Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 17 septembrie 1989


Romania, Vizita lui Todor Jivkov. Cei doi aveau o relație de prietenie specială (așa se explică și semilegalitatea antenelor „de bulgari” cu care erau prinse atât de pasionantele și neînțelesele programe ale televiziunii bulgare). (Obiect de licitație Artmark)

Duminică 17 septembrie 1989

Vremea este predominant frumoasă, cu cer variabil. Izolat, e posibil să plouă slab. Temperaturile minime sunt cuprinse între 6 și 16 grade, ușor mai mici în depresiunile intramontane. Pe alocuri, dimineața se semnalează ceața. Temperaturile maxime cresc treptat și sunt încadrate între 18 și 28 de grade.

A doua etapă a celei mai lungi vizite de lucru din acel an a fost Suceava unde, din fericire, ploua și Ceaușescu înțelegător („voi fi foarte scurt”) a ținut un scurt discurs cuprinzând în mare ideile lui fixe inclusiv cele din discursul rostit cu o zi înainte la Iași. Fuseseră aduși oameni cu cârdul (oficialii spun că erau peste 30 de mii de oameni din Suceava și împrejurimi) în Piața 23 August din centrul municipiului Suceava, să-l audă pe Ceaușescu. Acesta îi laudă pentru realizări, le spune celor care-l ovaționează cât de bine o duc după Congresul IX și cu cât mai bine o vor duce după următorul congres. „Putem spune cu îndreptățită mândrie că și în Suceava, ca, de altfel, în toată țara, se văd roadele politicii partidului nostru comunist, ale construcției socialiste, faptul că numai și numai socialismul asigură dezvoltarea economico-socială, ridicarea nivelului de trai material și spiritual, creșterea puterii economice și întărirea independenței și suveranității României.” Le spune că, pentru că socialismul se construiește cu oamenii și pentru oameni, „cu poporul și pentru popor”, trebuie să facă în așa fel încât să-și însușească tot ce e mai nou în știință și tehnică, „să ne ridicăm continuu nivelul de pregătire pentru a fi buni constructori ai socialismului și comunismului.” Încheie urându-le și lor să aibă succese în întâmpinarea Congresului XIV pentru a ocupa un loc fruntaș „în marea întrecerea socialistă între uzine și județe „dacă e posibil, primul loc.” Mulțumea l-a ovaționat plouată, din difuzoare se auzeau cu sonorul la maxim urale, aplauze și scandări:„ Ceaușescu – PCR”; „Ceaușescu și poporul!”; „Ceaușescu – pace!” Ceaușescu vizitase în județul Suceava o mină, trei întreprinderi industriale și Fabrica de rulmenți, un diamant al coroanei prezidențiale, („cea mai nouă ctitorie suceveană a Epocii Nicolae Ceaușescu, înălțată pe platforma din vest a municipiului reședință de județ”. Discursul lui Ceaușescu a fost prefațat de prim-secretarul comitetului județean de partid Costică Stoica cu un discurs mai lung chiar ca al lui Ceaușescu. A fost lăsat să vorbească pentru că spusele lui erau în proporție de 90 % laude pentru cuplul Ceaușescu și omagii respectoase față de secretarul general căruia politrucul îi mulțumește din adâncul inimii pentru tot ceea ce „cu pilduitor eroism și înflăcărat patriotism ați făcut și faceți pentru dezvoltarea liberă și independentă a României socialiste...” În fine, în încheierea adunării populare „zecile de mii de participanți au aclamat cu înflăcărare pentru gloriosul nostru partid comunist și încercatul său conducător” etc.etc. Cum a făcut și în Iași, după baie de mulțime, Ceaușescu s-a văzut cu biroul comitetului județean de partid pentru a pune țara la cale. Politrucii locali nu oboseau mulțumindu-i pentru vizită, „pentru ajutorul acordat și indicațiile date, pentru grija permanentă pe care o poartă înfloririi continue a județului, a întregii țări, creșterii gradului de civilizație al națiunii noastre socialiste.” Ei subliniat însă, critic și autocritic, „unele neajunsuri care au făcut ca planul să nu fie îndeplinit la toți indicatorii” și au spus ce au făcut/vor să facă pentru a „ridica întreaga activitate la un nivel superior.” Ceaușescu le spune că apreciază strădaniile lor și că trebuie să facă mai mult pentru ca în 1990 județul să ajungă la o producție industrială de 35 de miliarde de lei. El spunea că pentru o asemenea dinamică economică, trebuie puse în practică programele de dezvoltare și modernizare a localităților județului. „Comunele cele mai dezvoltate trebuie să devină puternice centre agroindustriale, care să dispună de toate dotările necesare pentru a asigura locuitorilor condiții bune de muncă și de viață” etc. El le-a trasat sarcina să monitorizeze respectarea și înfăptuirea planurilor de dezvoltare și modernizare a localităților urbane și rurale. De asemenea, trebuie să acorde o importanță deosebită „înfăptuirii măsurilor de asigurare a autonomiei energetice a localităților.” Spunea că trebuie construite microhidrocentrale, să se folosească biogaz „și să se asigure aprovizionarea energetică din resurse locale a tuturor comunelor.” A făcut apel la „puternica organizație județeană de partid” pentru a întări ordinea și disciplina, răspunderea și spiritul revoluționar „în vederea lichidării stărilor de lucruri negative și îmbunătățirii activității în toate domeniile (...)”

În timp ce cuplul prezidențial face vizite de lucru, acasă, pe biroul din Cabinetul I se strâng telegrame peste telegrame. Îi scriu, de ziua lor, metalurgiștii, cei care „în vetrele de foc nestins ale țării făuresc metalul necesar înfăptuirii programului de dezvoltare economică a României socialiste”. Sunt persoane importante și multe dintre operele realismului socialist și proletcultismului le sunt dedicate. De asemenea, și multe resurse bugetare. Vor să-i spună lui Ceaușescu „patriotul înflăcărat și ilustru revoluționar, omul care întruchipați cele mai înalte virtuți ale poporului român” că sunt de acord cu realegerea lui în postul de secretar general, că îi transmit și primei tovarășe a țării toată iubirea lor și că sunt puternic însuflețiți de tezele și orientările cuprinse în „monumentale” lui operă. Ziua Metalurgistului a fost serbată la Centrul de creație și cultură al sindicatelor din zona Buzău-sud, în organizarea consiliului oamenilor muncii de la Întreprinderea de sârmă și produse din sârmă, în prezența mai multor oficiali de partid și de stat și a numeroși muncitori. Le-au vorbit Marin Enache, ministrul industriei metalurgice, Niculae Spânu, secretarul comitetului județean PCR, Eugen Sandu, directorul întreprinderii de sârmă și Leonid Cazacu, fostul director.

Dar în mormanul de telegrame sunt sute trimise de „colectivele de cadre didactice, elevii și studenții din întreaga țară, cursanții școlilor interjudețene de partid, ai instituțiilor militare de învățământ, cu prilejul deschiderii noului an de învățământ.” Toate, copiate la indigo, vorbesc despre „sentimentele de dragoste și recunoștință fierbinte pe care toți slujitorii școlii, părinții, elevii și studenții le poartă tovarășului Nicolae Ceaușescu, înflăcărat revoluționar și ilustru patriot, ce-și dedică întreaga viață și activitate operei de dezvoltare multilaterală a patriei” etc.etc. Îi spun că discursul ținut la deschiderea anului școlar este o călăuză sigură pentru toți cei ce-și desfășoară activitatea în domeniul învățământului, „astfel încât aceștia să-și aducă o tot mai mare contribuție la înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin în cadrul amplului proces instructiv-educativ de ridicare continuă a nivelului de pregătire a tinerei generații” Cu toți se declară cu trup și suflet alături de Ceaușescu în politica lui internă și externă și se angajează solemn să îndeplinească neabătut politica partidului și statului în domeniul învățământului, „orientările și indicațiile secretarului general al partidului, de o deosebită însemnătate teoretică și practică, privind creșterea rolului școlii în pregătirea profesional-științifică și educarea comunistă, militant-revoluționară și patriotică a tinerei generații” etc.etc. Este tânăra generație care, trei luni mai târziu, va aprinde flacăra revoltei.Dar culmea telegrafiei sunt telegramele încrucișate pe care și le trimit Ceaușescu și Todor Jivkov pentru a marca 110 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Bulgaria. Telegrama lui Ceaușescu se remarcă prin recursul la memoria unor timpuri istorice crepusculare, „de luptă comună împotriva dominației și asupririi străine, pentru libertate și independență, pentru apărarea ființei naționale.” Și o parte și cealaltă afirmă că anii „construcției socialiste” au întărit și îmbogățit colaborarea și cooperarea „pentru înaintarea (...) neabătută pe calea progresului social și bunăstării” (după cum scrie în telegrama lui Ceaușescu) contribuind la „întărirea încrederii și înțelegerii în Balcani” (după cum scrie în telegrama lui Jivkov) Încheie sperând amândoi că legăturile multilaterale „vor cunoaște o dezvoltare continuă.” Fie își scriau telegramele împreună, fie le scria un scrib comun, fie comunismul le programase reacțiile cam cum își programa Pavlov câinii.

O delegație de activiști PCUS condusă de prim-secretarul Comitetului regional Belgorod, Ponomariov A.F., a vizitat România socialistă la invitația Comitetului Central. Oaspeții au avut întâlniri la CC al PCR, au stat de vorbă cu reprezentanții organizațiilor PCR din Timiș și Constanța, au vizitat IAS-uri și CAP-uri, institute de cercetare și obiective social-culturale din București și județele Timiș și Constanța. În final s-au văzut cu Vasile Bărbulescu, secretar CC al PCR. Atmosfera a fost „caldă, prietenească.”

În comuna Făcăeni, județul Ialomița, a avut loc o adunare festivă în cinstea împlinirii a 41 de ani de la proclamarea Republicii Populare Democrate Coreene, informează Agerpres. Au fost de față reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, cooperatori, mecanizatori, cadre didactice, elevi. Despre însemnătatea acelei zile a vorbit distinsei adunări Rada Stănescu, președintele Cooperativei Agricole de Producție „Prietenia româno-coreeană” și ambasadorul nord-coreean, Mung Biong Rok Ei au scos în evidență succesele poporului coreean în construcția socialismului, bunele relații de prietenie între cele două țări, „importanța convorbirilor și înțelegerilor dintre Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen pentru sporirea și diversificarea în continuare a raporturilor bilaterale.” Întrunirea s-a încheiat cu „un reușit program artistic” dat de mai multe formații laureate ale Festivalului Național „Cântarea României.”

Tinerii vor să corespondeze și trimit revistei Săptămâna (a lui Eugen Barbu și C.V. Tudor) scrisori în legătură cu preocupările lor. Mitus Arnăutu (17 ani) din Gh. Gheorghiu Dej vrea să schimbe informații și impresii pe teme filatelice. Adina Celeapcă din Constanța e pasionată de muzică și ar vrea să afle mai multe despre Loredana Groza, Modern Talking, C. C. Catch și Madonna, despre filme, teatru, modă, sport și diverse alte subiecte. Elena Oasă (20 de ani) iubește și ea muzica (Elvis Presley, S. Stevens, Modern Talking), sportul și vrea să facă schimb de ilustrate. Milena Gavrilescu (17 ani) din Iași e pasionată și ea de muzică, dar vrea să corespondeze pe orice temă dorește interlocutorul ei. Dan Voinea din București vrea să discute despre muzica (Holograf, AC/DC, Pink Floyd, Queen), filatelie și alte subiecte. Teodor Bocra din București e pasionat de paleoastronautică, enigmele Terrei, OZN-uri și canotaj. Petrică Satcău (19 ani) din Botoșani vrea să corespondeze pe teme muzicale (Mirabela Dauer, Angela Similea, Mihai Constantinescu, Gabriel Dorobanțu, Modern Talking), film, automobilism și orice altceva. Mirela Iacob (20 de ani) din Timișoara e pasionată de muzică simfonică și de cea a anilor 1970, de literatură, artă și diverse altele. Ion Corneliu din Râul Alb, Dâmbovița, vrea să ia legătura cu suporterii echipei Steaua. Și alții asemeni lor, pentru că lista continuă interminabil. Cum spuneam, tinerii vor să corespondeze. Niciunul pe teme politico-ideologice.

De vânzare: „Masă tenis Ella, combină dublucasetofon 4 căi CZ 250 Sport, scuter Manet, sobă ardere completă”; „Motoscuter Lambretta 175, trenuleț electric. Cumpăr autoturism mic litraj”; „Convenabil mobilă sufragerie, neagră, sculptată, dormitor panel, bucătărie, diverse obiecte”; „Obiecte gospodărești și viticole”; „Aragaz, mașină spălat cu storcător, lămpi televizor, aragaz voiaj, storcător fructe”; „Fotoliu pat, buget cu vitrină Lengyel, șifoniere, birou, masă extensibilă”; „Cărucior cu landou, frigider Fram, preț convenabil”; „Oltcit Club, 70 000 km, 1984, piese originale, opțiuni multiple, excepțional”; „Diplomat cifru, piese Rostov, microfon Philips, cabluri video, patine rotile, discuri”; „Urgent birou, servantă, rafturi cărți”; Canapea lână, dulăpior tacâmuri, samovar, dormitor, bibliotecă”

Se cumpără: „Clarinet si bemol Seimer, Amati-maestro (foarte) bune”; „Congelator nou”;

La televizor programul începe la ora 11,30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Ursulețul Panda. Producție a studiourilor de filme pentru copii din R.P. Chineză. Premieră TV. Episodul 3. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12,40, Viața satului. Urmează, la ora 13.00, un scurt buletin de știri, Telex. Apoi la 13.05, Album duminical. La 14.50, Ziua metalurgistului. Oamenii vetrelor nestinse. Programul se închide la ora 15.00 și este reluat la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. Urmează la 19.20, Cântarea României. Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborarea cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Dâmbovița. La 20.25, Film artistic: În apărarea libertății. La 21.40, Farmecul dansului. La 21.50, Telejurnalul de noapte iar zece minute mai târziu programul se închide.

Opera Română are reprezentație de balet cu Lacul lebedelor. Filarmonica George Enescu (la Ateneul Român) Universul Artei vocale: Adriana Mesteș (soprană), Steluța Diamant- Dumea (pian). În program Schubert, Mendelssohn, Schumann, Debussy, Ravel, Enescu. La Teatrul de Operetă în deschiderea stagiunii, Paganini. La Teatrul Național, în Sala Mare, Titanic Vals. În sala Atelier, dimineața, Idolul și Ion Anapoda iar seara, Între patru ochi. La Teatrul Mic, Pluralul englezesc (matineu) și, în programul de seară, Astă-seară stau acasă. Teatrul Foarte Mic a programat Noapte bună, mamă! Teatrul Nottara are spectacol în sala din bul. Magheru, Necazurile unui îndrăgostit. La Teatrul Giulești (sala Majestic) Milionarul sărac (matineu) și Ar fi fost o mare iubire (seara). Teatrul satiric-muzical C. Tănase, în grădina Boema, reprezentație cu Bună seara, Boema! Iar la Teatrul de vară Herăstrău, tot teatrul Tănase are spectacol cu Formația Vouă. Teatrul Țăndărică ( în sala Victoria) Șoricelul și păpușa; iar la la Teatrul de păpuși Herăstrău, Vasilache și Marioara.

La cinematografe în program Martori dispăruți; Retrospectiva filmului din R.D. Germană. Johann Strauss, regele neîncoronat al valsului; Artista, dolarii și ardelenii; Flori de gheață; O vară cu Mara; Extemporal la dirigenție, Maria și Mirabela în Tranzistoria; Gară pentru doi, De la literatură la film; Secretul lui Nemesis; Nava lui Yang; La trei pași de dragoste; Norocoasa; Păsările; Dragoste și datorie; La trei pași de dragoste, Sorgul roșu.

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG