani și se vor face în următorii ani se acoperă zona critică a Capitalei”, spune Cristian Anton.
„Practic, unde am intervenit noi au fost zone critice. De exemplu, vechimea rețelei la Bobocica era de peste 48 de ani, era diametru de 1.000 milimetri, noi am înlocuit cu diametru 900 milimetri. Unde am avut diametru de 800 milimetri am înlocuit cu 600 milimetri– tocmai pentru a fi optim pentru nevoile actuale ale consumatorilor”.
Proiectele aflate în perioada de implementare vor fi finalizate în următorii patru-cinci ani. Termoenergetica precizează că proiectele au drept obiectiv principal reducerea pierderilor din rețea și creșterea valorilor parametrilor livrați către clienți.
Câți bucureșteni vor mai rămâne fără apă caldă și căldură? Și pentru câtă vreme?
Răspuns Termoenergetica:
- vechimea conductelor de termoficare nu exclude riscul producerii avariilor mai ales în zonele în care conductele care alcătuiesc rețeaua principală de termoficare au o vechime mai mare de 25 de ani. Însă și în aceste cazuri (în care se vor produce avarii) trebuie reținut faptul că reparațiile vor fi desfășurate cu prioritate;
- perioada de întrerupere a furnizării agentului termic pentru remedierea avariilor variază și cuprinde timpii necesari realizării mai multor etape, respectiv controlul efectuat asupra rețelei, identificarea avariei, izolarea tronsonului pe care s-a produs avaria, solicitarea unei convocări pentru predarea amplasamentului asupra căruia urmează să se intervină (implică reprezentanții tuturor deținatorilor de rețele de utilități și cei ai Administrației Domeniului Public din sectorul în care s-a produs avaria), solicitarea avizului de intervenție;
- ulterior acestor etape, se trece la acțiunile de decopertare a galeriei, golirea tronsonului de conductă, reparația efectivă prin înlocuirea unei anumite lungimi de țeavă, efectuarea sudurilor. În final, se trece la încărcarea tronsonului de conductă care a fost supus lucrărilor de remediere. Fiecare etapă are timpi de realizare diferiți, care se modifică atât în funcție de amploarea șantierului ce urmează a fi deschis, cât și în funcție de toți ceilalți factori implicați, inclusiv condițiile meteorologice.
Nicușor Dan spune că sistemul actual de furnizare al apei calde și a căldurii este cel mai bun. „Adică e mult mai puțin poluant să ai niște centrale la marginea orașului, care în momentul în care s-au construit s-a luat în calcul inclusiv vânturile dominante, decât să ai niște centrale care sunt în mijlocul blocurilor de locuit”.
„Pe mijloace alternative de producție, nu suntem acolo unde ar trebui să fim, în sensul că nu avem, să spunem foarte onest, nu avem studiile care să ne spună dacă geotermalul sau dacă pompele de căldură sunt eficiente energetic”, conchide Nicușor Dan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
