Sâmbătă 16 decembrie 1989

Vreme deosebit de caldă pentru acea perioadă. Cer variabil, mai mult noros în vest, centru și nord unde cad precipitații sub formă de ploaie. În celelalte zone, plouă slab. Temperaturile maxime variază între 6 și 16 grade iar cele minime între -2 și +8 grade.

La Timișoara, ceea ce părea doar un litigiu administrativ începe să semene tot mai mult cu un conflict de natură social-politică. Pastorul László Tőkés ar fi trebuit să fie evacuat pe 15 decembrie pentru a-l determina să se mute în satul Mineu din județul Sălaj, noua sa parohie. După discuțiile cu Emil Bobu și conducerea centrală, Radu Bălan, prim-secretarul PCR de Timiș le spune subalternilor de la Comitetul județean că vor fi aduși în fața casei parohiale unde stătea László Tőkés 500 de oameni din sistem care să se asigure că tensiunile nu vor degenera. Ceaușescu îi cere la primele ore ale dimineții să facă totul pentru a-l evacua pe pastor.

La ora 13.00 în fața reședinței pastorului de pe strada Cipariu erau câteva sute de oameni care scandau împotriva dictaturii și a lui Ceaușescu. Radu Bălan preferă să temporizeze, trimite câteva zeci de sindicaliști care să dilueze nemulțumirea enoriașilor prezenți în număr tot mai mare. Aceștia, însă, se vor alătura și ei, nu după multă vreme, protestelor. La ora 17.00 Ceaușescu era sigur deja că Bălan îl dezinformează. Se dă dispoziție ca Gărzile patriotice să intre în dispozitiv pentru apărarea Comitetului județean PCR Timiș. László Tőkés iese la fereastra casei și când oamenii încep să strige Libertate, Libertate, el le spune că este liber și că ar trebui să plece acasă. Dar revolta se extinsese deja și contamina părți tot mai mari din zonele adiacente.

La primele ore ale serii se protesta deja în Piața Maria, unde circulația este blocată și manifestanții scandează Jos Ceaușescu! Joc cu realesul! Azi în Timișoara, mâine-n toată țara! Încep ciocnirile între protestatari și forțele de ordine care au separat manifestanții din Piața Maria de cei din fața casei pastorului Tőkés. Apar primii protestatari violenți care sparg vitrine, aruncă în stradă și incendiază cărțile de propagandă și operele lui Ceaușescu. În fața Comitetului județean de partid, trupele de intervenție încearcă să-i oprească pe manifestanți cu tunurile cu apă și cu gaze lacrimogene. Manifestanții sunt respinși către Poștă apoi grupuri-grupuri se regrupează în Piața Operei unde sunt dispersați de scutieri. Alții se duc în campusul studențesc încercând să-i scoată pe studenți în stradă. Era însă prima zi de vacanță și studenții, în cea mai mare parte, plecaseră acasă. Mulți dintre puținii care nu plecaseră au preferat să rămână în cămine. După ce manifestanții au devastat niște magazine și au atacat o mașină de pompieri au intervenit trupe speciale bătând mulțimea și arestând circa 180 de oameni. Din nou, s-au folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene, bastoane. Mulți dintre manifestanți s-au masat în fața Catedralei, la capătul celălalt al Pieței Operei. Bălan, șeful PCR pe județ, vrea ca armata să iasă cu tehnica de luptă însă comandantul Armatei a treia refuză așteptând ordinul ministrului Apărării. La comanda lui Iulian Vlad, pleacă în acea noapte un tren special cu efective ale Securității. Cam tot atunci Vasile Milea aprobă scoaterea în stradă a patrulelor militare în grupe de câte 10 conduși de ofițeri însă fără muniție. Se înregistrează confruntări între manifestanți și trupe, mulțimea ripostează aruncând cu pietre din caldarâm înspre pompieri și scutieri. Se pun în aplicare prevederile ordinului 0230/1973. Ordinul se referă la îndeplinirea sarcinilor și misiunilor ce revin organelor și unităților MI cu ocazia unor evenimente și situații speciale și, conform art. 1 acțiunile trupelor MI vizează „prevenirea, descoperirea și lichidarea acțiunilor îndreptate împotriva securității statului, proprietății socialiste și ordinii publice, pe care elementele din baza de lucru a organelor de securitate și de miliție sau alte persoane ar încerca să le întreprindă în perioada unor evenimente și situații speciale”. Ce ar trebui să facă unitățile MI? Să intensifice urmărirea informativă a persoanelor cunoscute cu activitate și poziție dușmănoasă prezentă, a celor care prezintă un pericol pentru securitatea statului, pentru ordinea și liniștea publică; împotriva elementelor predispuse la comiterea de atentate care pun în pericol securitatea statului sau la săvârșirea de acte diversioniste etc. De asemenea, trebuie să se acorde o atenție specială muncii informative „în rândul cetățenilor străini și în mod special al diplomaților cunoscuți cu activitate suspectă”. Se intensifică controalele în obiectivele importante („pentru a se cunoaște în ce măsură sunt asigurate securitatea și paza acestora): depozite de armament, carburanți, locuri unde se află documente secrete de stat (de pildă Comitetul județean de partid), stații de radio și televiziune etc.etc.etc. Se vor face filtre de circulație, se va întări paza în localități „prin intensificarea activității de patrulare” De asemenea, „în locuri propice comiterii de infracțiuni, se vor organiza posturi de pândă.” Aplicarea ordinului se făcea respectând prevederile situației a doua ( din trei) descrise în finalul documentului: se asigura permanența prin rotație a cadrelor din conducere și alte cadre de specialitate, se întărea serviciul de zi, cadrele militare aflate în afara orelor de lucru făceau de permanență la domiciliu, adunările populare erau strict monitorizate de unitățile MI. Cu alte cuvinte, MI încerca cu disperare să preia controlul mulțimii și să disperseze manifestanții prin instaurarea stării de alertă și prin instituirea controlului și întărirea pazei și ordinii publice. Se pare că la Timișoara patrulele de militari ieșite fără armament din unitate sunt bătute și alungate de protestatari. Peste noapte Ceaușescu are nenumărate (tele)conferințe cu Milea, Bălan și Vlad pe care-i bănuiește că-l dezinformează și că nu acționează conform cu ordinele primite de la Comandantul suprem.

Nimic de pe agenda zilnică a lui Ceaușescu nu dă de bănuit că numărătoarea inversă se apropia de final. Secretarul general a început ziua cu o ședință de lucru cu cadre din conducerea Ministerului industriei ușoare. Apoi, pe când mulțimea se strângea în număr tot mai mare în fața pastorului Tőkés la Timișoara, Ceaușescu făcea o vizită de lucru prin Capitală. O vizită de două ore și jumătate (neobișnuit de lungă față de celelalte vizite obișnuite) la Muzeul de istorie al partidului și Casa Republicii. Apoi o altă ședință de lucru cu Consiliile populare și cooperația meșteșugărească. De la prânz însă, situația se schimbă: Ceaușescu convoacă la el în ordine pe Iulian Vlad, Emil Bobu, Elena Ceaușescu, Curticeanu, Ștefan Andrei, Cornel Pacoste. Pacoste fusese prim-secretar de partid în județul Timiș și apoi viceprim-ministru și deputat în MAN. Pacoste va participa la ședințele CPEx de a doua zi, 17 decembrie, și va fi trimis în seara aceleiași zile cu un avion militar la Timișoara. După Revoluție, va condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru complicitate la omor. În 1997 condamnarea lui a fost redusă. În agenda Elenei Ceaușescu figurează o ședință a CPEx (inexistentă în programul tovarășului ei de viață) care, cu siguranță, a dezbătut situația de la Timișoara. Elena începuse și ea ziua obișnuit cu bârfe cu Poliana, apoi participase la ședința pe teme de agricultură, umăr la umăr cu soțul ei. După-amiază are însă o lungă întrevedere cu E. Bobu și Curticeanu (aproape o oră jumătate), apoi îl vede pe Nicolcioiu (care îl va însoți pe Ceaușescu în vizita în Iran). Apoi l-a primit pe Constantin Mitea, fost redactor șef la Scânteia și în 1989 șef al secției de propagandă și presă, cel care-i scria discursurile lui Ceaușescu și, la finalul zilei, din nou Poliana Cristescu, fosta noră și foarte buna ei prietenă, urmată de ședința CPEx pomenită mai sus.

Lumea merge înainte, în picaj liber. La Bacău, uteciștii se luptă să materializeze în fapte „mărețele sarcini și obiective” trasate de Ceaușescu și, după cum informează Scânteia tineretului, sunt angajați la îndeplinirea cifrelor de plan. La Întreprinderea minieră Comănești, 150 de uteciști participă la acțiunea „Cărbune de calitate, energie la capacitate” și au extras peste plan 100 de tone de cărbune. La Combinatul petrochimic Borzești, comitetul UTC a organizat dezbaterea „Tineretul – beneficiarul mărețelor realizări ale Epocii Nicolae Ceaușescu.” La Liceul 1 din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost prezentată expunerea „Congresul al XIV-lea al PCR – eveniment de excepțională însemnătate pentru prezentul socialist și viitorul comunist al patriei.”

Comitetul de cultură și educație socialistă al municipiului București alături de Uniunea Scriitorilor din RSR și Muzeul Literaturii Române au organizat în săptămâna aceea un program cultural-educativ cu titlul „Înaltele idealuri ale umanismului revoluționar socialist. Literatura română- permanență a educației patriotice.” Au avut loc simpozioane, recitaluri de poezie și muzică, dezbateri, colocvii la care au participat universitari, scriitori, numeroși pasionați. Ciclul de manifestări se încheie pe 17 decembrie la Casa Tudor Arghezi cu recitalul de poezie „Tu, omule și frate, să fii stăpânul tău” și cu expoziția documentară „Repere ale culturii patriotice revoluționare.”

În a treia zi a Campionatului balcanic de handbal masculin de la Atena, echipa României a bătut echipa Turciei cu 28 la 17. La Gala festivă a Federației internaționale de atletism s-a stabilit clasamentul celor mai buni atleți ai anului 1989. Atleta română Paula Ivan s-a clasat pe locul doi cu 1656 de puncte, după cubaneza Ana Fidelia Quirot câștigătoare a trei medalii la Cupa mondială de la Barcelona (cu 1731 puncte)

La televizor programul începea la ora 13.00 cu emisiunea de știri Telex. Apoi, la 13.05, La sfârșit de săptămână. Programul se închide la ora 15.00 și se reia la ora 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La 19.25, Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare. La 19.35, Teleenciclopedia. La 20.05, Melodii, melodii. Emisiune muzical-distractivă. La 20.35, Film artistic. Miracolul. Producție a Casei de filme patru. La 22.05, Telejurnal. La 22.15 Crizantema de aur. Selecțiuni din Concursul de interpretare a romanței – Târgoviște, 1989. La 22.30 programul se închide.

La Opera Română se cântă Bal mascat. La Teatrul de Operetă, Contesa Maritza. La Ateneul Român în program Concert simfonic. Dirijor: Cristian Mandeal. Solist Sorin Petrescu. Maestru de cor: Mihai Diaconescu. La Teatrul Național, în Sala Mare, Nu se știe niciodată. În Sala Amfiteatru, Capcana iar în sala Atelier, Autorul e în sală. La Bulandra, în sala din Schitu Măgureanu, se joacă Omul cu mârțoaga. La Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. La Nottara, Burghezul gentilom în sala Magheru iar în Sala Studio, Dansul morții. La Teatrul Giulești, sala Majestic, Pescărușul. În sala Giulești, Așteptam pe altcineva. Ansamblul artistic Rapsodia Română a programat un Concert susținut de formațiile Song și Minisong. La Teatrul Ion Creangă, Terra II. La Țăndărică se joacă Visul unei nopți de vară iar la Circul București, premieră: Carnavalul circului.

Pe marile ecrane rulează Mircea; Există joi; Enigmele se explică în zori; Nea Mărin miliardar; Cei care plătesc cu viața; Un studio în căutarea unei vedete; Gala filmului studențesc din IATC; Un comisar acuză; Revanșa; Rochia albă de dantelă; Fără prieteni; Nu e ușor cu bărbații; Potopul III-IV; Miss Arizona; O seară de iarnă la Gagra; Ultima ninsoare.