Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 10 octombrie


Spectacol festiv în 1985. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Marți 10 octombrie 1989

Vreme în general închisă. Cer mai mult noros, cu excepția zonei de sud-vest și sud unde cerul este variabil. Ploi pe arii relativ extinse în nord, centru și est. La munte, precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Dimineața sunt condiții de ceață. Temperaturi minime între 7 și 12 grade și maxime între 17 și 20 de grade.

Nicolae Ceaușescu, consoarta și o întreagă șleahtă de politruci își continuă drumurile prin alimentarele Capitalei. Poposesc la magazinul Vânătorul recent deschis în centrul orașului. Ceaușescu vrea să vadă ce mănâncă populația. Magazinul era în centrul Bucureștiului, în apropiere de Piața Romană și punea în vânzare produse cu specific vânătoresc stârnind cu siguranță interesul vânătoresc al lui Ceaușescu, pasionat împușcător de urși și mistreți. A aflat „cum sunt valorificare bogatele resurse oferite de fondul cinegetic” și s-a interesat mai cu seamă de sectorul semipreparatelor, mezelurilor și produselor de patiserie. De asemenea, a analizat și mâncărurile calde pe bază de vânat preparate acolo, în cadrul sectorului de autoservire care oferea meniuri vânătorești. El mai voia înființarea unor unități comerciale „cu specific pescăresc, în cadrul cărora să fie organizate atât spații pentru servirea mâncărurilor din pește, cât și sectoare pentru vânzarea preparatelor specifice”

Ca să arate că au înțeles mesajul secretarului general PCR, gazetarii de la România liberă teoretizează pe tema controlului cetățenesc și a rolului pe care ar trebui să-l aibă această „expresie elocventă a democrației muncitorești revoluționare”. An de an, spun gazetarii, controlul cetățenesc și muncitoresc a căpătat o pondere tot mai mare „antrenând categorii tot mai largi de cetățeni la judicioasa gospodărire și folosire a mijloacelor încredințate diferitelor colective de societate”, îmbunătățindu-și de la razie la razie eficiența, autoritatea și competența, caracterul educativ-preventiv. Astfel „controlul oamenilor muncii devine tot mai mult o adevărată școală a autogospodăririi, autoadministrației și autoconducerii cetățenești”. Controlul ar fi, așadar, o inițiativă civică al cărei scop este formarea opiniei de masă „pentru apărarea și întărirea proprietății socialiste, pentru respectarea strictă a legalității, pentru combaterea și prevenirea neajunsurilor, a risipei, a oricăror posibilități de irosire a avutului obștesc.” De la o vreme era prevăzută o colaborare mult mai strânsă între „echipele și organele controlului muncitoresc al activității economico-sociale” pentru o mai bună coordonare a activității „prin funcționarea comisiilor corespunzătoare la fiecare nivel teritorial administrativ.” Apoi invocă vizitele lui Ceaușescu prin piețe și constatarea acestuia că producțiile record despre care primise atâtea telegrame entuziaste nu se regăsesc pe tejghele. Toți se fac că nu înțeleg cum se face că producția record nu e de găsit și rostul controalelor muncitorești acesta trebuia să fie: să determine o aprovizionare ritmică „judicioasă” pentru a acoperi necesitățile de consum ale populației. „De aceea este absolut necesar să se respecte cu strictețe normele legale ale comerțului socialist în așa fel încât să se pună definitiv stavilă oricăror încercări de eludare a legilor, de deturnare a unor mărfuri destinate consumatorilor.” Tocmai de aceea, pentru a impune un comerț civilizat, ordinea și disciplina sunt necesare „acțiuni prompte și eficiente de organizare a întregii activități” pentru a putea fi luate măsuri drastice „împotriva elementelor care încearcă să dosească mărfuri destinate populației, dereglând astfel buna aprovizionare, încălcând flagrant normele legale, etica și echitatea socialistă.” Dar teoria nu are sens fără practică așa că gazetarii plecat în peregrinaj pe urmele lui Ceaușescu, prin piețe însoțind ca forțe de supracontrol, echipele de control ale oamenilor muncii. S-au dus în Obor, unde fusese cu o zi mai înainte însuși Ceaușescu. Din echipa muncitorească de control fac parte, pe lângă cei doi jurnaliști și maiștrii Anghel Preda și Marin Niță, de la Întreprinderea Mecanică Fină. Piața, spun gazetarii, era bine aprovizionată „ca urmare a măsurilor luate în ultimele 24 de ore la indicațiile date de secretarul general al partidului Nicolae Ceaușescu în timpul vizitei făcute duminică”. Printre efectele vizitei, nu doar produsele ceva mai atrăgătoare, ci și unele legume și fructe care „lipseau de mai multe zile”. De pildă fasolea păstăi subțiri, gogoșarii sau ardeii capia. Prin depozite mult haos dar e din vina celor care nu veneau să ridice ambalajele folosite. În Piața Floreasca controlul muncitoresc descoperă că întreținerea depozitelor lasă de dorit. „Pentru că am găsit câteva depozite cu tavanele igrasioase, cu canalele de scurgere înfundate și, firește, vexând grav igiena. E drept, se lucra la remedieri – la cele superficiale însă, omițându-se tocmai cele de fond. Unii se scuză și dau vina pe alții: primesc marfă nesortată. Șeful de magazin spune că ar vrea să i se trimită și certificatul de Control tehnic de calitate (CTC) odată cu marfa pentru că nu mai vrea să muncească în locul altora deși aceștia sunt plătiți pentru asta. Însă nici șeful de magazin nu este ușă de biserică. Echipa de control verifică Jurnalul cumpărătorului (condica de sugestii și reclamații) în care se spune că vânzătorii vin beți la serviciu și sunt agresivi cu clienții, vând cui și cum vor marfa, înșeală la cântar, îi forțează pe clienți să cumpere marfă proastă, servesc preferențial, sunt impertinenți. Responsabilul de magazin, îi reproșează controlorii, nu a luat nicio măsură, nu a tăiat nici măcar talonul de reclamații. „Iar dacă vânzătorii nepedepsiți jubilează, responsabilul care nu-și respectă îndatoririle își pierde în schimb autoritatea în fața lor, iar cumpărătorii au de suferit, ca de altfel însăși ideea de comerț civilizat.” Cei doi gazetari (Pia Rădulescu și I. Butnaru) însoțesc o altă echipă de control (doi muncitori tot de la Mecanică Fină, Iulia Scăiceanu și Marin Ion) în Piața Delfinului. Verifică modul în care sunt expuse mărfurile, dacă au prețul afișat, curățenia... Control muncitoresc! În spate se descarcă marfă. Scrupuloși să nu le scape ceva, gazetarii notează tot: numărul mașinilor care aduseseră marfa, al avizului de expediție și data la care a fost emis, calitatea mărfii. Însă între calitatea declarată inițial și cea constatată la recepția mărfii sunt diferențe sensibile: marfa prezentată de calitatea I nu corespundea, era fie nedezvoltată, fie de-a dreptul stricată. Dintr-un transport de vreo trei tone de legume CTC-istul pieței constată că marfa (ardei grași) este, în proporție de 80%, subdezvoltată, „cu diferite stadii de descompunere.” La gogonele, de asemenea, jumătate din transport este compromis, produsele fiind înnegrite, depreciate.” Într-o altă sală a depozitului se lucra la un lot de varză care deși fusese descărcată cu câteva zile înainte era atât de stricată încât nici măcar nu s-a pus problema vânzării „din cauza stării avansate de depreciere”. Astfel că muncitorii din depozit stăteau acum s-o sorteze și desfolieze pentru a putea fi pusă la vânzare în final. „Varza fusese ambalată în saci acum uzi și putrezi, într-un vagon cu clapetele de aerisire închise”. Concluzia este că nu trebuie aduse produse nevandabile de la sute de kilometri „numai ca să se bifeze livrări către comerț.” În fine, au verificat și ciorbele și meniurile produse la fabrica de mâncare din complexul Delfinul și livrate unor magazine alimentare din sectorul 5. Arătau bine, dar nu ar strica să umple mai bine caserolele și să diversifice meniul. Nu ne spun ce gust aveau. Încheie abrupt, invitându-i pe responsabili la reflecție și la acțiune.

În Scânteia, Mihai Ionescu și Nicolae Băbălău laudă spiritul combativ al comuniștilor care în adunarea de dare de seamă și alegeri a organizației 12 de la secția de întreținere de a fondului locativ etc.etc. din Craiova care au reacționat pe tema lipsurilor și neîmplinirilor pe care raportul prezentat nu le evidenția sau nu le punea în context. Comuniștii au adâncit analizare „referindu-se concret atât la reușitele muncii, cât mai ales la neîmpliniri.” Chiar dacă faptul că furnizorii trimit cu greutate materia primă sau piese de schimb, comuniștii din organizația cu pricina sunt fermi: trebuie în primul rând să se uite în propria ogradă „să luăm atitudine față de manifestările de indisciplină din colectiv, inclusiv din partea unor membri de partid, care în loc să fie exemple în muncă, în loc să mobilizeze întreaga masă de oameni la o activitate bine organizată, provoacă reclamații întemeiate de la beneficiari, privind nerespectarea termenelor de execuție, efectuare de lucrări de slabă calitate” zice combativ comunistul Cristian Ghergulescu. Și întrebarea, dacă lucrurile stau așa, ce muncă de educație a dus organizația, ce eficiență a avut? „Cum se exercită controlul de către comuniștii aflați în fruntea formațiilor de lucru?” Aceste întrebări au fost semnalul unei contaminări în masă: s-au ridicat tot mai mulți să critice și mai ales autocritice activitatea. S-au criticat multele absențe nemotivate de la muncă, munca superficială, „comportamentul necorespunzător în societate și în familie al unor comuniști care nesocotesc normele eticii și echității socialiste” ajungând la concluzia că dacă se muncea mai organizat (organizația de partid ar fi trebuit să se implice mai mult) „puteau fi prevenite neîmplinirile acumulate de unitate la o serie de lucrări de sezon” și, după cum spune un alt comunist autocritic, „Constatăm, nu de puține ori că obligațiile noastre de a oferi serviciile solicitate de populație nu se îndeplinesc, cetățenii fiind amânați, purtați pe drumuri, în timp ce lucrările la terți (reparații de clădiri în întreprinderi industriale, instituții etc.) sunt onorate cu promptitudine și chiar înainte de termen.” În fine după atâtea autoflagelări, gazetarii au ajuns la concluzia că adunarea a fost o reușită pentru că a reușit să-și atingă scopul, „chiar dacă inițial prin conținutul dării de seamă, nu se ofereau suficiente garanții în acest sens.” Au fost făcute propuneri „constructive”, „de larg interes”, cum ar fi ca programul de măsuri să rămână în stadiu de schiță pentru a putea fi completat după Congres conform indicațiilor și directivelor, să lucreze mai mult la „creșterea gradului de solicitudine al tuturor lucrătorilor, pentru asigurarea uni comportament civilizat cu publicul” sau să îndeplinească planul anul mult înainte de Congres în așa fel încât în iunie 1990 să realizeze prevederile de plan pe întregul cincinal. Nu e de mirare că s-a votat cu același simț autocritic pentru biroul organizației de bază: șapte dintre cei nouă membri ai vechiului birou nu au mai fost realeși.

Uteciștii continuă muncile „patriotice” în folosul comunității. La Satu Mare, 250 de tineri de la Întreprinderea de Utilaj minier UNIO participă la acțiuni de recuperarea materialelor refolosibile. În Negrești Oaș, tinerii de la Fabrica de utilaj minier și tehnologic participă la acțiuni în sprijinul producției, realizând piese și subansamble pentru locomotive de mină. Tinerii din comunele Botiz, Craidoroz, Odoreu, Lazuri participă la sorta și depănușat de porumb. Peste o sută de tinderi de la IPL au încheiat culesul cartofilor de pe 54 de ha. În comuna Beltiug din Satu Mare a fost organizată expunerea pe tema: „Epoca Nicolae Ceaușescu – perioada celor mai glorioase împliniri din istoria patriei, de afirmare plenară a tinerei generații, ca puternică forță socială implicată activ în dezvoltarea socială a țării”. Iar Comitetul UTC al Întreprinderii de materiale de construcții din municipiul Satu Mare a organizat o altă expunere pentru tinerii din întreprindere: Proiectul Programului-Directivă și Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, program de muncă și viață pentru tânăra generație.”

Comitetul UTC al Municipiului București nu stă nici el degeaba și organizează o mulțime de activități „care vizează educația materialist-științifică a tinerilor.” Ce teme aveau aceste acțiuni educative? „Esența umană, raportul dintre individ și societate. Critica credințelor mistico-religioase privind rolul omului în Univers și societate”; „Evoluția concepțiilor despre Univers. Modele în cosmologia contemporană”, „Apariția și evoluția comunității umane pe teritoriul României”; „În întâmpinarea Congresului al XIV-lea al PCR. Idealul educațional al Epocii Ceaușescu.” Toate aceste acțiuni sunt organizate în Laboratorul metodologic pentru educația materialist-științifică din cadrul Observatorului astronomic București și vor participa tineri din toate organizațiile UTC ale municipiului. Dar și la Casa Universitarilor se organizează „o gamă variată de manifestări politico-ideologice și cultural-artistice”. De pildă o masă rotundă cu tema „Proiectul Programului Directică și Tezele pentru Congresul al XIV-lea PCR- program de muncă și acțiune al întregului popor”, o expoziție de pictură semnată de Ion Moroșanu și Claudia Micu intitulată „Memoria pământului românesc” gale de filme documentare de arhivă și premiate la Festivalul național Cântarea României, conferințe însoțite de proiecții de diapozitive despre frumusețile naturale ale patriei și de peste hotare etc. La Liceul economic 2, îi spune directoarea Aurelia Marincovici lui Florin Antonescu, gazetarul de la Scânteia tineretului, se pregătesc intens de întâmpinarea Congresului și în acest context cadrele didactice sunt preocupate de „creșterea valențelor ideologice ale activității noastre educative. Dăm în acest mod un conținut superior nobilei misiuni de a forma generații viitoare de constructori ai patriei socialiste și comuniste, cu o înaltă conștiință revoluționară”. Pentru aceasta au organizat manifestări pentru marcarea a 125 de ani de la înființarea liceului. A avut loc o sesiune științifică unde „s-au prezentat cercetări ale profesorilor și ale elevilor privind importanța în pregătirea tinerilor pentru muncă și viață a competenței profesorului, a interdisciplinarității procesului instructiv-educativ. Apoi mai multe formații și interpreți laureați la Festivalul Național Cântarea României, sub îndrumarea profesoarelor Mirela Cazangiu și Corina Mihăescu au susținut „un foarte apreciat spectacol.” O elevă (Monica Brabete) „talentată recitatoare” îi spune gazetarului emoționată: „Prin cântecele și versurile noastre aducem omagiul plin de recunoștință tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu mulțumindu-le pentru condițiile minunate de învățătură și educare ce ni le asigură. Îndrumați de cutezanța conducătorului partidului nostru, ne formăm ca oameni de nădejde, cu încredere în viitorul nostru luminos.”

Se fac angajări: „Centrul Republican pentru creșterea cabalinelor și calificarea cailor de rasă – București, str. Ion Ionescu de la Brad, 4, încadrează prin transfer, următorul personal: economist principal cu experiență în activitatea de plan-financiar sau contabilitate în ramura agricultură, economist principal pentru compartimentul Plan-retribuire, inginer constructor cu practică în construcții agricole”; „Centrul de calcul al Direcției Centrale de Statistică încadrează paznici cu domiciliul stabil în București sau Sectorul Agricol Ilfov”, „Cooperativa Frizeri-Coafori Igiena București încadrează de urgență portari (bărbați)”

De vânzare: „Motocicletă CZ 250 Sport, căști moto, interfon moto, telefon deosebit. Cumpăr motocicletă marcă consacrată sau Iawa 350, MZ-ETZ 250, Enduro”; „Pianină, Moskvici 408 și diverse piese mobilă”; „Cameră combinată stejar, două dulapuri cu două uși, masă, scrin, corp televizor, scaune, mobilă bucătărie, recamier, fotolii, saltele Relaxa, lustre, butelii aragaz, diverse obiecte”; „Videorecorder Akai VS, 27 sigilat, Dacia 1300 modernizată, cablu antenă, îmbrăcăminte bărbătească”; „Arzător gaza, absolut nou, sigilat și injector păcurină, ambele automate pentru încălzire centrală, Focșani”; „Fructieră aramă, semnată Maxi, rotisor electric deosebit, mașină cusut picior”; „Pătuț nou – copil, covor persan, scaune, măsuțe, radiocasetofon, bibliotecă, haine bărbătești măsură 50, diverse obiecte”; „Balansoar lemn curbat, dormitor masiv, frigider Alka, televizor, cablu, radio Philips, Blaupunkt, butelie”; „Ferăstrău (Drujba) cuplat cu pompă cu apă, frigider Fram”; „Vând convenabil mobilă sufragerie 1968, mașină spălat simplă, diverse obiecte.”

Se cumpără: „Congelator, frigider, televizor color, aragaz, telefon cu înregistrare”; „Sufragerie stil, șifonier bătrânesc cu o ușă, scurtă piele 54-56, stofă costum, încălțăminte sport marcă consacrată 43-44, pâlnie gramofon, samovar”; „Calorifer electric și televizor color.”

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La ora 19.30, Partid și țară – o unică voință. La 19.45, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Sporirea producției de cărbune energetic. Apoi, la 20.05, Teatru TV. Păienjeniș, de Paul Everac. În distribuție: Marcel Iureș, Valeria Seciu, Mircea Albulescu, Constantin Codrescu etc.etc. Regia artistică: Eugen Todoran. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se încheie la 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG