Marți 14 noiembrie 1989

Minerii din sectorul IV de la Petrila (Ceaușescu fusese în vizită la Petrila vara aceea) îi scriu secretarului general pentru a-i spune că au realizat planul pe întreg cincinalul. Ba chiar l-au depășit. „Răspunzând cu fapte de muncă înflăcăratelor dumneavoastră chemări patriotice de a acționa pentru sporirea producției de materii prime și resurse energetice, minerii din brigada noastră au extras peste prevederi, de la începutul cincinalului, o cantitate de 300 de mii de tone de cărbune. Prin ceastă vă raportăm că în prezent ne aflăm la nivelul planului anului 1991 din care am realizat deja o producție de 15 mii de tone.” Semnează Ștefan Alba, miner, șef de brigadă și delegat la Congresul XIV. Noroc bun!

În Scânteia, piesa de rezistență este un lung articol explicativ semnat de Romulus Căplescu despre faptul că o politică și o gândire nouă pot fi făcute prin afirmarea ideologiei progresiste, socialiste, nu prin dezideologizarea relațiilor internaționale. Ceaușescu afirmase în diferite ocazii interne și internaționale că se împotrivește dezideologizării politicii externe, cu alte cuvinte, chiar dacă acceptă legături cu țări capitaliste, o va face de pe principii de clasă iar economia politică a țării nu se va lăsa influențată de presiunile capitalului și nici de condițiile de cooperare economică. Câtă vreme va exista capitalism, spunea el, va exista luptă de clasă. Iar socialismul nu poate accepta elemente ale economiei capitaliste, de pildă piața liberă sau privatizarea pentru că așa ceva va instaura inegalități între oameni și va duce la distorsionări ale puterii statului. Își expusese cu relativă claritate punctul de vedere în Expunerea la Plenara lărgită a PCR (din 24 octombrie) „care are meritul (...) de a fundamenta poziții, orientări, concepte de o mare valoare, menite a dezvolta și îmbogăți patrimoniul gândirii social-politice înaintate.” Propagandistul de la Scânteia spune că se înregistrează o adevărată ofensivă a cercurilor reacționare, imperialiste împotriva socialismului, „negându-i valabilitate istorică și subminând țările angajate în construirea noii orânduiri pentru a stăvili procesul revoluționar mondial” cu teze preluate din arsenalul „vetust” al Războiului rece și înveșmântate cu haine noi pentru a destabiliza socialismul. Tot mai vehiculată în ultimul timp „dezideologizarea” relațiilor internaționale „cu alte cuvinte renunțarea la ideologie în abordarea problemelor de bază ale contemporaneității.” Ar fi vorba, însă, în spatele acestui ambalaj, despre resuscitarea „vechii și discreditatei teorii a convergenței sistemelor social-politice opuse”. Obiectivul acestei diversiuni este „cât de poate de limpede”: în felul acesta se neagă lupta de clasă, contradicțiile, confruntarea dintre vechi și nou „ca factor determinant al progresului societății omenești pe toate planurile, inclusiv cel al vieții internaționale.” Cum spuneam nu e doar poziția lui Căplescu. Căplescu era doar un megafon mediatic al cercurilor politice de la București. Ceaușescu era vehement împotriva dezideologizării. Nu vedea care era altul rostul întâlnirilor dintre Gorbaciov și americani, decât lichidarea armamentului nuclear și restrângerea celui convențional. Faptul că aceștia voiau să demilitarizeze NATO și organizația Tratatului de la Varșovia, să le transforme în organizații politice, că negociau puncte de vedere politice îl irita extrem. Va transmite o scrisoare vehementă și obraznică la Moscova trasându-i lui Gorbaciov indicații de discuție și limite de negociere la întâlnirea cu Bush în 2 și 3 decembrie. Evident, Gorbaciov nu a ținut cont de punctul de vedere al încăpățânatului vasal de dincoace de Prut. Romulus Căplescu nu face decât să brodeze pe marginea teoriei conform căreia pe măsura trecerii timpului, conflictul dintre cele două sisteme se va acutiza, „după cum se menține și devine tot mai puternică contradicția dintre țările în curs de dezvoltare și țările capitaliste dezvoltate, dintre bogați și săraci”, promotorii dezideologizării nefiind decât niște vânzători de iluzii care recurg la argumentul înșelător al cerinței asigurării coexistenței pașnice. Or, profeții dezideologizării vor abandonarea politicii de clasă, reconcilierea ideologică a celor doi poli doctrinari, „ceea ce pentru țările socialiste ar însemna să renunțe la concepția materialist-dialectică despre lume și viață, să procedeze la lichidare a însăși noii orânduiri.” Aceste teze au un caracter reacționar și urmăresc „dezarmarea comuniștilor, a popoarelor în lupta pentru socialism și pentru pace.” De fapt, pacea mondială este amenințată nu de socialism și nici de „promovarea concepțiilor revoluționare ale clasei muncitoare, ci tocmai (de) recrudescența politicii anticomuniste și antisocialiste...” astfel că, luptând cu curentele de gândire reacționare, cu propaganda mistificatoare promovată de capitalism, concepția partidului era că „nu dezideologizarea relațiilor internaționale, ci afirmarea cu fermitate a ideologiei progresiste, socialiste reprezintă calea pentru o politică și o gândire nouă.”

Se organizează tot felul de acțiuni pentru celebrarea Congresului. În București, la Institutul de cercetări pentru tehnologie și construcții de mașini a fost prezentată expunerea „Opera teoretică și activitatea practică, revoluționară a secretarului general al PCR, fundament al politicii de făurire a societății multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism”. La Centrul de inginerie electrotehnică s-a organizat o masă rotundă pe tema documentelor pentru Congres. La Centrul de cultură și creație socialistă Cântarea României sector 5 s-a desfășurat simpozionul „Marile ctitorii ale culturii din Capitala țării” iar la Întreprinderea cinematografică a Bucureștiului a fost organizat concursul de educație politică și cultură cinematografică „Decenii de mărețe împliniri socialiste” în cadrul căruia au fost prezentate filme artistice și documentare românești. La fel și în Satu Mare s-au organizat expuneri și simpozioane pe tema documentelor Congresului. Expunerea Socialismul-științific – izvorul mereu viu al gândirii și acțiunii revoluționare a fost urmată de filmul documentar Cu poporul – pentru popor, dedicat lui Ceaușescu. În Vrancea, la Întreprinderea de scule și elemente hidraulice din Focșani a avut loc simpozionul „Etapele procesului revoluționar de construire și dezvoltare a noii orânduiri în România” urmat de spectacolul de muzică și poezie patriotică, revoluționară „Omagiu partidului – omagiu conducătorului iubit.” În Cluj au avut loc în unități industriale, instituții de învățământ, de cultură și artă simpozioane, dezbateri, expuneri, expoziții de creație științifică și tehnică, de artă plastică, spectacole de teatru, concerte dedicate Congresului. De asemeni, mai spune Agerpres, „sub generice sugestive cum ar fi Congresul al XIV-lea - Congresul devenirii noastre comuniste”; „Epoca Nicolae Ceaușescu, epoca celor mai bogate împliniri”; „Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ctitorul României socialiste moderne”; „Marele prestigiu internațional al României socialiste, al președintelui Nicolae Ceaușescu” le sunt prezentate elevilor și studenților aspecte din viața și activitatea revoluționară a secretarului general PCR. .„Totodată, se evidențiază aportul deosebit al tovarășei Elena Ceaușescu la elaborarea programelor de dezvoltare economico-socială a țării, la înflorirea învățământului, științei și culturii românești.”

Tinerii din Alba fac muncă patriotică, adică forțată. Uteciștii din șase unități economice și patru licee au avut inițiativa „de a colecta și reintroduce în circuitul productiv” a importante cantități de materiale refolosibile: fier vechi, metale neferoase, sticle și hârtie. Tinerii din patru unități economice ale orașului Ocna Mureș participă la acțiunile unei Săptămâni record în producție angajându-se să producă peste plan 40 de tone de sodă caustică, 50 de tone de sodă calcinată, 15 tone de bicarbonat, două tone oxid de magneziu, 20 de tone de sare extrafină, 10 tone de confecții metalice, produse în valoare de 650 de mii de lei. La Cugir, tot în cadrul unei „Săptămâni record în recuperarea materialelor refolosibile”, uteciștii au promis să colecteze și să reintroducă în circuitul economic 75 de tone de fier vechi și 45 de tone de metale neferoase.

Pentru prima dată (?) presa din România dă informații despre manifestațiile din Chișinău, preluate de la agenția TASS care informa că pe 10 noiembrie se adunaseră grupuri de oameni la monumentul lui Ștefan cel Mare din capitala RSS Moldovenească, pentru a protesta împotriva arestării unor protestatari, pe 7 noiembrie. Nu mult după aceea, în fața Ministerului de Interne al republicii s-au adunat circa 1500 de oameni. „A fost solicitat sprijinul unor forțe de miliție care au folosit bastoane de cauciuc pentru a-i împrăștia pe manifestanți.” S-au ridicat baricade din schelele dezmembrate de la Teatrul Eminescu. Manifestanții au încercat să incendieze clădirea Ministerului de Interne. S-au tras focuri de avertisment. Mulți au ajuns la spital. Au fost arestate treizeci de persoane eliberate ulterior la presiunile manifestanților. Cei care au sabotat parada militară dedicată manifestațiilor militare care marcau a 72-a aniversare a Marii revoluții din Octombrie au fost membri ai Frontului Popular. Au fost aplicate măsuri excepționale în oraș: au fost interzise manifestațiile, mitingurile, întrunirile de masă și marșurile publice etc. Orașul era sub asediu. „Conducerea RSS Moldovenească a chemat la luptă fără compromis pentru asigurarea păcii și liniștii”, spune TASS.

Daniela Silivaș a încheiat victorioasă proba feminină a Concursului internațional de gimnastică de la Barcelona. Ea a luat locul I la individual compus. La concursul special pe aparate, Daniela Silivaș a ocupat primul loc la bârnă. În competiția masculină Marian Rizan a câștigat la bară fixă și s-a clasat pe locul 2 la individual compus.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. Urmează la 19.25, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Sporirea producției de cărbune energetic. La 19.45, Suprema unitate de granit. La ora 20.00, Programul de organizare și modernizare a localităților țării. Trepte spre progres. La 20.20, Teatru TV. Familia de Tudor Băran. Premieră pe țară. În distribuție: Marioara Sterian, Gheorghe Cozorici, Silviu Stănculescu, Vistrian Roman etc. etc. La 21.50, Telejurnalul de noapte și la 22.00 programul se închide.