Joi 15 septembrie 1989

Vremea este în general frumoasă. Se va încălzi ușor, mai puțin în nord și nord est unde este răcoroasă. Cerul este variabil, mai mult noros în nord și nord-est. Acolo va ploua slab. În rest, ploi izolate. Dimineața, pe alocuri, condiții de ceață. Temperaturi maxime între 18 și 26 de grade. Minimele termice se încadrează între 7 și 15 grade.

Nou an școlar, o nouă revoluție educativă, a generalizării învățământului de 12 clase, măsură pe care toate gazetele o prezintă drept una dintre cele mai importante reforme ale revoluției tehnico-științifice. Luca Pițu primeşte înştiinţarea oficială de desfacere a contractului de muncă de la Facultatea de Filologie a Universităţii Alexandru I. Cuza din Iaşi. Pretextul concedierii era restrângerea numărului de locuri pentru admitere la Facultatea de Filologie. I s-a propus atunci un post de profesor la un liceu periferic, dar l-a refuzat. În ianuarie 1990 a fost reintegrat la Catedra de limbă franceză a facultăţii. Luca Pițu (14 ianuarie 1947 – 14 iunie 2015) a fost eseist, publicist și profesor. A debutat publicistic în revista Dialog (Cheia hermeneuticii). În 1986 a publicat în Franța un eseu despre opera lui Creangă. Luca Pițu, Magistrul din Cajvana, a fost figura centrală a Grupului de la Iași - organizat spontan în jurul revistelor Dialog și Opinia studențească, transformând Iașiul în nucleul al disidenței și insurgenței intelectuale (de fapt, Iași este primul oraș în care s-a aprins pentru început scânteia Revoluției din decembrie). A fost urmărit în permanență de Securitate, alături de ceilalți membri ai grupului (Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Alexandru Călinescu, Dan Alexe) care au și fost arestați cu toții în 1983, casele lor au fost percheziționate și materialele „subversive” confiscate: cărți de Sojenițîn, casete cu emisiuni înregistrate de la Europa Liberă sau cărți în limbi străine. În 1991 Uniunea Scriitorilor i-a premiat volumul de eseuri Naveta esențială, însă Luca Pițu a refuzat premiul. A acceptat în schimb premiile Fundației Poesis (1995) și revistei Convorbiri literare (1996).

Ceaușescu își continuă vizita de lucru în județul Iași și rostește o lungă cuvântare în municipiul Iași la deschiderea anului de învățământ 1989-1990. Îl însoțeau consoarta și cei doi buldogi credincioși, Emil Bobu și Silviu Curticeanu. Mii de oameni aduși cu convocatorul de la întreprindere îi aclamau „cu toată căldura inimii”. Conform relatării oficiale, cei prezenți de-a lungul traseului scandau „cu însuflețire numele patriei, al partidului și al secretarului său general.” Ceaușescu vizita Institutul Politehnic iar la intrare se îmbulzeau toate cadrele didactice „ale prestigioasei universități ieșene, ale celorlalte instituții de învățământ superior, mii și mii de studenți și elevi.” Punctul zero al vizitei a fost expoziția organizată cu prilejul noului an școlar iar rectorul Institutului Camelia Beldie a prezentat stadiul actual și realizările acestei instituții, ocazie cu care a vorbit despre procesul continuu de modernizare, „în strânsă legătură cu cercetarea și producția” (marota noii revoluții în educație), „în deplină concordanță cu cerințele de progres multilateral al societății noastre, cu obiectivele revoluției tehnico-științifice, afirmându-se ca principal factor de educație și cultură.” Expoziție nu era, propriu-zis, despre învățământ sau cercetare ci mai degrabă despre prezența familiei prezidențiale în mijlocul elevilor și studenților „cu ocazia vizitelor efectuate în unități de învățământ de pe întreg cuprinsul patriei, devenite o frumoasă și emoționantă tradiție, expresie a grijii statornice pe care o poartă creării celor mai bune condiții de studiu, de pregătire temeinică, pentru muncă și viață, a tinerei generații.” Expoziția prezintă și situația la zi a învățământului: 5,67 milioane de copii și tineri, adică un sfert din populația țării, se aflau în școli, licee și instituții de învățământ superior. Din următorul an de studiu, învățământul de 12 ani se generalizează ceea ce „va marca o etapă nouă, calitativ superioară în activitatea de formare a unor cadre cu o înaltă pregătire profesională, tehnico-științifică, dar și politico-ideologică, cu un ridicat nivel de cultură generală.” Tot de pe zidurile expoziției rezultă volumul de investiții în educație și este reliefată prin citate și lozinci potrivite „însemnătatea deosebită a integrării organice a învățământului cu cercetarea și producția, orientarea revoluționară a școlii românești, inițiată și promovată ferm de conducătorul partidului și statului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de tovarășa Elena Ceaușescu”, ceea ce a dus la înnoirea structurilor de învățământ pentru a se adapta la cerințele societății și ale revoluției tehnico-științifice. Așadar, o altă revoluție „declanșată” de Ceaușescu, pe lângă noua revoluție agrară sau cea socială și națională din 23 August (la care a avut și el o contribuție „determinantă.”) Este motivul pentru care școala românească face tot posibilul ca tinerii să-și însușească disciplinele științifice de bază, elementele fundamentale de cultură generală și social-politice. O asemenea educație înseamnă, de fapt, o pregătire multilaterală și numai după ce o asimilează, absolvenții tuturor formelor de învățământ „se pot integra rapid și eficient în procesul de producție și în viața socială.” Tot în expoziția care pare organizată doar pentru cei doi și suita lor, li se arată cât de însemnată este contribuția profesorilor și studenților în creația tehnico-științifică și la realizarea obiectivelor de dezvoltare economică și socială a țării. În standurile expoziției se aflau diverse aparate, echipamente și mașinării realizate în laboratoarele învățământului superior ieșean. În expoziție au fost prezente și lucrări practice realizate de pionieri și șoimi ai patriei care le-au vorbit „cu mândrie” celor doi Ceaușești despre rezultatele la învățătură și în activitatea practică și „au exprimat, prin emoționante cuvinte, recunoștința lor fierbinte pentru minunatele condiții create de a se pregăti temeinic, de a se forma ca cetățeni de nădejde, constructori devotați ai socialismului și comunismului”. De la expoziția din cadrul Institutului Politehnic, cei doi s-au dus la Facultatea de tehnologie chimică, preferate Elenei Ceaușescu. Au vizitat laboratoarele și stațiile „micro-pilot” din secția de tehnologie a celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale. Acolo au aflat amănunte despre cercetările făcute în chimia lemnului, tehnologia fibrelor chimice, valorificarea produselor refolosibile și utilizarea superioară a resurselor vegetale. Au mai vizitat apoi mai multe întreprinderi din municipiu („Țesătura”; Metalurgică de țevi sudate, Combinatul de utilaj greu) și Liceul industrial Victoria. În acesta din urmă, cei doi s-au întâlnit cu elevi și profesori emoționați de importanta vizită. „În incinta școlii, elevi din diferite clase ale liceului sau de la școli din apropiere au luat parte la o manifestare exuberantă, marcată de cântece și jocuri, de cuvinte rostite cu nespusă dragoste la adresa partidului, a secretarului său general.” În acest liceu învățau peste 2500 de elevi pregătindu-se să devină filatori, finisori, confecționeri, tricoteri, țesători sau mecanici de întreținere. Aveau laboratoare, săli de clasă și de sport recent mobilate și ateliere de producție. Elevii treceau printr-un proces complex de educație „atât în cadrul procesului instructiv-educativ, cât și în atelierele școlii și în secțiile de producție ale Întreprinderii de Mătase Victoria iar planul lor de producție a fost realizat, ba chiar depășit. În atelierul școlii își desfășoară activitatea zilnic, în două schimburi, 750 de elevi realizând țesături, confecții tricot și alte produse din nomenclatorul industriei ușoare, folosind în mare parte materiale refolosibile. Mulți dintre elevii liceului participă an de an ca brigadieri pe șantierele de muncă patriotică ale tineretului. În după-amiaza zilei de joi, Ceaușescu și soția s-au întâlnit cu membrii Biroului Comitetului județean Iași pentru a discuta pe baza observațiilor acumulate în cele două zile de vizite în unitățile economice, de educație și cercetare din Iași, măsurile care se impuneau pentru ca Iașiul să realizeze și să depășească sarcinile care-i reveneau din planul pe acel an, „din programele prioritare, din prevederile actualului cincinal.” S-au dat rapoarte peste rapoarte, s-au făcut angajamente solemne, critici și autocritici astfel că toată lumea a fost mulțumită. Ceaușescu era nemulțumit de felul în care se făceau investițiile la care se înregistraseră unele „rămâneri în urmă” și a cerut să se ia măsuri pentru „îndeplinirea în întregime a programului de construcții de locuințe pe acest an și pe întregul cincinal.” Până la sfârșitul lunii, a cerut el, trebuie să înceapă lucrările de construcție la toate locuințele aflate în planul pe anul 1989 și la cele restante astfel încât la finalul primului trimestru din anul 1990 acestea să fie finalizate. Le-a mai cerut, de asemenea, să acorde o mare atenție realizării planurilor de dezvoltare economico-socială a orașelor și comunelor pentru o mai echilibrată distribuire a forței de muncă pe teritoriul județului. Pentru aceasta, spune el, trebuie îmbunătățite condițiile de muncă și dezvoltată mica industrie și ale activități industriale „în vederea mai bunei ocupări a forței de muncă, a sporirii veniturilor oamenilor muncii de la sate.” Și să facă o analiză a stării comunelor pentru ca, în viitorul apropiate, mai multe localități rurale să devină, odată dezvoltate economico-social, orașe. Un alt subiect discutat cu activul de partid din Iași a fost acela organizatori, iar Ceaușescu le-a cerut celor prezenți să intensifice munca organizatorică, politico-ideologică și cultural-educativă pentru perfecționarea stilului și metodelor de lucru ale comitetului județean și ale celorlalte organizații de partid, ale consiliilor populare și municipale, „ca să-și poată asuma rolul de conducători ai întregii activității economico-sociale” și să rezolve în timp util problemele ivite, indiferent de domeniu.

Începe noul an de învățământ iar profesor universitar doctor Octavian Stănășilă, director în Ministerul Educației și Învățământului spune, în România liberă, că de astă dată exigențele cresc. Invocă pentru aceasta sarcinile și orientările care le revin tuturor din documentele Congresului XIV, „modele de abordare revoluționară, de largă perspectivă, de analiză exigentă, de înțelegere clară, profundă, a problemelor dezvoltării societății noastre socialiste.” Matematicianul Stănășilă (cine nu-i cunoaște culegerile) era la fel de subtil propagandist al partidului și nerușinat adulator al lui Ceaușescu: el susține că documentele Congresului, „elaborate sub îndrumarea și cu inestimabila, hotărâtoarea, contribuție a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, constituie pentru școala noastră superioară premisa esențială a ridicării pe o treaptă și mai înaltă a întregului proces de instruire și educare a tinerei generații universitare, de implicare activă creatoare în rezolvarea, alături de specialiști, a numeroaselor probleme ale economiei românești” etc.etc. Însă, recunoaște el, nu se ridică la valoarea ideologilor și conducătorilor: unele indicații abia încep să le pună în aplicare, „avem multe lucruri de perfecționat și chiar unele de inițiat, de tradus în practică”. Dumnezeu dă, dar nu bagă în traistă: deși s-au trasat sarcini există încă deficiențe de organizare, de mentalitate. Legea contractelor de cercetare, de pildă, abia adoptată, obligă la o schimbare de mentalitate „la o exigență maximă în raporturile beneficiar-executant, la valorificarea concretă autentică, reală, a cercetării.” Și mai sunt unii care încă nu se achită de prevederile contractelor de cercetare, care consideră „că nu trebuie să depună o activitate sistematică de cercetare”. Îi mai înfierează și pe cei care prezintă, sub titluri pompoase cercetări insignifiante, minore și promite că, printr-un proces de perfecționare organizatorică, toate acestea vor dispărea. Un alt aspect care-l interesează pe matematicianul politruc este perfecționarea practicii productive a studenților. „Activitatea practică însumează un număr apreciabil de ore didactice, uneori peste o treime. Este datoria tuturor cadrelor didactice să nu privească practica în specialitate, în producție sau pedagogică ca elemente auxiliare ale procesului instructiv-educativ.” De fapt, de mai mulți ani, practica productivă este o materie „profund formativă, cu o programă analitică explicită, în îndeplinirea căreia își aduc contribuția cadre didactice și specialiștii din producție pe baza convențiilor dintre Ministerul învățământului și ministerele economice.” Cu alte cuvinte, practica agricolă de la începutul anului și, în anumite cazuri, din primăvară sau chiar vară reprezintă reprezintă o obligație universitară și este tratată ca orice materie de studiu. Stănășilă îi critică chiar pe cei care nu au folosit intensiv orele de practică, pe care o considerau incomodă spunând că așa ceva se întâmplă „atunci când controlul activității era slab, când nu se urmărea îndeaproape realizarea obiectivelor de producție.” Între timp au fost adoptate norme metodologice de conducere a practicii și astfel se poate face un control riguros, delimitându-se mai precis răspunderile în conducerea activității productive a studenților.” Un alt obiectiv în noul an școlar, spune matematicianul convertit în politruc, este aplicarea întocmai a documentelor de partid, a orientărilor și îndemnurilor secretarului general al partidului. Trebuie aduse la zi programele materiilor dar și perfecționată munca educativă cu studenții prin împletirea elementului instructiv cu cel educativ. „Lecția de curs, de seminar este un bun prilej de educație înaltă, revoluționară.” Profesorul trebuie să știe că nu este suveranul absolut, că aflat în sala de curs sau seminar, învață la fel de mult ca și studenții lui. De aceea contează modul în care acoperă programa analitică sau felul în care își îndrumă studenții, pentru că în felul acesta cultivă „fără ostentație, (...) dar cu multă delicatețe” sentimentele de iubire aprinsă „față de patrie, partid, dragoste de muncă și respect pentru valori.” De aceea, trebuie să întâmpine cu fruntea sus Congresul care urma și cel mai bun mod de a o face era de a materializa perspectivele deschise de documentele programatice, de a integra învățământul cu cercetarea și producția, de a perfecționa și moderniza baza materială a învățământului care reprezintă conform documentelor de partid, „orientărilor și tezelor secretarului general al partidului (...) una dintre cele mai sigure căi pentru a se ajunge la o societate în care știința și cultura vor conferi țării noastre adevărata putere, mândria și distincția umanistă a poporului nostru.”

La Biblioteca Centrală Universitară din București s-a deschis, în cadrul Ateneelor Cărții, expoziția de carte Creativitate și valoare în învățământul superior bucureștean. Sunt expuse circa șase sute de volume (manuale universitare, cursuri, tratate, lucrări de referință, material auxiliar necesar în procesul de învățământ). Agerpres informează că „la loc central în expoziție se află lucrările secretarului general al partidului, din seria operelor complete și cuvântările din perioada 1988-1989, precum și volume ce cuprind lucrările congreselor partidului și conferințelor naționale.” Nu puteau lipsi nici lucrările „fundamentale” din domeniul chimiei semnate de Elena Ceaușescu publicate în țară în perioada 1988-1989. Mai sunt expuse și lucrări ale cadrelor didactice și studenților susținute în cadrul sesiunilor științifice, „exemplare ale presei studențești reprezentative, precum și valoroase lucrări bibliografice elaborate de bibliotecile de învățământ superior din Centrul Universitar București. (...) Întreaga expoziție reflectă înaltul nivel al științei și culturii românești, pune în evidență noile cuceriri ale cunoașterii umane în general, pornind de la concepția științifică despre lume și viață – materialismul dialectic și istoric – și constituie, totodată, un veritabil instrument de bază pentru învățământul superior românesc.”

Moare Spiridon Popescu-Micloșanu, șef de lucrări al Catedrei de Morfopatologie din cadrul IMF București.

Se fac angajări: „IIFREC încadrează urgent electrostivuitorist, instalatori sprinklere”; „Instituție centrală încadrează de urgență paznici, cu domiciliul stabil în municipiul București”; „Căutăm pensionară supraveghere școlar și ajutor menaj”; „Oferim locuință unei pensionare în vârstă pentru menaj ușor”; „Căutăm pensionară internă pentru menaj bătrân”

De vânzare: „Bibliotecă Dana, boxe ITT 90 W, deck Sharp, măsuțe, fotolii, semicursieră, joc mașinuțe”; „Casă bani, fichet, patine, patine cu rotile, radiocasetofon Sanyo, diverse”, „Dog german excepțional 6 luni. Caut garaj zonă Cotroceni sau împrejurimi”; „Radio Grundig Satelit 1430 profesional, Telecolor 3007, dublu radiocasetofon, boxe Kashtan, fustă, pantalon prespălat, vază chinezească pictată, serviciu cafea, ceai, fototapet”; „Paturi alamă cu oglinzi și noptiere, lustră bronz, sufragerie comandă, dormitor, haină blană ied, China”; „Skoda S 100, haină famă astrahan 52 nouă, cojoc bărbătesc 50-52 nou, televizor Opera perfect”; „Convenabil vând urgent torcătorie de lână, stare excepțională, darac Righef, strung de fier, grup electric 5 kw”; „Relaxa, birou, pupitru școlar, pat copil, scaune”; „Costum bărbătesc 54, pardesiu, radio Orion, magnetofon”; „Aragaz, scaune piele, șifonier Biedermeier, șifonier stil, oglinzi cristal, covoare Buhara, tacâmuri Cristophel, balansoar, fotoliu pat, arcuri, cristale, picturi, modul bucătărie, Trabant Combi 38 000 km.”

Se cumpără: „Mașină de cusut electrică, eventual marcă deosebită”; „Haină sintetică nouă – 52 sau metraj”; „Sobă motorină. Vând Dacia 1300”; „Dormitor Octav, canapea extensibilă+fotolii ultramoderne”

La Ateneul Român, Filarmonica George Enescu are concert cu ocazia Zilelor culturii Republicii Democrate Germane. Orchestra de cameră a Filarmonicii din Halle. Dirijor și solist la clavecin: Karl-Heinz Zettl. La Teatrul de Operetă, Suzana. La Teatrul Național în Sala Mare, reprezentație cu Cartea lui Ioviță. În Sala Atelier, Autograf. Teatrul Mic are pe afiș Arta iubirii. La Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. La Teatrul Nottara, Floarea de cactus. Teatrul Giulești, în sala Majestic, a pus în scenă Arta conversației. La Teatrul satiric-muzical C. Tănase: Bună seara, Boema! Ansamblul artistic „Rapsodia română” are pe afiș Șezătoare românească.

La televizor, în jurul orei 10.00 Transmisiune directă din municipiul Iași. Adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de învățământ 1989-1990 și de vizita de lucru în județul Iași a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR, președintele RSR, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu. La ora 19.00, Telejurnal. La ora 20.00, Învățământ-cercetare-producție. Un an de învățământ sub semnul marilor împliniri ale patriei. La 20.20, A munci, a învăța, a cerceta. Spectacol literar-muzical-coregrafic. La ora 21.00, România în lume. Documentar. La 21.20, În dezbatere - Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. La 21.40, Telejurnal. Emisiunea se închide la ora 22.00.