Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 13 octombrie 1989


1970. Hanul lui Manuc, în Centrul Vechi al Capitalei.

Vineri 13 octombrie 1989

Vreme în general frumoasă dar răcoroasă noaptea. Cer variabil cu înnorări mai accentuate în zone din nord unde va ploua pe alocuri. La munte, tot în nord, ploaia se transformă în lapoviță și ninsoare. Dimineața se produce brumă pe alocuri în centru și în sud, izolate în celelalte zone. Temperaturi maxime, în general, între 12-20 de grade. Minime între zero și 8 grade.

Ședința a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. S-a discutat, ca de obicei, starea realizării planului. Cuvântul de ordine al lui Ceaușescu a fost, ca în toate vizitele de lucru din ultima perioadă, ordine. O mai bună organizare a muncii și a producției pentru a recupera întârzierile și pentru realizarea producției, în special, a celei destinate exportului. Să se ia măsuri ferme pentru îndeplinirea programelor pentru perfecționarea organizării și modernizarea proceselor de producției. Să se ridice calitatea produselor, să se facă economii de materii prime, materiale, energie, să crească productivitatea, eficiența, rentabilitatea etc. Dar cele mai importante, insista Ceaușescu, sunt „sarcinile de export”. S-a mai discutat despre convocarea plenarei CC și Ceaușescu a prezentat o informare referitoare la vizita la Berlin cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a întemeierii RDG. Cu toții au lăudat convorbirile lui Ceaușescu cu Honecker și și-au exprimat dorința ca relațiile între partide, țări și lideri „să se afirme tot mai puternic ca un exemplu de conlucrare rodnică între țări socialiste angajate cu toate forțele în edificarea noii orânduiri.” De asemenea, CPEx a condamnat „cu fermitate” „manifestările ostile și amestecul cercurilor reacționare din RFG în treburile interne ale Republicii Democrate Germane, care sunt în totală contradicție cu documentele de la Helsinki, cu normele dreptului internațional și prevederile înscrise în Carta ONU. Asemenea manifestări, care amintesc de perioada războiului rece, nu pot servi în niciun fel dezvoltării colaborării dintre cele două state germane, în Europa și în lume.” CPEx l-a lăudat pe Ceaușescu și pentru întâlnirile avute cu Todor Jivkov, secretarul general al CC al Partidului Comunist Bulgar, cu Nguyen Van Linh, secretarul general al Partidului Comunist Vienamez și cu alți lideri socialiști spunând că s-a ajuns la concluzii comune importante cu privire la necesitatea întăririi colaborării și solidarității țărilor socialiste, a partidelor comuniste și muncitorești, a forțelor revoluționare pentru a respinge .hotărât acțiunilor și încercările cercurilor imperialiste „de a destabiliza situația din țările socialiste și din alte state ale lumii, de a submina cuceririle socialismului și socialismul în general, de a-și promova politica de dominație și asuprire, de amestec în treburile interne și de încălcare a independenței și suveranității popoarelor.” Apoi s-a discutat despre vizita lui Yasser Arafat în România și perspectiva unei conferințe de pace în Orientul Mijlociu, aplaudându-se ideea că la această conferință referitoare la reglementarea problemelor regionale s-ar putea lua ca bază propunerile avansate de președintele Egiptului, dar și propunerile Israelului „cu privire la organizarea de alegeri în teritoriilor ocupate, ca o parte a procesului global de instaurare a păcii în regiune.” La final, Ceaușescu a pledat pentru relații internaționale cu țările socialiste, „dar și cu celelalte state ale lumii” cerând, totodată, ca aceste relații să se facă de pe pozițiile socialismului științific, revoluționar, pentru apărarea socialismului care se realizează în condiții concrete diferite de la o țară la alta. „De aceea am criticat modelele, le-am înlăturat, dar aceasta nu înseamnă renunțarea la socialism, dimpotrivă, aplicarea fermă a principiilor socialiste.” Cu alte cuvinte, a înlăturat modelul sovietic, dar a rămas la cel marxist-leninist. „Nicio țară socialistă nu are nevoie să copieze acum capitalismul. În primul rând că l-au avut și știu ce reprezintă el. Nu de șomeri și săraci avem nevoie, pentru că nu așa vom intra în rândul țărilor civilizate. (...) Progresul tehnic nu se face cu împărțirea marilor întreprinderi socialiste în sute de mii de unități mici. (...) Socialismul trebuie să înlăture numai proprietatea capitalistă și repartiția de tip capitalist, inegalitățile din societate, nu să distrugă marea industrie. Dimpotrivă, trebuie să o consolideze, să o dezvolte!” Le cere să stea neclintiți, fermi pe calea dezvoltării socialismului, dar și să întărească relațiile internaționale. Să se împotrivească, de asemenea, amestecului cercurilor imperialiste în țările socialiste sau în alte țări, să se împotrivească amestecului în țările în curs de dezvoltare, acțiunilor împotriva mișcării revoluționare. Asta nu înseamnă renunțarea la relațiile și colaborarea internațională însă trebuie să respingă „orice condiții, orice capitulări sau concesii care dăunează socialismului, independenței și suveranității țării.” După ce a spus toate acestea, Ceaușescu a ținut să precizeze că la aceste concluzii a ajuns în urma discuțiile pe care le-a avut cu delegații de la Berlin, dar și cu diverșii oameni politici care au vizitat țara.

Scânteia publică in extenso declarația Biroului Politic al Partidului Socialist Unit din Germania comunistă în care se afirmă că „socialismul este viitorul tinerei generații, al copiilor care au crescut în RDG și-au obținut aici calificarea și și-au creat posibilități bune de viață.” Este motivul pentru care comuniștii germani nu pot rămâne indiferenți că unii părăsesc țara. Mulți, se susține, sunt victimele unei provocări de mari proporții. La aniversarea RDG, imperialiștii de peste tot au lansat o campanie de presă „plină de ură împotriva socialismului și perspectivelor lui” ca o diversiune pentru distragerea atenției de la „cea mai importantă problemă a epocii noastre – asigurarea păcii”. E clar, spun comuniștii germani, că RFG nu se va împăca cu un stat socialist pe pământ german și vrea să schimbe ordinea în Europa însă RDG „nu va permite nimănui să se amestece în treburile sale interne, înlăturarea puterii muncitorilor și țăranilor, distrugerea valorilor și idealurilor socialismului.” Speră ca milioanele de est-germani să se opună provocărilor, încercărilor de subminare a socialismului în RDG: „Locul nostru de muncă rămâne locul nostru de luptă pentru socialism și pace.”

Pregătiri pentru deschiderea Târgului Internațional București, a XV-a ediție (14-22 octombrie). Suprafața de expunere este de 60800 m2. Participă peste 700 de centrale industriale, întreprinderi producătoare, institute de cercetare și întreprinderi de comerț exterior și 610 firme de pe toate continentele reprezentând 32 de țări. Târgul este considerat de presa de propagandă ilustrativ pentru succesele economiei și politicii țării un „bilanț al succeselor obținute de poporul român în edificarea unei industrii moderne”. Este și un pas către partenerii străini în contextul în care Ceaușescu se lăuda cu lichidarea datoriei externe cu un mare volum al investițiilor interne, fiind deopotrivă extrem strâmtorat cu rezerva valutară și foarte interesat de parteneriate străine pentru a deschide producția către export.

Natalia Stancu scrie în Scânteia despre valorile educative ale teatrului pornind de la realizările Teatrului C.I.Nottara care nu doar că are spectacole cu săli pline, dar și face lungi turnee prin țară sau are stagiuni pe platformele muncitorești. La adunarea de dare de seamă s-a ajuns la concluzia că numărul tot mai mare de spectatori nu se datorează „unor divertismente facile, ci unor montări de ținută”, o creație artistică purtătoare a unui mesaj educativ, creații cu pregnante dimensiuni etice, sociale și politice semnate de autori de prestigiu, preocupați de fenomenele dinamice ale actualității angajați în făurirea omului nou (după cum spunea Maxim Crișan, director adjunct al teatrului, citat de Natalia Stancu). Opțiunile repertoriale, spune gazetara, coincid cu direcțiile majore ale artei românești „configurate ca atare, cu limpezimea și forța fără precedent după Congresul al IX-lea PCR” un eveniment „epocal” în istoria țării care a inaugurat și în cultură, ca în toate domeniile, o nouă epocă, „favorizând contactul cu prețioasele rădăcini ale artei noastre progresiste”, „stimulând odată cu ample procese ale democratizării culturii, contactul viu, nemijlocit al acesteia cu mase din ce în ce mai largi”. Dar cel mai pe larg s-a referit la temele și preocupările politice ale teatrului Ion Brad, directorul teatrului care „a dat glas (...) adeziunii depline și ferme la o hotărâre ce constituie garanția continuării cu strălucire a proceselor revoluționare ce caracterizează Epoca Nicolae Ceaușescu și implicir a perpetuării și intensificării climatului de creație stimulator și fertil instaurat în ultimele două decenii” adeziune la decizia de a-l reînvesti pe Ceaușescu ca secretar general PCR. Cu toții au căzut de acord că este imperativ necesară promovarea „unor opere noi, inspirate din aspectele esențiale ale construcției socialiste și apte, prin eroii-model pe care îi propun, să contribuie la clarificarea complexelor probleme ridicate de țelul făuririi unui om nou, a unei noi calități a muncii și a vieții.” Voiau tot mai mulți eroi exemplari, proeminenți, cu mesaj limpede, puternic. Secretarii literari și actorii promit că vor pleca la vânătoare de talente care să reflecte noua dramaturgie formatoare a omului nou. Ce propuneri au făcut angajații teatrului la finalul adunării: ei au cerut „prezentarea concepției regizoral-scenografice într-un cadru mai larg democratic, care să includă concomitent ( și nu pe faze, nu în etape diferite) toți factorii, dezbaterea și analiza în adunările general a premierelor dintr-o perspectivă unitară care să implice deopotrivă, organic și mesajul ideologic, politic și transfigurarea artistică etc.

Arhitectul Gheorghe Leahu a inaugurat, la Curtea sticlarilor, o expoziție („Lumini bucureștene”) cu 54 de acuarele realizate în perimetrul centrului istoric al Capitalei, o zonă, scrie el în Jurnal „lăsată în absolută părăsire de peste 18 ani, cu Hanul Gabroveni în stare jalnică, cu numeroase case pe care anii de neîngrijire și-au pus pecetea: console, cornișe căzute, pereți coșcoviți, burlane rupte, întreaga zonă lăsată în paragină, în timp ce alături noul centru înghite zeci de miliarde de lei.” Povestește apoi că nu s-a putut opri să nu adauge un detaliu subversiv: „pe acuarelele cu clădiri care fuseseră recent demolate, am lipit pe colțul din stânga sus, câte o banderolă neagră, așa cum se poartă doliu, la reverul haine. Mulți m-au felicitat pentru curaj, noroc că modesta mea inițiativă de protest n-a fost observată și sancționată de cei în drept.

Vasile Ichim scrie la Informația Bucureștiului să se plângă de starea deplorabilă a centrului Capitalei. „Vechea vatră a Bucureștiului, Curtea Veche, a fost scoasă în evidență atât prin muzeul creat cât și prin restaurarea Hanului lui Manuc. Consider însă că ar trebui să se aibă în vedere și restaurarea clădirilor învecinate.” Redacția îl liniștește: „se iau măsuri pentru restaurarea unor clădiri precum și pentru construirea altora pe terenurile libere, în concordanță cu stilul arhitectonic specific.” Florin Popescu, de pe strada Vlăhița, a anunțat din luna mai Direcția de telecomunicații că telefonul lui nu funcționează. Cu toate acestea, se plânge el, „în loc să mi se reducă din taxa de abonament am fost încărcat și cu convorbiri adiționale.” Omul s-a plâns și la presă și în cele din urmă telecomunicațiile răspund că „s-a dispus scăderea sumelor reprezentând convorbirile adiționale.” Nu a explicat cum a fost posibilă înregistrarea convorbirilor suplimentare în cazul unui post telefonic defect și apoi nici când vor reda accesul clientului la telefon. Maria Știrbu care a administrator în șoseaua Viilor 95 se plânge de ICRAL care nu vine să rezolve anumite lucrări pentru care totuși a primit bani. E vorba despre înlocuirea unor robinete de trecere pentru care asociația de locatari plătise încă din luna iulie. Ar mai fi trebuit și repararea toboganului pentru gunoi și revizia generală a liftului. Nimic din toate acestea deși banii fuseseră încasați de trei luni.

Se fac angajări: Întreprinderea Ascensorul angajează potrivit legii primitor-distribuitor cu gestiune produse petroliere, materiale metalurgice și chimice diverse, cu locul de muncă în sect. 4 și 6”; „Institutul de biologie și patologie celulară încadrează prin transfer în interesul serviciului, următorul personal: electrician automatizat și instalator sanitar. Solicitanții trebuie să aibă minim 10 ani vechime în specialitate și domiciliu stabil în municipiul București”

De vânzare: „Frigider, boiler, haine și încălțăminte de damă”; „Videocasete înregistrate, calitate, desene animate, filme, muzică, Elcrom, derulator”; „Trenuleț electric de 12-14 mm, diverse piese. Cumpăr Elcrom”; „Masă și scaune stil, bogat sculptate, stare ireproșabilă”; „Haină piele damă 50-52, frigider, sobă motorină, televizor Miraj, covor mecanic puțin folosit”; „Haină vizon natural nr. 42 nouă și butelie aragaz”; „Aparat vată de zahăr complet electric”; „Urgent pat cu saltea lână, șifonier 3 uși, comodă, canapea cu fotolii, birou, masă pliantă cu 4 scaune, diverse obiecte casnice”; „Haină superbă, vulpe roșcată, computer șah profesional, rachetă Donnay, cojoc, palton bărbătești, cărucior coș copil, televizor Miraj, frigider Alka, mobilă stil”; „Butelie aragaz”; „Servantă bar florentină de nuc cu rotile, oglindă ramă sculptată, bibliotecă stejar, birou mic, rochii, încălțăminte, poșete din piele, pentru damă, pardesiu bej, alb, broderii, carpeta, tăvi aramă, plăci muzică simfonică, Dionisie Lupu, 31”; „Vând darace în bună stare. Buburuzan Vasile a Olimpii, Mînăstirea Humor, jud. Suceava”; „Salonaș, comodă Ludovic XV, dormitor florentin”; „Masă sufragerie, mașină cusut manuală, captator solar, strunguleț pentru lemn, coș butoi rufe coș copii (răchită), mantouri damă 44-46”

Se cumpără: „Bicicletă ergometrică deosebită. Vând dormitor lemn Teck sculptat, matlasat, unicat”; „Ceas cronograf sau cu repetiție de mână sau buzunar, numai marcă consacrată: Cacheron, Constantin, Universal Geneve, Omega. Aștept provincia”; „Video nou, videocasete sigilate, derulator, cerneală Pelikan, mulinetă”

La Ateneul Român este Concert simfonic. La Opera Română, Giselle. La Teatrul de Operetă, My Fair Lady. La Teatrul Național, în Sala Mare, Poveste din Hollywood. În Sala Amfiteatru, Drumul singurătății iar în sala Atelier, Ultimul set. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Noțiunea de fericire. La Teatrul de Comedie, Capcană pentru un bărbat singur. La Nottara (sala din bd. Magheru), Micul Infern și Cuibul, în Sala Studio. La Teatrul Mic se joacă Pluralul englezesc iar la Teatrul Giulești, în sala Majestic, Și totuși Eminescu. La Teatrul Ion Creangă se joacă dimineața Nota zero la purtare și după amiaza Albă ca zăpada. La Teatrul C. Tănase, Mi se pare că mă-nsor, în sala Savoy și Cavalcada râsului, în sala Victoria.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.30, Partid și țară – o unică voință. La 19.45, Glorie, nepieritoare glorie! Cântece patriotice, revoluționare. La ora 20.00, România în lume. Documentar. La 20.20, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. La 20.40, Copiii cântă patria și partidul, Program literar-muzical-coregrafic. La 21.00, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Școala și înalta sa menire de a forma muncitori și țărani intelectuali. La 21.20, Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist-științifică. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se închide la ora 22.00

Facebook Forum

Multimedia

Ce cred parlamentarii români despre diurna șefului AEP?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG